312 matches
-
imaginăm saloane mijlocii, mai mici decât cele obișnuite în acea vreme și chiar decât multe din cele existente încă, astăzi, la spitalele mai vechi. Era curat, saloanele erau încălzite, iarna, suficient de bine. Se remarcă, de asemenea, o notă de diletantism "organizatoric": epilepticii erau reuniți în același salon (pentru motive pe care le știu psihiatrii de astăzi și le știu poate mai bine cei din secolul al XIX-lea, conviețuirea acestor bolnavi, care sunt deseori extrem de periculoși, nu este de recomandat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de bine, încât multe din paginile sale pot fi transcrise, astăzi, ca model de regulament de funcționare. La Tg. Neamț, unitate atât de bine gospodărită, acestea constituiau idealuri îndepărtate, căci și aici, ca în multe alte instituții ale Epitropiei, prima diletantismul, gospodăria, conținutul științific al activității. Aflăm că "pentru furibunzi se întrebuințează cămașa de forță, dușele și carcera". Știm ce înseamnă prima și ultima din aceste recomandări. Despre a doua, "Despre Dușe să spunem că, aici, la Ospiciul Neamț Eminescu internat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unui limbaj psihiatric românesc și de a fi răspândit câteva idei mai noi în lumea medicală și în cercurile mai largi, intelectuale, având însă o valoare științifică originală. Cu puține excepții, lucrările cu subiecte psihiatrice nu au depășit un evident diletantism nici în deceniile următoare. Aceste lucrări au abordat subiecte foarte diferite. Menționăm câteva din această categorie: "Somnambulismul la câini" de dr. Ion Antoniu, din Bârlad, publicată la Bârlad în 1866 (despre care G. Creiniceanu spune: "Stil curgător, observație interesantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ascultă, acesta fiind și motivul pentru care Biserica acceptă în cadrul liturgiei arta sunetelor. Când în spatele unei compoziții nu există o competență și o pregătire muzicală adecvate, se cade de la sublim la banal; or, liturgia nu este locul improvizației și al diletantismului, din respect față de misterul care se celebrează. Alături de celelalte trăsături, ea trebuie să fie și universală, adică să aibă acele trăsături generale ale muzicii sacre, „astfel încât nimeni dintr-o altă națiune, auzindu-le, să nu rămână cu o impresie proastă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
numărul de publicații cu profil strict sociologic. Alături de sociologii din generația de dinainte de război sunt atrași și cercetători din disciplinele Învecinate, mai ales din filosofie, care publică lucrări teoretice generale și epistemologice, multe dintre ele caracterizate, inevitabil, printr-un anumit diletantism. Se produce o explozie a publicațiilor: 211 publicații În medie În anii 1969-1973, vârful plasându-se În 1971 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983). Etapa a patra: remarginalizarea sociologiei - 1974-1989 În 1973 se produce o reorientare ideologică bruscă a conducerii de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
răvășit, nemulțumirilor sale de mediul în care trăiește, care a devenit „și mai josnic și mai anihilator”. Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă „diletantismul universal unei specializări universale”. Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el „singurele momente de fericire”, de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Baudelaire: „Într-o seară de toamnă”, “într-o seară de vară”, e plat, e fără suflet. În timp ce la el, clipa aceea face posibilă vraja, știi, oarecum ca zilele blânde de toamnă târzie... Charlotte își dezvolta întodeauna comentariul cu un diletantism ușor disimulat, mascând la ea cunoștințe adesea foarte vaste, de care se temea să pară mândră. Dar eu nu mai auzeam decât melodia, când rusească, când franțuzească, a vocii ei. În locul obsesiei trupului de femeie, a femeii omniprezente care mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cel pe care cresc toate plantele bune. Simțul său pentru măreț și infinit se împerechea cu o lipsă a capacității de a lucra fidel și constant și de a stăpîni astfel conținutul haotic. Este motivul pentru care a sfîrșit în diletantism 33. A intervenit în el însuși o reacție împotriva schimbării capricioase și s-a activat o tendință spre anumite forme ale vieții spirituale. A fost călăuzit astfel spre catolicism. Încă din "Athenäum", jinduia după Orient: "Stau de vorbă mai întîi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Eseuri despre folclor (1984), reține din nou atenția prin considerațiile despre raportul dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței, ci a unui reflex creaționist care se manifestă în om sub raport estetic, singurul raport care amintește de condiția celestă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obsedeze nici după ce a depășit scurta etapă simbolisto-decadentă ca elev al lui Gustave Moreau. Lui Theodorescu-Sion, poemul lui Maniu îi inspiră o serie de compoziții decorative cu bacante, iar scriitorul însuși a cochetat cu pictura fără a depăși stadiul unui diletantism avizat. Această a doua vocație îl va urmări ca o umbră, iar scriitorul, asumând calitatea de critic de artă, semnează o serie de articole pentru Noua revistă română în 1912, 1913. De altfel, sora sa, Rodica Maniu, căsătorită Mützner, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]