586 matches
-
pentru fiecare baltă sau apă. Articolul 20 Pescarii autorizați trebuie să respecte legea și regulamentul pescuitului, precum și dispozițiile și ordonanțele consiliului. Ei datoresc o dijma, care se fixează de consiliu, după propunerea comisiunii regionale, pentru o perioadă de 5 ani. Dijma se realizează în bani sau în natură, după alegerea consiliului. Cînd pescarii sînt organizați în cooperative, dijma se dă numai în natură. În bani: întreg produsul pescuitului se vinde la licitație publică prin vânzători oficiali; licitația se ține în localitățile
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
dispozițiile și ordonanțele consiliului. Ei datoresc o dijma, care se fixează de consiliu, după propunerea comisiunii regionale, pentru o perioadă de 5 ani. Dijma se realizează în bani sau în natură, după alegerea consiliului. Cînd pescarii sînt organizați în cooperative, dijma se dă numai în natură. În bani: întreg produsul pescuitului se vinde la licitație publică prin vânzători oficiali; licitația se ține în localitățile fixate de consiliu în prezența părților sau a delegaților lor; prețul net se împarte între proprietarul sau
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
pescuitului se vinde la licitație publică prin vânzători oficiali; licitația se ține în localitățile fixate de consiliu în prezența părților sau a delegaților lor; prețul net se împarte între proprietarul sau arendașul băltii sau apei și între pescari în proporția dijmei. În natură: întreg produsul pescuitului se împarte în proporția dijmei, între proprietar sau arendași și între pescari. În acest caz, fiecare din ei sînt liberi să vanda partea lor la licitație sau să o comercializeze. Partea de dijma a Statului
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
se ține în localitățile fixate de consiliu în prezența părților sau a delegaților lor; prețul net se împarte între proprietarul sau arendașul băltii sau apei și între pescari în proporția dijmei. În natură: întreg produsul pescuitului se împarte în proporția dijmei, între proprietar sau arendași și între pescari. În acest caz, fiecare din ei sînt liberi să vanda partea lor la licitație sau să o comercializeze. Partea de dijma a Statului nu se poate vinde decat la licitație. Articolul 21 Pentru
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
în proporția dijmei. În natură: întreg produsul pescuitului se împarte în proporția dijmei, între proprietar sau arendași și între pescari. În acest caz, fiecare din ei sînt liberi să vanda partea lor la licitație sau să o comercializeze. Partea de dijma a Statului nu se poate vinde decat la licitație. Articolul 21 Pentru pescuitul la Mare în larg dijma nu este obligatorie. Articolul 22 Peștele vanat în Dunăre, în baltă sau la Mare se scoate la mal numai în punctele sau
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
între pescari. În acest caz, fiecare din ei sînt liberi să vanda partea lor la licitație sau să o comercializeze. Partea de dijma a Statului nu se poate vinde decat la licitație. Articolul 21 Pentru pescuitul la Mare în larg dijma nu este obligatorie. Articolul 22 Peștele vanat în Dunăre, în baltă sau la Mare se scoate la mal numai în punctele sau vadurile stabilite de consiliu. Articolul 23 Pescarii sînt obligați a executa ordonanțele consiliului relative la pescuit și la
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
34 și 35 din aceeași lege. Articolul 29 Pescarii în timpul lucrului au dreptul la adăpost și la tainul zilnic de pește proaspăt sau sărat. Pentru hrană familiei ei pot lua, cu autorizația proprietarului sau arendașului, cate 15 kg. săptămânal din dijma cuvenită lui. Articolul 30 Proprietarii și arendașii de bălti și care nu se conformează legii și regulamentelor pescuitului, precum și deciziunilor consiliului, date pe baza art. 8 al legii, se pedepsesc cu amenzi dela 10.000 pînă la 100.000 lei
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
dintr-un reprezentant al proprietarilor de bălti și al cooperativelor de pescari, sau în lipsă al pescarilor. Pe lînga fiecare reprezentant se alege și un supleant. Președintele comisiunii regionale este administratorul. Atribuțiile acestei comisii sînt: a) De a propune consiliului dijma pentru fiecare baltă sau pentru fiecare regiune de ape sau bălti: ... b) De a cerceta și soluționa diferendele ivite între pescari, proprietari sau arendași, precum și între pescari, cherhanagii și negustori. Hotărîrile comisiunii regionale sînt supuse aprobării consiliului, care se pronunța
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
o bună exploatare; ... c) Cînd Statul investind capitalul pentru îmbunătățire a fondului, arenda oferită nu compensează investițiile; ... d) Cînd consiliul socotește exploatarea în regie mai favorabilă intereselor Statului. ... Prin exploatarea în regie a bălților și apelor se înțelege pescuitul în dijma cu pescarii individuali, asociațiile și cooperativele de pescari. Articolul 39 Arendarea bălților și apelor se face prin licitație publică sau prin bună învoiala și anume. 1. Prin licitație publică, adjudecandu-se dreptul de pescuit și de exploatare asupra persoanelor fizice
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
societăților românești cari posedă scule și aparate, precum și capitalul necesar creațiunii și funcționării unor flote pescărești puternice. Articolul 55 În regiunea din fața gurilor Dunării dela Gibrieni la capul Midia, nord Constantă, în lărgime de 36 km., pescuitul se face în dijma, numai de pescari autorizați și de cooperativele și asociațiile de pescari, după metodele întrebuințate la punerea în aplicare a legii. Pescuitul cu năvoade de fund trase de vapoare este interzis în această regiune. Pe restul litoralului, în Marea teritorială, pescuitul
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
XIXlea 5. Deși inițial moșia lui Constantin Prezan era destul de mare, cu timpul, a fost micșorată prin donații, vânzări și, mai ales, exproprieri în conformitate cu legislația României acelei vremi. Prin Legea învoirilor agricole, din 1908, s-au stabilit: prețul arenzii, cuantumul dijmei, retribuirea muncitorilor, constituirea de islazuri comunale, prin vânzarea de bunăvoie de către proprietarii de moșii a unor terenuri. Constantin Prezan a căutat să pună în practică această lege. Prin actul Măsurătoarea și hotărnicia islazului comunal al satului Schinetea și Ezeriu din
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să-și strice casele sau odăile de pe hotarul mănăstirii”. Un alt caz de neplată a dijmei este reclamat de Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la plata dijmei și să-i ridice de pe moșie. Tot așa, domnitorul Grigore Ghica scrie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sau odăile de pe hotarul mănăstirii”. Un alt caz de neplată a dijmei este reclamat de Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la plata dijmei și să-i ridice de pe moșie. Tot așa, domnitorul Grigore Ghica scrie aceluiași Dimitrie Macri, staroste de Cernăuți, să alunge pe oamenii din Cernăuți care s-au așezat pe moșia Cuciuru Mare a mănăstirii Putna, căci zice cel care a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Antiah Cantemir și s-ar fi crezut că mercheșenii vor stăpâni pe veci „moșia din Sălătrucul Vamei”. Documentul din 6 noiembrie 1699 precizează: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis,numai dijma să dea,că este loc mănăstiresc” Precizarea „este loc mă năstiresc” și „numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din Sălătrucul Vamei”. Documentul din 6 noiembrie 1699 precizează: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis,numai dijma să dea,că este loc mănăstiresc” Precizarea „este loc mă năstiresc” și „numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al celui care folosea partea din locul mănăstiresc. Urmașii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis,numai dijma să dea,că este loc mănăstiresc” Precizarea „este loc mă năstiresc” și „numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al celui care folosea partea din locul mănăstiresc. Urmașii lui Mercheș au pierdut „ce-au cumpărat cu zapis” moșul lor, fără să primească banii dați lui Pavel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
celor șapte, adică eu și ceilalți șase revoluționari din echipa de pingpong. Parlamentul se va întruni în uscător, săptămânal, de preferință sâmbăta. Băutura oficială este berea, iar caracterul de permanență a acesteia se va asigura printr-un fond bănesc numit dijma, pe care locatarii o vor plăti lunar. De asemeni, cu ocazia zilei de naștere a unuia dintre conducători, se va lichida fondul de rulment, acesta urmând a fi readunat luna următoare. Relațiile externe vor fi realizate numai cu blocurile care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
influența standardizării. Aceleași rezultate în cultura conopidei cum și în pomicultură. Număr redus de soiuri și calitate superioară. Ne oprim la ferma Morgenthau, ministrul de finanțe al SUA. Ferma e arendată. Despre uriașa extindere ce o are arendășitul aci și dijma și de modul cum e aplicat și ce rezultate dă, voi scrie mai departe. Spre seară vizităm o fermă avicolă cu numele sonor de Montgomery. Noaptea dormim în Poughkeepsie - Hyde Park, unde se găsește locuința și mausoleul familiei Roosevet, pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de muncă. Dacă fiul nu simte nicio atracție pentru fermă, el e sfătuit să-și aleagă altă ocupație. Dacă însă vrea să rămână la fermă, el trebui să dovedească că e bun pentru așa ceva. De aceea mulți fermieri dau în dijmă sau arendă ferma feciorului, și numai după ce a dovedit că e capabil, rămâne fermier. Sistemul arendării sau dijmei este extrem de răspândit și constituie cheia marelui progres al agriculturii americane. Știința pune la dispoziția omului mijloace suficiente, dar a selecționa oamenii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Dacă însă vrea să rămână la fermă, el trebui să dovedească că e bun pentru așa ceva. De aceea mulți fermieri dau în dijmă sau arendă ferma feciorului, și numai după ce a dovedit că e capabil, rămâne fermier. Sistemul arendării sau dijmei este extrem de răspândit și constituie cheia marelui progres al agriculturii americane. Știința pune la dispoziția omului mijloace suficiente, dar a selecționa oamenii e mai greu. Pe aceștia îi crează viața dură de toate zilele. Omul rămâne de-a pururi factorul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
lumea fermierilor asupra rolului pe care trebuie să-l joace mecanizarea în fermele lor. Condus de P. Pană mergem să vizităm ferma Harold Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder în dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează în dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează în dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
lor. Condus de P. Pană mergem să vizităm ferma Harold Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder în dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează în dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează în dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder în dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează în dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează în dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi în județul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi în județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]