834 matches
-
Când se încălzește vergeaua, acul indicator se rotește și observăm că vergeaua capătă o alungire, iar când se îndepărtează sursa de încălzire, vergeaua se răcește, acul revine la poziția inițială, încât bara se contractă. comparatorul: dispozitiv special construit pentru studiul dilatației liniare a corpurilor, stabilirea unei anumite legi în funcție de temperatură. În urma experimentelor repetate se poate stabili: a) alungirea unei bare Δ? fiind proporțională cu creșterea temperaturii Δt, adică Δ? ~ Δt. b) dilatația sau alungirea Δ? a barei depinde proporțional cu lungimea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
bara se contractă. comparatorul: dispozitiv special construit pentru studiul dilatației liniare a corpurilor, stabilirea unei anumite legi în funcție de temperatură. În urma experimentelor repetate se poate stabili: a) alungirea unei bare Δ? fiind proporțională cu creșterea temperaturii Δt, adică Δ? ~ Δt. b) dilatația sau alungirea Δ? a barei depinde proporțional cu lungimea inițială, adică Δ? ~ ?0 și Δ? variază proporțional cu un factor de proporționalitate notat cu α, denumit coeficient de dilatație liniară și valoarea lui depinde de natura substanței, încât putem scrie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Δ? fiind proporțională cu creșterea temperaturii Δt, adică Δ? ~ Δt. b) dilatația sau alungirea Δ? a barei depinde proporțional cu lungimea inițială, adică Δ? ~ ?0 și Δ? variază proporțional cu un factor de proporționalitate notat cu α, denumit coeficient de dilatație liniară și valoarea lui depinde de natura substanței, încât putem scrie: Δ? = α ∙ ?0 ∙ Δt sau α = ∆? ?0∆? . Unitatea de măsură Din , obținem:sau , unde ? → lungimea barei (tijei) la temperatura t, ?0 - lungimea barei (tijei) la temperatura
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de natura substanței, încât putem scrie: Δ? = α ∙ ?0 ∙ Δt sau α = ∆? ?0∆? . Unitatea de măsură Din , obținem:sau , unde ? → lungimea barei (tijei) la temperatura t, ?0 - lungimea barei (tijei) la temperatura inițială ?0 , ? - coeficient de dilatație liniară; ∆? - variația de temperatură și are valoarea ∆? = ? − ?0, expresia 1 + α∆t se numește binom de dilatație liniară. Dacă ?0 ≠ 0, atunci formula dilatării liniare este ? = ?0 (1 + ?∆t) . 7.3. Dilatația în suprafață: are
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sau , unde ? → lungimea barei (tijei) la temperatura t, ?0 - lungimea barei (tijei) la temperatura inițială ?0 , ? - coeficient de dilatație liniară; ∆? - variația de temperatură și are valoarea ∆? = ? − ?0, expresia 1 + α∆t se numește binom de dilatație liniară. Dacă ?0 ≠ 0, atunci formula dilatării liniare este ? = ?0 (1 + ?∆t) . 7.3. Dilatația în suprafață: are loc după două dimensiuni ale corpului când este încălzit. Relația de definiție a coeficientului de dilatație în suprafață: , unde , iar
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? - coeficient de dilatație liniară; ∆? - variația de temperatură și are valoarea ∆? = ? − ?0, expresia 1 + α∆t se numește binom de dilatație liniară. Dacă ?0 ≠ 0, atunci formula dilatării liniare este ? = ?0 (1 + ?∆t) . 7.3. Dilatația în suprafață: are loc după două dimensiuni ale corpului când este încălzit. Relația de definiție a coeficientului de dilatație în suprafață: , unde , iar . ?0 → suprafața inițială a corpului la ?0 sau ?0. S → suprafața finală a corpului la t sau
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se numește binom de dilatație liniară. Dacă ?0 ≠ 0, atunci formula dilatării liniare este ? = ?0 (1 + ?∆t) . 7.3. Dilatația în suprafață: are loc după două dimensiuni ale corpului când este încălzit. Relația de definiție a coeficientului de dilatație în suprafață: , unde , iar . ?0 → suprafața inițială a corpului la ?0 sau ?0. S → suprafața finală a corpului la t sau T. Din formula de definiție a lui β, obținem:, unde expresiasau se numește binom de dilatație în suprafață. Între
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a coeficientului de dilatație în suprafață: , unde , iar . ?0 → suprafața inițială a corpului la ?0 sau ?0. S → suprafața finală a corpului la t sau T. Din formula de definiție a lui β, obținem:, unde expresiasau se numește binom de dilatație în suprafață. Între α și * există relația și vom demonstra ulterior. Inițial considerăm un corp solid metalic cu suprafața pătratică S0 și lungimea laturii ?0, aflat la temperatura T0. Supunând corpul la temperatura T, lungimea laturii devine ?, iar suprafața
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
la temperatura T0. Supunând corpul la temperatura T, lungimea laturii devine ?, iar suprafața S. Dar , undeși , încât: . Știind că , atunci: Întrucât termenul ?* din relaia (1) are valoare foarte mică, se neglijează din expresie și atunci ? 7.4. Dilatația în volum: are loc după toate cele trei direcții: lungime, lățime și înălțime când corpul este încălzit. Relația de definiție a coeficientului de dilatație în volum: , V0 volumul inițial al corpului la temperatura T0 și V volum final al corpului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
din relaia (1) are valoare foarte mică, se neglijează din expresie și atunci ? 7.4. Dilatația în volum: are loc după toate cele trei direcții: lungime, lățime și înălțime când corpul este încălzit. Relația de definiție a coeficientului de dilatație în volum: , V0 volumul inițial al corpului la temperatura T0 și V volum final al corpului la temperatura T. Din relația de definiție a lui ?, obținem: , unde paranteza (1+γΔT) se numește binom de dilatație în volum. Formula de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
definiție a coeficientului de dilatație în volum: , V0 volumul inițial al corpului la temperatura T0 și V volum final al corpului la temperatura T. Din relația de definiție a lui ?, obținem: , unde paranteza (1+γΔT) se numește binom de dilatație în volum. Formula de dilatație în grade Célsius se scrie: , unde. Considerăm un corp solid (metalic) de formă cubică cu latura ?0 și la temperatura T0. Întrucât, termenii 3?2∆? și ?3 ?2, au valori foarte mici, se neglijează din
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în volum: , V0 volumul inițial al corpului la temperatura T0 și V volum final al corpului la temperatura T. Din relația de definiție a lui ?, obținem: , unde paranteza (1+γΔT) se numește binom de dilatație în volum. Formula de dilatație în grade Célsius se scrie: , unde. Considerăm un corp solid (metalic) de formă cubică cu latura ?0 și la temperatura T0. Întrucât, termenii 3?2∆? și ?3 ?2, au valori foarte mici, se neglijează din relația (1) și obținem: variația
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
?3 ?2, au valori foarte mici, se neglijează din relația (1) și obținem: variația densității unui corp solid cu temperatura se calculează cu relația: , unde ?0 este densitatea corpului solid la T0 sau la t0 = 0șC, iar * reprezintă coeficientul de dilatație în volum. 7.5. Efortul unitar :, unde E este modulul de elasticitate a cospului solid, ? se numește coeficient de dilatație liniară, iar Δ? variația de temperatură în timpul încălzirii corpului. Cap.8. Calorimetrie 8.1. Definiții: calorimetrie: domeniu al fizicii
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
calculează cu relația: , unde ?0 este densitatea corpului solid la T0 sau la t0 = 0șC, iar * reprezintă coeficientul de dilatație în volum. 7.5. Efortul unitar :, unde E este modulul de elasticitate a cospului solid, ? se numește coeficient de dilatație liniară, iar Δ? variația de temperatură în timpul încălzirii corpului. Cap.8. Calorimetrie 8.1. Definiții: calorimetrie: domeniu al fizicii care se ocupă cu metodele de măsurare a cantităților de căldură. calorimetru: dispozitiv folosit pentru măsurarea cantităților de căldură produse sau
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
radiație de referință, radiația portocalie emisă de izotopul natural Kripton 86: 1 metru = 1650763,73 λ0, unde λ0 este lungimea de undă în vid a izotopului Kripton 86. Alte aplicații ale interferenței luminii: determinarea grosimilor foarte mici, măsurarea coeficientului de dilatație a cristalelor, măsurarea indicilor de refracție a gazelor, controlul paralelismelor cuțitelor unei balanțe etc. 2.2. Difracția luminii difracția luminii: ocolirea aparentă a unor obstacole de către undele luminoase, când acestea au dimensiunile comparabile ca ordin de mărime cu lungimea lor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Hidrocefalia este mai frecvent întâlnită în cazul tumorilor de fosă posterioară și al tumorile intraventriclare sau al tumorile aflate în contact intim cu peretele ventricular la care, ca urmare a rezecției totale s-a deschis sistemul ventricular. În general, o dilatație a sistemului ventricular fără semne de activitate periventriculare și fără consecințe asupra stării neurologice a bolnavului nu trebuie operată. Pseudomeningocelul reprezintă o complicație locală relativ frecvent întâlnită în chirurgia fosei posterioare, pentru a cărei prevenire este recomandată o sutură etanșă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
posteroinferioară, după secționarea căruia se trece la tehnica obișnuită de reducere progresivă a tumorii până la ablația ei completă. În ceea ce privește tratamentul hidrocefaliei, opinia noastră este de a practica drenaj ventriculoperitoneal numai după rezecția completă a tumorii și persistența hidrocefaliei simptomatice. O dilatație a sistemului ventricular va persista toată viața însă dacă aceasta este tolerată fără nici un semn neurologic nu trebuie tratată (fig. 4.63). În cazurile de hidrocefalie acut instalată, înainte de rezecția tumorală, suntem pentru plasarea unui cateter ventricular extern în ventriculul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
specialitate, în special la copii cu hidrocefalie. În opinia noastră la copii cu tumori de fosă posterioară și hidrocefalie în primul rând trebuie tratată cauza obstrucției, excluderea acesteia ducând de cele mai multe ori la dispariția fenomenelor generate de hidrocefalie, chiar dacă o dilatație a sistemului ventricular va mai persista pe toată durata vieții. În cazul în care copilul este în stare neurologică gravă datorită fenomenelor de HIC, efectuăm drenaj ventricular extern pe masa de operație, după efectuarea craniotomiei, în funcție de tensiunea și 331 pulsatilitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un puseu acut de hipertensiune arterială și apare în: - hipertensiunea arterială „malignă”, - hipertensiunea arterială necontrolată/netratată în sarcină (eclampsia), - hipertensiunea arterială din glomerulonefrită, feocromocitom etc. Creșterea acută a valorilor presiunii sanguine duce la ineficiența autoreglării vasculare cerebrale și apare o dilatație vasculară cerebrală generalizată și/sau crește permeabilitatea capilarelor cerebrale. Creșterea permeabilității barierei hemato-encefalice a fost constatată mai frecvent la nivelul substanței cenușii. Creșterea volumului parenchimului cerebral se produce prin: - edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”) prin vasodilatație; - edem cerebral extracelular hidrostatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
imposibil. Cand tumoră rezultă din dezvoltarea unei pete sau este consecutivă unei tumori cutanate, diagnosticul este mult simplificat. După Ch. Monod, cănd tumoră apare de la Inceput subcutan, poate fi diagnosticată drept lipom sau fibrom. Vechimea sau originea congenitala, reductibilitatea parțială, dilatațiile arteriale sau venoase periferice, colorarea albastră a tegumentelor confirmă un diagnostic cert pentru angiom. Referindu-se la pneumatocele, autorul arată că aceste colecții gazoase se produc ca urmare a leziunii și perforației lente a peretelui extern al cavităților umplute cu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
sindrom diareic acut, carminată în ciroza hepatică, palidă în anemiile prin pierderi sanguine digestive, scrotală (brăzdată de șanțuri) în achilia gastrică congenitală, cu ulcerații/escare în ingestiile de substanțe corozive care pot provoca și stenoze esofagiene mucoasa cavității bucale: telangiectazii (dilatații ale vaselor mici) în boala Rendu-Osler, palidă în anemii secundare afecțiunilor digestive. Esofagul Anamneza este orientată spre descoperirea sindromului esofagian, adică asocierea de simptome sugestive: disfagie + pirozis + regurgitație. Disfagia este senzația de deglutiție dificilă care apare în primele 10 secunde
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
lipsa iradierii, permite identificarea leziunilor superficiale nedetectate radiologic, caracterizarea completă și corectă a leziunilor, evaluarea evoluției și complicațiilor (ex. hemoragii digestive superioare), prelevarea de fragmente pentru examen anatomo-patologic (biopsie), permite proceduri terapeutice (bandare de varice esofagiene, hemostază, rezecție de polipi, dilatații de stenoze etc). O variantă a endoscopiei este capsula videoendoscopică, utilizată în principal pentru explorarea afecțiunilor intestinului subțire: hemoragii, polipoze intestinale, malabsorbție, tumori, boli inflamatorii. Metoda este greu accesibilă, costisitoare, nu permite efectuarea biopsiei. Laparoscopia endoscopică este metoda de vizualizare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
colon iritabil etc. Evoluție, complicații Majoritatea cazurior au pusee de activitate care alternează cu episoade de acalmie. De obicei evoluția este benignă, peste 20% au remisiune a bolii. Complicațiile sunt intestinale și extraintestinale (generale). Complicațiile intestinale sunt acute (megacolonul toxic - dilatație acută a colonului cu evoluție severă, ocluzie intestinală, perforație, rar hemoragie digestivă inferioară) și cronice (stenoze intestinale, risc de cancer colo-rectal). Complicațiile extraintestinale sunt de fapt manifestările extradigestive. IMPORTANT! Se recomandă efectuarea periodică a colonoscopiei cu biopsie după 8 ani
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
caracterizate prin afectarea predominantă a țesutului interstițial și a tubilor renali subiacenți. Sunt clasificate în acute și cronice, fiecare dintre entități putând fi primară sau secundară unei afecțiuni sistemice. Anatomopatologic se caracterizează prin inflamație în interstițiu sau atrofie tubulară sau dilatație sau fibroză extinsă, însoțită de un grad de glomeruloscleroză. Etiopatogenie Este variată, reprezentată de:malformații (ex. reflux vezico-ureteral)infecții - pielonefritele care pot fi bacteriene dar și determinate de leptospire, viruși, paraziți - toxice: medicamentoase (AINS, analgezice, litiu, metale grele, ciclosporina etc
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]