179,431 matches
-
un spectacol pe care și l-a regizat singur, cu maturitate și forță la Teatrul "Luni" de la Green Hours, un spectacol complex și dificil, solicitant din toate punctele de vedere în care un actor interpretează opt sau nouă personaje completamente diferite în numai două ore. O probă pentru orice actor profesionist; Alge (Bernarda's House Remix) după o idee din Federico García Lorca care se împletește exploziv cu ideile și temele născute în mintea regizorului Radu Afrim față de colcăiala erotică și
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
un simulacru. Fapt este că lumea întreagă se schimba sub șocul evenimentelor de la finele deceniului anterior. Și în România s-a resimțit acest șoc. Nu într-o măsură la fel de mare ca în Ungaria sau Cehoslovacia și într-un mod întrucîtva diferit, dar s-a resimțit și consecințele pot fi constatate de către istorici. Între ei, și aceia ai literaturii. Destalinizarea a fost minimă în România. Și a avut, începînd îndeosebi din aprilie 1964, un pronunțat caracter antisovietic. Nu întîmplător, România va fi
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
Într-adevăr, o bună faimă a însoțit, până în zilele noastre, amintirea S.S.R., dar puțini mai știau despre ea lucruri concrete: cum s-a constituit și în ce condiții, care i-au fost punctele de program, cine a condus-o în diferite epoci, cum a supraviețuit în perioadele de mare cumpănă pentru țară (cele două războaie mondiale). Lucrarea lui Teodor Vârgolici, perfect documentată, aduce răspunsuri clare în toate aceste privințe. Din ce i-a furnizat presa vremii, din cercetarea corespondenței unor scriitori
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
să treacă prin filiera votării" și să îndeplinească condiția de a fi publicat un număr de volume. Sadoveanu și apoi Rebreanu au militat pentru a face din S.S.R. "o tovărășie cu caracter economic", numai aceasta putând aduna laolaltă scriitori cu diferite convingeri, "indiferent de școlile literare". Alte țeluri ale S.S.R. (cele mai multe atinse, fie și parțial) au fost: dobândirea unui sediu propriu, o editură proprie (neobținută), remunerarea echitabilă a muncii literare, legea proprietății literare și artistice (votată de parlament în 1923), reglementarea
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
văzut-o? Cum nu, degeaba vă prefaceți! Pe 1 Decembrie, Teo sălta "românește" de bucuria marii sărbători deopotrivă a țării și a Pro tv. Ați văzut-o, nu e așa? Ei, dar pe dnii Iliescu și Năstase împungîndu-se la talk-show-uri diferite ca să declare apoi că totul e normal între Cotroceni și Victoria? I-ați văzut, desigur. Și fiindcă o dezmințire nu vine niciodată singură, l-ați văzut pe dl. Iliescu la București și pe dl. Năstase la Cluj de Ziua Națională
Plictiseală by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14505_a_15830]
-
un truc abil, dar mai ales pentru că titlului i-ar fi stat bine la plural. Nu despre plictiseală, ci despre plictiseli citești în cartea aceasta, tradusă anul trecut la Editura Amarcord. Sînt douăsprezece texte, majoritatea eseuri scurte, pornind din domenii diferite, semnate de autori cu profesii și specializări diferite, dar cu intenția de a se întîlni în același punct - melancolia fecundă a plictiselii. Rămîn texte despre plictiseli, la plural, ce reușesc totuși să nu devină contradictorii, deși aceasta ar fi fost
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
i-ar fi stat bine la plural. Nu despre plictiseală, ci despre plictiseli citești în cartea aceasta, tradusă anul trecut la Editura Amarcord. Sînt douăsprezece texte, majoritatea eseuri scurte, pornind din domenii diferite, semnate de autori cu profesii și specializări diferite, dar cu intenția de a se întîlni în același punct - melancolia fecundă a plictiselii. Rămîn texte despre plictiseli, la plural, ce reușesc totuși să nu devină contradictorii, deși aceasta ar fi fost poate un avantaj. Nu e vorba nici despre
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
întîlni în același punct - melancolia fecundă a plictiselii. Rămîn texte despre plictiseli, la plural, ce reușesc totuși să nu devină contradictorii, deși aceasta ar fi fost poate un avantaj. Nu e vorba nici despre un același subiect fragmentat în perspective diferite, ci, în mod esențial, despre stări diferite. "Fiecare popor are modul său specific de a se plictisi - și de a-i plictisi pe alții. Europeanul, cu ochii ațintiți pe ceas, așteaptă și se plictisește în Africa, unde nimănui, cu excepția lui
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
plictiselii. Rămîn texte despre plictiseli, la plural, ce reușesc totuși să nu devină contradictorii, deși aceasta ar fi fost poate un avantaj. Nu e vorba nici despre un același subiect fragmentat în perspective diferite, ci, în mod esențial, despre stări diferite. "Fiecare popor are modul său specific de a se plictisi - și de a-i plictisi pe alții. Europeanul, cu ochii ațintiți pe ceas, așteaptă și se plictisește în Africa, unde nimănui, cu excepția lui, nu-i pasă cît e ora. Africanul
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
occidentale la a-și reprima orice formă de socializare zgomotoasă, se plictisește în Europa". Am ales pentru dumneavoastră un fragment dintr-un text despre întrebuințări ale timpului și multiculturalitate, semnat de Babacar Sall, sociolog de origine africană, vorbind despre feluri diferite ale plictiselii în culturi diferite. Dar starea aleasă ca temă a cărții se poate multiplica la infinit. Plictiseala de a folosi programul TEX sau de a aștepta să se încarce pagina Web, într-un eseu ușor școlăresc al lui Jean-Paul
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
orice formă de socializare zgomotoasă, se plictisește în Europa". Am ales pentru dumneavoastră un fragment dintr-un text despre întrebuințări ale timpului și multiculturalitate, semnat de Babacar Sall, sociolog de origine africană, vorbind despre feluri diferite ale plictiselii în culturi diferite. Dar starea aleasă ca temă a cărții se poate multiplica la infinit. Plictiseala de a folosi programul TEX sau de a aștepta să se încarce pagina Web, într-un eseu ușor școlăresc al lui Jean-Paul Delahaye, matematician și informatician. Plictiseala
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
dintr-o minuțioasă analiză lingvistică a Annei Szulmajster-Celnikier, în trecere prin patruzeci și cinci de limbi actuale, probă definitivă că de plictiseli e vorba și dovadă riguros științifică a faptului că banalul afect devine extrem de ambiguu dacă oamenii vorbesc limbi diferite. Succesiunea celor douăsprezece texte, variind între notația de jurnal ceva mai elaborată și discursul științific ceva mai greu accesibil novicelui, e întreruptă de istorii scurte de jumătate de pagină, în genul știrilor de ziar ce au ca miez senzațional o
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
surprinde, dar lucrurile așa stau. Domeniul acesta e una din cele mai noi ramuri ale antropologiei - antropologia emoțiilor, direcție de abordare a faptului cultural prin intermediul afectelor conturată în ultimele două decenii, interesată de coroborarea unor date ce vin dinspre domenii diferite, și în care analiza lingvistică ocupă un loc important; nu întîmpător cea mai sobră dintre analizele incluse în cartea de față e ultima, cea lingvistică. Conținutul antropologic al plictiselii devine de altfel evident prin răspunsul pe care îl primește întrebarea
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
pe care nu mi le-am putut imagina vreodată. Sunt aici tineri de 25-30 de ani care fac niște lucruri uluitoare pe care noi în România nu le cunoaștem și habar n-avem că există așa ceva. Or, acest impact între diferitele ramuri artistice este extraordinar și te influențează și pe tine ca scriitor. R.B.: Dar - Nora Iuga, d-voastră ați fost și înainte de a avea experiența unui "Schloss Solitude" sau unor deplasări de creație în străinătate anticipativă în ceea ce ați scris
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că va percepe poemele mele În mod diferit... Mă Înșel? Stai să-ți povestesc ceva: Eram la Editura Univers, terminasem o carte, plecase cartea, desigur, deja la tipar și eram cu toții bucuroși... Nici nu mai știu cui i-a venit ideea să citim pe rând aceeași poezie... pot să-ți spun
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
în vorbirea colocvială pare mai firească locuțiunea de multe ori. Adeseori e mai lung; între adesea și deseori, primul mi se pare mai eufonic, dar această judecată e determinată subiectiv; oricum, selecția ar putea fi determinată uneori de structura ritmică diferită (amfibrah vs. troheu). Mai interesantă ar putea fi ipoteza diferențelor aspectuale: ambele adverbe sînt fundamental repetitive, iterative, dar această valoare mi se pare mai clar marcată (chiar în structura lexicală a cuvîntului, conținînd un plural) la deseori, și mai atenuată
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții semantice. Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
a aparatului critic conceput de Nicolae Mecu pentru viața intimă a romanelor călinesciene, sobru consemnat sub titlul general Note, Comentarii, Variante. Este echilibrat, scris cu o frază sigură, după compararea articolelor din presă, a edițiilor princeps ale fiecărui roman, a diferitelor ediții între ele, a manuscriselor, atâtea câte s-au mai păstrat, descrise în sine, în destinul ajungerii lor în anume loc, fondurile manuscriselor de la Biblioteca Academiei și Muzeul literaturii, din ansamblul Saint Georges al Bibliotecii Naționale, din Biblioteca Institutului G.
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții semantice. Merită studiat, în plus, modul în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
totodată a unei anamneze fruste (fără a ocoli nici termenii direcți privind sexualitatea) cerută de un psihanalist. Din frînturile de scene și imagini care năvălesc peste el într-o mișcare dezordonată, Timoteo își reconstituie biografia și reacțiile în cele mai diferite împrejurări, dînd totodată viață celor care i-au însoțit existența, părinții, soția, fiica, iubita, colegii din personalul medical, cunoscuți ocazional, față de care el s-a comportat mai ales ca marele absent. Fără mistere, romanul poate intriga totuși prin insolitul situației
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
pînă în Orient), iar pe de alta, trimite pasionant la istoria milenară a locurilor. Rolul nelipsitului investigator este jucat - involuntar - de don Matteo, călugăr franciscan din Ierusalim, arheolog doct, cu merite în descoperirea unor inestimabile vestigii, solicitat ca mediator între diferitele comunități ce-și dispută suveranitatea asupra Ierusalimului și a plurietnicelor teritorii din jur. Propria-i forma-mentis și structură morală, don Matteo, personajul-povestitor, le dezvăluie, odată cu o parte din evenimentele ce-l implică, din primul moment, grație unei epistole de justificare
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
cercetător, renunță la munca și descoperirile de pînă atunci (se va găsi cine să le facă lucrative în folos propriu), pentru a căuta vindecarea prin plante, cărora trebuie să le smulgă secretele puterii lor curative. Pe măsură ce trei prieteni, de profesii diferite (un medic, un istoric al artei, un funcționar la asigurări, ale căror figuri și biografii rămîn în plan secund, deși intersectează narațiunea principală), instigați de cel mai curios dintre ei, se informează, adună materiale și înregistrează pe reportofon amintirile puținilor
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
respect pentru genialele lui descoperiri și nu mai puțin pentru stîngacea-i retractilitate. Nu în ultimul rînd rezultă cît de neiertătoare este cercetarea împotriva curentului, chiar dacă experimentele se ocupă de flori. Dar și cît de prețios este exemplul maestrului. Trei premii diferite, pentru tot atîtea romane deosebite între ele, avînd drept numitor comun (și cu multe altele apărute din preajma anilor '90 pînă în prezent), fie că o recunosc sau nu, obsesia modelului.
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
Magdalena Boiangiu Oglindă a vieții, teatrul dă seama despre realitățile diferite ale timpului nostru, dar modalitățile lui specifice fac ca segmentele care alcătuiesc unitatea temporală a unei stagiuni sau a unui an teatral să pară venite din lumi cu totul separate, fără nici o legătură între ele. Există, aici, lângă fiecare dintre
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
cu lucrurile abstracte, ale spiritului, ale inteligenței, ale sensibilității? Să-l urmărim în continuare pe eroul nostru. Devenit pionier și apoi utecist, el a fost stimulat să colaboreze la revista școlii sau la alte publicații locale, să prezinte "comunicări" la diferite sesiuni organizate după principiile întrecerii socialiste. Dacă nu-i trecea prin cap ceva, el găsea, cu ajutorul celor apropiați, cărți, reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau mai mari, închegând astfel un "articol". De cele mai multe ori, nimeni nu
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]