17,651 matches
-
bărbieriți și surîzători, ele în rochii de gală. nu se uitau la mine, poate nici nu mă observaseră, dar dintr-o dată am avut impresia că se vor năpusti cu toții asu- pră-mi și mă vor sufoca. le vedeam colții țîșnind de sub dinții frumoși și inofensivi, ghearele ieșind din pantofi, părul de pe spate zburlindu-li-se prin costume. 12 aprilie. la exact un an de cînd am început să-l observ, pot mărturisi că n-are nimic din ceea ce l-ar putea compromite
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
obicei înseamnă că lucrurile se complică. azi dimineață, i-am găsit patul zdrobit sub greutate. totuși, continuu să cred că face multe lucruri cu premeditare. are trup tînăr și o istețime care uneori o depășește pe-a noastră. 21 aprilie. dinții i-au ieșit peste buza de jos. își strecoară ochiul prin toate dormitoarele. adoră să spele pe jos, a dat gata deja trei camere. îi place să dea cu cîrpa pe sub paturi ore întregi. a găsit un șoarece și s-
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
La plecarea de-acasă mi-l prinsesem în ușa liftului. Durere îngrozitoare. "Cobăitule!" țipase caimacamul. îl săgetase și pe el durerea, încât scăpase câteva lacrimi. M-am întors și m-am repezit direct în baie să-l ușurez. Scrâșnea din dinți. "Sfigmosul! Mi-ai înnebunit sfigmosul!" Pulsul, într-adevăr, mi-o luase razna. Din clipă în clipă așteptam să leșin. Mi-era ciudă că pierdeam trenul. Mi-era ciudă că mă întorsesem din drum. Una din cele mai profunde superstiții ale
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
a corpului cum deschizi un fermuar și-ți arăți organele cînd fac o pauză las pleoapele să-mi cadă peste ochi sînt o păpușă bătrînă atunci vine un sfînt pe care nu-l cunosc și-mi scoate din gură un dinte prelung și ascuțit dar olimpul ce-o fi și aceste șiruri de paturi albe în care zeii chiar crezi vedenia asta cu un copil înotînd pe spinarea unui pește acolo la stăvilar du-ți mîna la gură caut-o de
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
uzo ghiceam pe rînd părelnicia viitoare iar somnambulul adormit de soarele puternic se tîra imperceptibil pe creneluri împrejuru-ne puzderie de zile puzderie de pereți ne trăiau viața cu atîta nonșalanță încît ne simțeam impostorii spațiului și-ai timpului eu rupeam dinții unui pieptene fernando întorcea pe dos o mănușă și ne calmam abia spre seară în golful cu broaște țestoase ce se jucau zvîrlindu-și una alteia ultimele reflexe ale soarelui sigur că da cerul era întotdeauna gol ca un perete tu
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
domoale („Să n-ai nici un gând călcat pe dungă“), când ușor hazlii („Să te strâmbi după madam Rifca“), izvorâte din dorința discreditării rânduielilor curente („Să șterpelești ouă din toate cuiburile/ și dacă doamnei societăți îi ghiorăie mațele/ și-și ascute dinții...“), ca să ajungă a profera nedeghizate amenințări („Să scuipi pe stăpâni“), epurate cu tact în forma hotărâtă pentru publicare. Ceea ce nu înseamnă că se șterg definitiv orice tendințe de emancipare. Tonalitatea aspră a versurilor pune pe gânduri și atrage atenția asupra
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
ceai! S-ar putea scrie un articol: Băutorul de ceai! Să culeg de peste tot citate cu samovar și ibrice! Mîncăm, evident, cu gura! De aceea la Culinare ar trebui introduse și citate privind organul halitor cu părțile lui componente: buze, dinți, limbă, cerul gurii (dacă se vede!). Deasemenea: salivația, masticația, înghițirea, digestia și, asta-i situația!, defecarea! Într-un cuvînt, fiziologia. Pentru început, să vedem cum arată limba unui personaj dostoievskian. E vorba de Piotr Stepanovici din Demonii. „Ai impresia la
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
înserare și ziua, la urmă, ar avea gene lungi și nostalgice de amintire-nchisă-n somn. * Stau cu creionul ascuțit în mînă și nu mai știu cum să continui. Prea am luat-o pe coarda reveriei! Realitatea e că din dintele din față, și-așa rupt, mi s-a mai desprins ieri o bucată. Rînjesc oribil în oglindă, aproape satisfăcut de cît de hîd arăt! * Există și o constipație a sufletului, cînd nu mai poți plînge. Lacrima scremută, întărită ca o
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
întâmpla să fie singurul holtei din școală căruia ar fi fost dispusă să-i ofere fecioria, atât cât va fi fost să fie, a conceput o iscusită strategie de învăluire - surâsuri dulci, ce deschideau o amplă perspectivă asupra celor patru dinți din față, de aur, (în care își pusese mari speranțe), aluzii la burlăcia lui târzie, la avantajele invederate ale conviețuirii în doi, se îngrijora de faptul că slăbise, că nu mânca suficient (luam masa împreună la cantină), că-și pierde
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
unde a înțărcat dracu’ iapa, mergeai cu metroul de te uita Dumnezeu. Printr-o poartă care se bălăbănea și scârțâia îngrozitor, intră într-o coșmelie care de-abia se ținea într-o rână. “Ai venit, rânji baba”. N-avea doi dinți din față și puțea de te trăsnea. “Am venit să-ți pun o întrebare, spuse prințul. “He-he, făcu baba, știu. S-a dus buhu’. Cunosc și întrebarea și răspunsul. Dar te costă!“ “Plătesc. Plătesc oricât. Te fac om, zise prințul
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
i se cuvine, viața mea, devine vizibil și memorează ultima mea propoziție: cândva precis are să fie pus în situația s-o folosească și el. în fiecare zi mă încăpățânez în fiecare zi un habar n-am cine mă scuipa printre dinți arogant ca pe cojile de semințe ronțăite la colț. și în fiecare zi eu mă încăpățânez să revin la viață, din prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
dorința. Dorința haotică, asemenea tuturor dorințelor din acele vremuri când revoluția socialistă, începută cu douăzeci de ani în urmă, părea să-și țină promisiunile și o întreagă generație, care nu cunsocuse războiul și cruzimile noii puteri, putea mușca cu toți dinții din viață fără să-și pună prea multe întrebări. Dansam enorm pe atunci, Dumnezeu știe de ce. Primate intermediare între omul alienat al trecutului capitalist și omul nou al viitorului comunist, cu părul pieptănat cu creastă de cocoș, purtând cămăși cu
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
fără consecințe, aventurile ei vremelnice îmi procurau bucurii necunoscute și lungi meditații despre eternul feminin și orbirea bărbaților, dar eram singurul care credeam că este cea mai frumoasă femeie din lume. Până în seara în care mi-am luat inima-n dinți, am invitat-o la dans și i-am spus precipitat povestea Komarovskylor, privirea ei nu se oprise însă niciodată asupra mea decât pe fugă, ca și cum aș fi fost un obstacol supărător. - Vrei să spui că ești conte? mi-a murmurat
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
capitală, și care-i mobilizau cât de cât pe doamnele și pe domnii cercetători, el ar fi putut spune fără rușine că ținea Institutul în mâinile lui înghețate. Cu privirea pierdută pe zidul din față, și-a acoperit gura fără dinți cu dosul palmei și a chicotit: - Douăș’doi de ani, domn’ Caraiman, douș’doi de ani, imposibil să nu-ți pui întrebări! - Dumnezeu o să-ți răspundă într-o zi, am spus, ai încredere în el, Ilarie! - Cred că am văzut
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
sugestiv exprimat tot de criticul amintit, de “cochetărie anxioasă”: “o doamnă bătrână cu o tocă neagră / fără sex-appeal și fără resurse / într-o piață cât burta căscată / în mijlocul orașului”, “mai ridicolă / decât un papagal pe rotile”, “balerină ridicolă și fără dinți” - replică trist-parodică a Leonorei romantice, și a acelei “donna angelicata / a profesorului călinescu”. Dacă “(a) auzit ficțiunea lătrând pe băncile goale / și labele ei păroase frământând noaptea”, aceste e un semnal al spaimei de golul existențial și nu o programată
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
alunecă în absurd (pe deasupra unui ce tragic, nerostit): "fîl fîl/ un înger/ înecat în/ mîl", "sufletele-s/ coapte pînă/ la nori se/ vor așterne/ ca penele/ în limb/ pe creștet/ n-o să-mi iasă/ prea devreme/ nimb voi/ zîmbiți/ cu dinții/ un pic/ îngălbeniți/ lăsați/ trufia/ ciocanul va/ izbi în/ nicovală/ tarele se/ va ciocni/ de tare/ fie/ ce-o fi ". Secunda cu mușchi Pentru Marin Ifrim, poet buzoian, poezia are mai curînd înfățișarea unei exasperări avangardiste, cu versuri-șoc și diatribe
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
unui compartiment, făcînd-o țăndări, după care mai mulți bărbați năvăliră înăuntru unul peste altul, obligîndu-i pe intruși să se refugieze pe culoar, îngroziți. Ultimul care se urcă în compartiment pe fereastră era un țigan cu acordeonul, slab, chioșpaliu și fără dinți în gură. Navetiștii beau țuică dintr-o sticlă de-un kil și chiuiau; cîțiva dintre ei jucau șeptic. - Cîntă, mă! urlă unul, și lăutarul umplu imediat burduful acordeonului cu aer. Cîntă-mi «Maria, Maria», că spăl briceagu-n tine. De la ce nuntă
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
capul tău de vei pofti vreodată vreun străin, strigă către mine, amarnic, ghebosul, săgetîndu-l cu vorbele-i pe nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu mascări femeiești învățate de la fumătoarele de opiu: Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de blestemele-ți smintite și de cuvintele-ți cu șerpi mocniți. Zbîrcitura de bărbat cu melci în barbă, izmenitule cu sclifoseli mirositoare, nici o femeie și nici un barbat nu te-au pohtit degrabă și nu
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
molcomesc pe bărbatul pe jumătate tap, tuciuriu la piele și mai înalt decît mine c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că un neguțător prețăluind o cămilă, el m-atingea pe piept, ca un proprietar de sclavi, căutător de dinți sănătoși, el se lipea de mine ca o slujnica rîvnind să-și lingușească stăpînii, el phalusul îl rotea că pe-un sfredel năuc, bolborosind în limba de faun hăbăuc. Cine să fie, îmi spuneam iar și iar, bărbatul pe jumătate
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
de Jos, după inel. Piticot cu buzele roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul morții de-odinioară are barbă șugubeața, îi plac mezelicurile, să roada semințe și roșcove parfumate, să bea vin alb, să se scobească-n dinți cu furculițe cîrlionțate, să zacă-n cafenele, să joace zaruri, să asculte sporovăieli, să privească ruginitele corăbii aducînd de pe mare atîtea și-atîtea mironoseli. Îi mai place să se ungă cu ulei de măsline, că pielea să-i lucească diavolește, mustață
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
doar Dionisie Trei Parale îl mai poate întrece, cu mutra să de zeu potlogar și nepocăit. Cînd soarele e ridicat cu prea multe sulițe, ca să mai fie numărate, Haidoș își troznește degetele cu inele de-agate, apoi trage la cea dinții cafenea din port, ca sa-si mai vină-n simțiri și să-și mai tăinuiască înc-o zi smolitul cap de mort.
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cantonieră Sultănica, veșnic în uniformă C.F.R., cu fanionul galben în mînă, cu ochii verzi, cu profilul grav; 6) infirmiera Maricica, blondă, fragilă, cochetă, cu formidabila ei replică dată administratorului Tătaru: "O să fac ce-mi spui, cînd o să aibă p... mea dinți!" (am chemat-o în birou, eram doar "directorul" spitalului, și i-am cerut să nu mai aud asemenea chestii din gura ei; ea a izbucnit în rîs!); 7) proaspătul doctor Balahur, dintr-un sat vecin, care a fugit pe geam
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
sinuciderii colective. Planetă Terra - pe loc, repaus! 4. Visul zburător în Stele al petrolului se sfîrșește strivit de șenile de tancuri, Ucis de rachete teleghidate și sateliți ai morții. Pînă unde poate merge Cetatea Războiului împotriva Cetății Păcii?! Înarmați pînă-n dinți, morții vii - ducînd cu ei, viața și moartea - deopotrivă în țeava puștii. Văd oceane de soldați invadînd bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
de-a dura a alergat sprinten după ea pe a doua a prins-o din zbor pe a treia tot ca la început a căscat gura ceva mai spre stânga își calculase distanța si a înșfăcat-o din văzduh în dinți. Am scos cuțitul ca să pot citi si ca să-mi placă. Îl strângeam în mână cu putere. Dar n-am putut citi până la capăt mă împiedicau ale dracului vreo șase-șapte lacrimi nu mai multe. Le-am șters cu mâna în care
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
să se audă nimic cine m-a azvârlit pe peron cu toate bagajele de ce stau aici agitând mâinile în întuneric imagini în mare e scoica în scoică firul de nisip eu în nisipul pe care nu-l vor mesteca niciodată dinții stridiei ploaie de noapte fâșâitul unei mașini prin ploaie urletul unui copil la un alt etaj lumina e aprinsă gheara încleștată tot sub umărul stâng golul nu se umple scriind nu se mai umple somnul e departe cineva a tras
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]