586 matches
-
a colaborat la periodicele epocii, cum ar fi Nemzeti Társalkodó, Közlemények sau Hon és Külföld, unde a publicat articole inspirate de cunoștințele sale administrative (despre companiile grecești din Sibiu și Brașov, despre legislația referitoare la fumat și cultivarea tutunului, despre dijmele bisericești din Transilvania etc.), precum și versuri. Pe lângă aceste contribuții, a editat și trei broșuri cu conținut juridic, În care expune articolele de lege adoptate În Dieta Transilvaniei sau analizează sistemul legislativ al „națiunii săsești”. Referitor la familia sa, mai știm
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai frecvent. Prima se referă la evoluțiile politice din jurul problemei irlandeze, reflectând În special activitatea parlamentară a lui O’Connel (i se reproduc selectiv sau in extenso cinci discursuri din Parlament). Cea de-a doua, mult mai importantă, privește problema dijmelor bisericești plătite de populația catolică majoritară Bisericii Protestante din Irlanda, chestiune extrem de relevantă la acea dată pentru Transilvania, unde se punea În termeni asemănători (În Ardeal, românii ortodocși din unitățile administrative controlate de sași erau cei care plăteau dijma respectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
problema dijmelor bisericești plătite de populația catolică majoritară Bisericii Protestante din Irlanda, chestiune extrem de relevantă la acea dată pentru Transilvania, unde se punea În termeni asemănători (În Ardeal, românii ortodocși din unitățile administrative controlate de sași erau cei care plăteau dijma respectivă Bisericii Luterane). Ea figurează În 1838 În șase ocurențe (cea mai ridicată frecvență a temei pe Întregul interval), fără Îndoială ca un ecou aluziv la memoriul din 1837 al episcopului Moga, care conținea atari revendicări ale românilor de pe Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Engels" În 1845, analizând, În studiul Situația clasei muncitoare din Anglia, cauzele mizeriei irlandeze. După Bariț XE "Bariț" , prima „năpăstuire”, pe care o trece În fruntea listei sale de motive, constă În faptul că șapte milioane de irlandezi catolici plătesc dijmă bisericească În beneficiul unui milion de reformați. Engels XE "Engels" , În schimb, pentru care principala racilă a Irlandei constă În „orânduirea socială”, afirmă explicit că problema dijmei bisericești afectează prea puțin situația irlandezilor, deși mulți o incriminează În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sale de motive, constă În faptul că șapte milioane de irlandezi catolici plătesc dijmă bisericească În beneficiul unui milion de reformați. Engels XE "Engels" , În schimb, pentru care principala racilă a Irlandei constă În „orânduirea socială”, afirmă explicit că problema dijmei bisericești afectează prea puțin situația irlandezilor, deși mulți o incriminează În acest sens. Care este explicația acestui dezacord Între cei doi? În primul rând, Engels XE "Engels" este tentat să recurgă la explicații cât mai generale, care să meargă la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bariț XE "Bariț" , spirit mai puțin teoretic, rămâne ancorat cu precădere În concretul realității primare. Dincolo de această diferență structurală, opțiunea ziaristului ardelean se explică prin conjunctura din Transilvania, În lumina cerințelor politice de aici. Bariț alege În mod deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece ea se punea la acea dată În termeni similari pentru românii de pe Pământul Crăiesc (care plăteau dijmă În folosul sașilor luterani), faptul figurând ca doleanță principală În memoriile lor revendicative. Celelalte explicații
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conjunctura din Transilvania, În lumina cerințelor politice de aici. Bariț alege În mod deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece ea se punea la acea dată În termeni similari pentru românii de pe Pământul Crăiesc (care plăteau dijmă În folosul sașilor luterani), faptul figurând ca doleanță principală În memoriile lor revendicative. Celelalte explicații date de Bariț XE "Bariț" cu privire la nemulțumirile irlandezilor se situează În același plan al revendicărilor concrete, valabil, În egală măsură, pentru Transilvania: Îngrădirea accesului catolicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
devine mai complex. Există mai multe fire roșii care leagă capitolele cărții. Unul dintre ele este constanța cu care scriitorii români discutați aici se referă la picturi flamande. De exemplu, alături de tabloul lui Pieter Janssens Elinga, Cristina Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul pictural, pictura flamandă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
picturile flamande erau preferate de scriitori, de exemplu Balzac, fie pentru a descrie aspectul unor personaje literare, fie pentru a sugera o atmosferă. Un alt motiv este acela că tablourile flamande, și în special ultimele două, Parabola orbilor și Plata dijmei sunt tablouri narative care suprapun narațiunii literare un plan secund, care pune în abis semnificația textului sau îi clarifică sensul. De altfel, un alt fir roșu al acestui volum, foarte relevant pentru literatura română, este frecvența cu care descrierea tabloului
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
circumscrie contextului literar al redescoperirii teoretice și al promovării termenului în critica literară occidentală (1960-1995) b. Criteriul referinței - romanele evocă o operă de artă cu referință reală: Pieter Janssen, Femeie citind (Lumea în două zile), Pieter Breughel cel Tânăr, Plata dijmei (Galeria cu viță sălbatică), Pieter Breughel cel Bătrân, Parabola orbilor (Refugii și Ucenicul neascultător), Victoria din Samothrache (Căderea în lume). Partea I Interesul pentru ekphrasis în critica românească din perioada 1960-1995 Capitolul I Ekphrasis și descriere. O introducere în teoria
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fricii și al unor chinuitoare remușcări. După ce este convocat de către securitate și după ce începe ancheta, Chiril nu mai rezistă presiunii și se spânzură. Romanul își construiește rețeaua de simboluri și în jurul unui tablou din pictura flamandă a secolului XVII, Plata dijmei, creație a pictorului Pieter Breughel cel Tânăr (1564-1638). În opera lui Pieter Breughel cel Tânăr există două tablouri intitulate Plata dijmei. Unul se află în colecția Muzeului des Beaux-Arts de Caen și este o replică la tabloul cu același nume
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se spânzură. Romanul își construiește rețeaua de simboluri și în jurul unui tablou din pictura flamandă a secolului XVII, Plata dijmei, creație a pictorului Pieter Breughel cel Tânăr (1564-1638). În opera lui Pieter Breughel cel Tânăr există două tablouri intitulate Plata dijmei. Unul se află în colecția Muzeului des Beaux-Arts de Caen și este o replică la tabloul cu același nume pictat de tatăl său, Pieter Breughel cel Bătrân. Al doilea, și acesta o copie a unui tabloul aparținând lui Pieter Breughel
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o replică la tabloul cu același nume pictat de tatăl său, Pieter Breughel cel Bătrân. Al doilea, și acesta o copie a unui tabloul aparținând lui Pieter Breughel cel Bătrân, este cunoscut în istoria artei și sub numele de Plata dijmei sau Avocatul țăranilor (l'Avocat des Paysans), Avocatul satului (l'Avocat de village), Taxatorul de impozite (Le Percepteur d'impôts), Avocatul cauzelor rele (l'Avocat des mauvaises causes) sau Studiul notarului (L'Etude de Notaire)3. La rândul ei, această
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
7. Aceasta este prima referire pe care naratorul Galeriei... o face cu privire la tablou. Cum se poate observa, ea nu conține decât o precizare temporală vagă - nu atât în ceea ce privește conținutul tabloului, cât perioada căreia îi aparține. Cu adevărat, naratorul descrie Plata dijmei abia câteva momente mai târziu, după ce mecanismul pendulei se pregătește să marcheze ora, dar din cele șapte gonguri se aud doar cinci: Inspectând în voie salonul de zi ce servea și de bibliotecă, Reta trecuse la peretele de vest, - zugrăvit
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aud doar cinci: Inspectând în voie salonul de zi ce servea și de bibliotecă, Reta trecuse la peretele de vest, - zugrăvit în albastrul pal, celelalte aveau culoarea simplă a varului stins - singurul neacoperit de rafturi de cărți, dominat de "Plata dijmei", cealaltă achiziție nemaipomenită a doctorului Merișor, tablou al cărui preț Chiril o lăsase pe frumoasa vizitatoare să-l descopere singură, și pe care ea, dezorientată în casa străină în care intra întâia oară și nu fără o turburare lăuntrică, la
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând degetul, retrăgându-l și mușcându-l de uimire, apoi indexul ei se deplasă de-a latul tabloului oprindu-se asupra figurii unui bărbat foarte negru la față, cel mai urât dintre toți plătitorii dijmei, așa cum este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza gri pătată, pământie și care aveau aspectul unor hârtii muncite, trecute prin multe mâini, colțurile lor erau întoarse, îndoite, de acea laborioasă și primitivă birocrație feudală. Dijma dată seniorului. Lui, care trebuise să-i apere pe amărâți, să le garanteze existența, contra năvălitorilor, jafului și tâlharilor. Biruri, tributuri, impozite...și ăștia care nu prea înțeleg de ce plătesc, dar plătesc, n-au încotro, plătesc cu o umilință prefăcută
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ușor, plin de o exaltare lăuntrică 8. Dosarul critic al romanului reține prezența tabloului și îi comentează semnificațiile. Astfel, În subcapitolul Caietul albastru de dictando. Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv (...). Tabloul Plata Dijmei, pictură flamandă găsită de tatăl lui Chiril într-un conac de vânătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv (...). Tabloul Plata Dijmei, pictură flamandă găsită de tatăl lui Chiril într-un conac de vânătoare, înfățișează un bărbat tânăr "cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași". Tabloul este o mise en abyme retrospectivă, reluare a scenei excluderii
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
destinul lor comun. Și ei (Chiril și Reta, precizarea mea) plătesc cu excluderea din partid situarea pe alt front ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata dijmei în contextul construcției simbolice a romanului Galeria cu viță sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate de evocarea tabloului decât în măsura în care el (tabloul) completează arsenalul de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, care îi fusese și prieten, Belul Silber a fost condamnat la închisoare pe viață și eliberat în 1964. În ziua eliberării Silber se duce să își viziteze iubita, întâlnirea are loc în sufrageria dominată de Plata dijmei, pânză de care Belu Silber râde, văzând în ea o sugestie a practicilor prezente în "colectiva" inventată de regimul comunist: Chiar în prima zi dăduse fuga la casa ei, s-o vadă. Scena o știu, povestită de amândoi. Aceasta se
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Chiar în prima zi dăduse fuga la casa ei, s-o vadă. Scena o știu, povestită de amândoi. Aceasta se întâmpla în sufrageria semiobscură, cu șemineu bătrân, având în dreapta pe perete o pânză veche din secoul al XVII-lea: Plata dijmei. Tabloul de care râdea Belulică, privindu-i pe țăranii umili de pe pânză, aducându-i smeriți daruri Seniorului. Era - zicea el - ca la colectivă, una pe la o mie șase sute și ceva14. În amplul fragment ce evocă tabloul flamand putem identifica trei
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând degetul, retrăgându-l și mușcându-l de uimire, apoi indexul ei se deplasă de-a latul tabloului oprindu-se asupra figurii unui bărbat foarte negru la față, cel mai urât dintre toți plătitorii dijmei, așa cum este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]