1,001 matches
-
Oană traduce din Paul Valéry și Maurice Maeterlinck, însoțind versurile cu scurte prezentări. Ion Negoițescu semnează comentariul intitulat Despre poezie. Revista se afirmă ca o formă de expansiune a Cercului Literar de la Sibiu, înscriindu-se în mișcarea de rezistență împotriva Dictatului de la Viena: „În versurile noastre să plângă Ardealul, în gândirea noastră să zvâcnească tăria pumnului lui Horia, în hotărârea noastră să ardă jalea pribegitului Iancu” (I.D. Sârbu). M.Pp.
RASCRUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289141_a_290470]
-
Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul de la Viena. Printre noii colaboratori se numără D. Stăniloae (Biserica, maica noastră), Gh. Ciuhandu, Silviu Dragomir, V. Oprescu-Spineni. M.Pp.
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
în paginile ziarului „Flacăra Sibiului”. Colaborează intens la „Flacăra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Familia”. M. s-a preocupat mai ales de probleme legate de istoria Transilvaniei, realizând numeroase interviuri cu martori ai evenimentelor istorice din anii 1918 (Marea Unire), 1941 (Dictatul de la Viena), 1945 (eliberarea Clujului) ș.a., precum și reportaje referitoare la viața oamenilor din Transilvania. Volumul de debut, În vâltoarea vremurilor (1988), îl definește ca un bun observator al realităților cotidiene, căutând mereu implicarea oamenilor în destinul locurilor. M. stăpânește cu
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne fac dojană grea străbunii, în care durerea sinceră și deosebit de intensă provocată de Dictatul de la Viena și de ultimatumul sovietic se împletește cu revolta împotriva celor care le-au acceptat, a lipsei de eroism și de spirit de sacrificiu. La extrema opusă se plasează Carte cu eroi și Spre zăpezi. Autorul e și aici
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Gând românesc”, „Gândirea”, „Tribuna”, „România”, mai rar în „Cuvântul”, „Calendarul”, „Curentul” ș.a. Din mai multe volume pe care le avea pregătite pentru tipar, se editează doar unul, de poezii, intitulat Umbre și lespezi (1938). După Dictatul de la Viena, P. e obligat să părăsească orașul de care se atașase și să se mute la București, unde va conduce Editura Dacia Traiană. În anii războiului colaborează la „Tribuna” (Brașov), „Cuvântul” (Brăila), „Dacia rediviva”, „Convorbiri literare” ș.a. Traduce acum
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
cercetare și evaluare, și cele inferioare. Totuși, este de asemenea posibil să fii om de știință și să te plasezi în pătratul relativist - bazat pe convingerea că practicile științei curente sunt cele care ne par plauzibile în acest moment istoric, dictate, în general de forțele conformismului social, și că adevărurile noastre pot fi susținute numai atât timp cât paradigmele dominante își mențin controlul asupra conștiinței noastre. Oricum, se pare că știința evoluează cu precădere în cadrul jumătății inferioare a tabelului prezentat mai sus. Lumea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
d’histoire”, 1972, septembrie-octombrie; George Muntean, „Interviuri literare”, RL, 1972, 49; Al. Zub, „Nicolae Iorga. 1871-1940”, AIX, t. IX, 1972; Dumitru Almaș, La o nouă primăvară, VTRA, 1982, 2; Dumitru Micu, Istoricul literar, VTRA, 1982, 2; Gabriel Țepelea, Luptător împotriva dictatului de la Viena, VTRA, 1982, 2; Grigore Ploeșteanu, Pentru Transilvania, VTRA, 1982, 2; Dumitru Poptămaș, Animator cultural și publicist, VTRA, 1982, 2; Teodor Tanco, Folclorist, VTRA, 1982, 2; Ovidiu Papadima, Așa cum îl știu, VTRA, 1982, 2; Mihai Pop, Vasile Netea, „Buletinul
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
domeniul artei, N.V. are în vedere activitatea pictorilor N. Brana (care ilustrează cu gravurile lui copertele revistei) și Aurel Popp. Revista încearcă să închege o mișcare literară în Nordul Ardealului, care devine mai activă și mai consistentă în anii de după Dictatul din 1940. M.Pp.
NORD VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288474_a_289803]
-
iar disperarea urcă spre paroxism. O crâncenă luciditate îl face să privească realitatea drept în față. Câtă luciditate, atâta pătimire... Câtă singurătate, atâta deznădejde. Un „iad” din care nu se poate ieși. Soluțiile sunt extreme: sau asumarea până la capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare. Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea, de o clipită, cu sine. „Pretextul biblic” Lui et l’Autre (1992; versiunea în limba
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
lui Efrim Păcurar, cizmar. Își începe învățătura în comuna natală și din 1932 urmează Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, luându-și bacalaureatul în 1940. În „Luceafărul”, revista liceului, îi apar în 1938 primele încercări literare - versuri și comentarii critice. După Dictatul de la Viena, urmează cursurile Facultății de Medicină a Universității „Francisc Iosif I” din Cluj, din octombrie 1940 până în martie 1943, când studenții români sunt alungați din universitate. În aceeași perioadă lucrează în redacția cotidianului „Tribuna Ardealului”, aflat sub direcția lui
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
cântărită cu măsura epocii sale, pare să fi fost pronunțat antielitară. Kant subliniază, desigur, distincția dintre „cei ce gândesc cu mintea lor” (Selbstdenkende) și gloată, formată din cei care sunt robi ai prejudecăților, care urmează orbește tradiția și acceptă necritic dictatul autorităților exterioare de orice fel4. Dar el crede, totodată, că rațiunea, facultatea ce conferă ființei omenești autonomie, organul cercetării critice, există în stare latentă, ca dispoziție, la fiecare membru al speciei. Educația intelectuală și exercițiul pot constitui, desigur, un stimulent
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tocmai sensul în care religia adevărată, religia rațiunii, va fi caracterizată de Kant drept „recunoașterea tuturor îndatoririlor noastre drept porunci divine”. Înțeleasă în acest fel, religia nu va mai fi fundamentul moralității, ci doar o consecință de neevitat a acceptării dictatului necondiționat al legii morale. Dacă credința religioasă nu are voie să contrazică rațiunea și dacă progresul conștiinței religioase constă în ridicarea de la religia revelată, centrată pe cult, la religia rațiunii, al cărei nucleu îl constituie moralitatea, rezultă că străduințele autorului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
comuna Gornești, județul Mureș, la 5 februarie 1918, a fost ultimul dintre cei 16 copii ai părinților săi. A absolvit gimnaziul la Târgu Mureș, s-a angajat la fabrica de cherestea „Lomaș” pentru a putea face Liceul Industrial, iar după Dictatul de la Viena din august 1940, s-a refugiat la Brașov, unde s-a încorporat voluntar în Regimentul 41 Artilerie 3. A luptat în cel de-al doilea război mondial atât pe frontul de est, fiind primul ostaș român care a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și integritatea teritorială a României. Dar potrivit tratatului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), Germania hitleristă și Rusia stalinistă și-au împărțit sferele de influență în Europa de Est. Cotropirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (iunie 1940), precum și a Ardealului de nord prin Dictatul de la Viena (29/30 august 1940), au stârnit un val de proteste în întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași, Arad și din alte orașe, se aflau printre miile de manifestanți împotriva „dictatului imperialist”, pentru apărarea independenței naționale și a libertăților cetățenești 1. Într-o atmosferă politică tensionată, când România părea că va fi zdrobită între Germania și Rusia sovietică, regimul carlist compromis a fost înlocuit cu regimul dictatorial al lui Ion Antonescu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Pe drumul disoluției O altă consecință, extrem de importantă a actului de la 23 august a constituit-o faptul că România și-a întors armele contra Germaniei hitleriste. Prin armistițiul încheiat cu Națiunile Unite la 12 septembrie 1944 (Moscova), a fost anulat Dictatul de la Viena, dar granițele de la răsărit au rămas cele stabilite pe 28 iunie 1940. S-a impus plata unor grele despăgubiri de război. Cu toate că aplicarea prevederilor armistițiului urma să fie încredințată Comisiei Aliate de Control, în realitate Înaltul Comandament Sovietic
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care începe cu un număr dublu (1-2, ianuarie-iunie 1969), are însă o viziune umanistă mai cuprinzătoare și o deschidere spre alte domenii ale spiritului, depășind cadrul inițial. Caracterul studiilor și articolelor se lărgește spre perspectiva istorică și filologică (Pamfil Carnatiu, Dictatul de la Viena și Sfântul Scaun; Ion Filip, Înțelesul creștin al istoriei; Ion Popinceanu, Limba religioasă și limba superstițiilor la români; Ștefan Manciulea, Scriitori străini despre vechimea și numărul străinilor din Transilvania, Banat și Ungaria etc.). Sunt publicate studii de istorie
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
de Litere și Filosofie din București în 1926, a absolvit, ulterior, și Seminarul Pedagogic Universitar „T. Maiorescu”. Peregrinările pe la diverse școli din țară (ca profesoară de română și franceză), moartea dramatică a tatălui, căsătoria - la Cluj - cu publicistul Ilie Hașeganu, Dictatul de la Viena, refugiul la Brașov și casa spulberată sub ultimul, devastator bombardament, în 1944 - repere ale unei existențe agitate -, își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
școlarizării, formele moderne de organizare a gospodăriei. Atunci când sunt în joc interesele naționale, periodicul ia atitudine, remarcându-se în acest sens numerele din anul Unirii, 1918, dar și cele din perioada 1941-1945, cu numeroase și judicioase articole de condamnare a Dictatului de la Viena și de reafirmare a drepturilor naționale ale românilor. Sunt evocate mari personalități ale neamului, iar literatura este bine reprezentată. Până la 1918 predomină poezia lui V. Alecsandri (ciclul Ostașii noștri), G. Coșbuc (Cântece de vitejie), Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu
CALENDARUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
articol ironic, În care povestește despre felul În care el, copiii și soția lui au fost Înfometați pentru că nu puteai sta nici o secundă În casă, să-ți iei prânzul, cina ș.a.m.d. Războiul din Iugoslavia a fost Înainte de toate dictat de criterii umanitare și a avut ca proiect oprirea acțiunii de purificare etnică pe care Milošević a desfășurat-o În Kosovo; aceasta a fost tema centrală. Spre deosebire de cel din Irak, războiul din Iugoslavia nu urmărea o schimbare de regim. Dacă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
partea sa de contribuție ideatică, mărește eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informațional este aditiv, cumulativ, multidirecțional, autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligența colectivă. Universalul adus de Internet nu generează unicitate, dictat ideatic. Și, în nici un caz, acesta nu conduce la manipulări ideologice sau la totalitarism social (în afară de cazul când „navigatorii” au predispoziții către așa ceva!). Apelul la noile tehnologii informaționale are un istoric și se manifestă sub mai multe forme (vezi Michel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
individ la altul, personalitatea individuală fiind prezervată și întărită. Manipularea cunoașterii va sta, astfel, la discreția educatului. Chiar dacă elementele bazale sunt aceleași, prin combinatorica infinită a acestor entități funciare se vor genera platforme ideatice dintre cele mai diferite, evitându-se dictatul și uniformizarea cognitivă, atât de periculoase pentru sănătatea spiritului uman. 4. O a patra caracteristică a elementelor de conținut rezidă în asigurarea unei performativități și a unor ritmuri particulare de accesare și de cuprindere. Nimeni nu este obligat să meargă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dizidenții” blocului comunist, În sensul În care dictatura ceaușistă a fost mai degrabă orientată către relațiile cu Occidentul și cu statele din Lumea a Treia. În plus, este foarte răspândită opinia conform căreia România s-a opus În nenumărate rânduri dictatelor Moscovei, ajungând chiar să adopte o politică sfidătoare. În realitate, lucrurile nu s-au petrecut așa. Pericolul constant pe care URSS Îl reprezenta pentru proprii aliați a făcut ca România să fie nevoită În permanență să fie În alertă și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
meșteșugar, socotește totuși creația singura capabilă să nege limitele umane. Asemenea mărturisiri se întâlnesc și în ciclul Fluierul din cer, în care se filtrează însă trăirile colective (Cântec de moț, Apleacă-ți auzul). O sensibilă elegie a Clujului înstrăinat în urma Dictatului de la Viena se alătură câtorva poeme ce reflectă experiența tragică a războiului. Volumul Nepieritoarele efemeride, scris patru decenii mai târziu, marchează o altă etapă în aspirația de a conjura neființa. Descoperirea perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
, Lidia (16.X.1924, Feldru, j. Bistrița-Năsăud), critic și istoric literar, traducător. Este fiica Mariei și a lui Nicolae Bote. După școala primară urmată în satul natal, și-a început studiile liceale la Cluj, pentru ca, în urma Dictatului de la Viena, să și le continue la Cernăuți. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, după care a fost câțiva ani profesoară de liceu. Și-a început cariera universitară la Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]