409 matches
-
fost acela ca "Episcopul să fi fost de mai multă vreme Sacerdot înscris în rîndurile Clerului din dioceza care trebuie guvernată și nu să fie adus din alt loc"254. Cel care a trăit și îmbătrînit, să zicem așa, în dioceză, cunoaște lucrurile, per-soanele, nevoile și mijloacele potrivite pentru a le satisface; este cunoscut și stimat pentru marile servicii pe care le-a făcut; este deja un bătrîn părinte al acelui popor, vechi confrate al acelui Cler, și în lumina virtuților
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Și acest principiu atît de luminos și evanghelic este abandonat prin numirile regale. Este și firesc; regele care numește nu poate sau nu vrea să țină seama sau, pur și simplu nu ține seama de aceste lucruri; și trimite în dioceză persoanele care îi plac lui, de oriunde ar fi acestea, nu numai din afara diocezei, dar chiar din afara provinciei, dar chiar și de pe alte meleaguri sau din altă națiune. Așadar, un străin, care poate că vorbește altă limbă, poate dintr-o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și firesc; regele care numește nu poate sau nu vrea să țină seama sau, pur și simplu nu ține seama de aceste lucruri; și trimite în dioceză persoanele care îi plac lui, de oriunde ar fi acestea, nu numai din afara diocezei, dar chiar din afara provinciei, dar chiar și de pe alte meleaguri sau din altă națiune. Așadar, un străin, care poate că vorbește altă limbă, poate dintr-o țară sfîșiată de rivalități naționale, poate un necunoscut care nu se bucură de altă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să fie asociată cu adevărata Biserică și cu suveranul Pontif, rămînînd atît de lipsită de putere, dar nu umilită din această cauză și nici supusă schismaticei facțiuni 261. 124. Oricîte abuzuri și dezordini ar apărea în ale-gerile făcute de diferitele dioceze sau provincii, acestea vor fi întotdeauna restrînse, corupția ce va urma nu se va extinde la nivel de întreaga națiune și nu va fi făcută după un sistem prestabilit, nu va fi un principiu al răutății infernale care domină toate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a preluat din nou puterea asupra nobilimii care slăbea și pe care a reușit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
erau incluse în bunurile feudale. În acest chip, feudalismul a absorbit toate lucrurile: nu a mai lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte chestiunea suveranității, care privește Scaunul de la Roma numai și nu se regăsește în alte dioceze, cel puțin pentru multă vreme; suveranitatea, ca expresie a stăpînirii independente, nu atrage după sine vasalitatea și, în consecință, restricțiile acesteia în privința utilizării libere a averii, lucru care a corupt și declasat Clerul; Restricțiile asupra bunurilor temporare sînt mizerabila cauză
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din Evul Mediu conceptul individualității, îndepărtîndu-l pe acela al unității corpului Episcopatului care îi făcea să fie atît de puternici întru Cristos în făurirea binelui și, astfel, minunatul și strălucitorul corp al Bisericii din vremurile sale bune a permis separarea diocezelor în State și seniorii și a sfărîmat în bucăți și bunurile ecleziastice, care prin uniunea sau dezagregarea lor reprezintă efectele și, în parte, formează cauza unității morale a dezagregării persoanelor; și s-au fărîmițat pînă ce au ajuns să fie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
consfințind această libertate prin următorul Decret: Fiind în cunoștință de sfintele canoane, ne-am dat consimțămîntul rînduielii ecleziastice (pentru ca Sfînta Biserică să se afle într-o mai sigură posesie a onoarei și demnității) necesare pentru alegerea Episcopilor de către propria lor dioceză, de clerul și de oamenii lor, în conformitate cu normele canoanelor, în conformitate cu viețile lor merituoase și darul lor de înțelepciune, fără a ține seama de o persoană anume sau de regalia (uzufructul rezultat de pe o feudă), pentru ca să-și poată ajuta supușii prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vicinis vicinarum Ecclesiarum inspectio, recensio, descriptioque mandatur. În Conciliile din Spania, de la Valencia și Ilerda, se confirmă normele Conciliul din Calcedonia. În Conciliul al II-lea de la Orléans din anul 533, c. 6, se decretează că, odată decedat Episcopul unei Dioceze, vecinul care vine să-i facă funeraliile, să adune Sacerdoții și să facă un inventar exact al lucrurilor acelei Biserici și să încredințeze custodia unor persoane vrednice și serioase, după cum spune Conciliul de la Riez. Conciliul al V-lea de la Paris
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unui soldat, amestecîndu-se beneficiul temporar cu Episcopatul. Dar, cu adevărat, nu există nici o limită a eforturilor și ingeniozității prin care lăcomia și puterea împreună caută să obțină spre propria lor satisfacție. Atunci cînd conducătorii erau forțați de Biserică să lase diocezele fără păstori pe perioade lungi de vreme, inventau anumite comisionariate, denumite chorepiscopi, pe care le trimiteau în locul Episcopilor pentru a reține veniturile episcopale. Acești nepăstori erau o mare nenorocire pentru Biserică. Plîngeri și decrete împotriva chorepiscopilor inundau conciliile din secolul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
continetur quod electus canonice a Clero et populo, a nemine consecretur nisi prius a rege investiatur. Quod est contra spiritum Sanctum t canonicam institutionem. Dublu era defectul care se întîlnea în acel privilegiu: 1. Episcopul nu-și putea prelua conducerea Diocezei fără asentimentul regelui și, deci, putea fi respins de rege din cauza unui capriciu sau din dorința de a face rău Bisericii; acest lucru împiedica modul de funcționare a slujbei sale, dat fiind că, prin autoritatea primită de la Isus Cristos, avea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este un exemplu de Papă al secolului al XVI-lea care împărtășește aceleași vederi precum Papii din toate veacurile. El consacra Episcopii în pofida dorințelor regelui, la fel cum Inocențiu al VIII-lea făcuse la sfîrșitul secolului al XV-lea în dioceza Angers. Dacă ei au acționat onorabil sau nu este o chestiune pe care nu ne propunem să o investigăm. Ceea ce este sigur este că un astfel de comportament din partea papilor dovedește ideile adevărate și imuabile despre libertatea Bisericii. 250 Ep.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
moribus ornatiorem in ista Congregatione conversari noveritis, nobis eum non celare dignemini". (Inter formulas promotionum Episcopalium)." 252 Acestea sînt cuvintele care stau scrise în Concordat. 253 A se vedea nota 77 și următoarele Dacă un Episcop nu era cunoscut de către dioceză însemna că este ilegitim și un intrus. Sf. Iuliu I într-o scrisoare a sa adresată orientalilor (apud Athan. Ap. 2) lasă să se înțeleagă că Grigore cel din Scaunul Alexandriei ar fi fost un intrus: quia nec multis notus
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Vasile, după cât se pare, spre sfârșitul anului 371, și l-a așezat în scaunul de episcop de Nyssa. A stat aici aproximativ 10 ani, până în 371. În acest an a fost pus de Vasile episcop în Nyssa, un orășel din dioceza metropolitană a Cezareii din Capadocia, împotriva voii sale și mai mult silit: Ca episcop, Sfântul Grigorie n-a mulțumit exigențele administrative și misiunile de politică bisericească ale fratelui său. Dacă Sfântul Grigorie făcea figură de diplomat mediocru, în schimb el
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Nyssa nu a fost un legiuitor monastic, precum Sfântul Vasile. Nu a atins niciodată faima ortodoxă care l-a condus pe Sfântul Grigorie de Nazianz la titulatura de Teologul, deși împăratul Teodosie, după cum am văzut, l-a numit comisar pentru dioceza civilă a Pontului, pentru a supraveghea implementarea decretelor de la Constantinopol. În mod evident, învățătura sa origenistă asupra apokatastasis-ului nu ridicase încă suspiciuni. Îndrăzneala sa speculativă și așa-zisa îndatorare a sa mai puternică față de tradiția platoniciană l-au transformat în
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
agitație din anticameră te lasă să-ți închipui cam care ar fi efectul unei încruntări din sprâncene a burgravului asupra anturajului și a împrejurimilor. Dar nu totdeauna și dincolo de ele: patriarhii n-au autoritate asupra expatriaților, care-s din ce în ce mai numeroși. Dioceza lor se restrânge la o vatră, enoriașii se răspândesc în cele patru colțuri ale lumii. Trei sferturi dintre credincioșii aflați sub jurisdicția patriarhiei grecești ortodoxe din Antiohia se află acum în America Latină. În liturghia ortodoxă, episcop se spune despotes, stăpânul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
întârziat, rămas printre cărțile lui ceea ce și este. A studiat filosofia în Franța, în tinerețe. Este în relații cam încordate cu ierarhii săi, e prea apropiat de linia de foc și de bază. Știți ce-mi tot cer credincioșii din dioceza mea? "Ajutați-ne să plecăm!" Sunt aproape cincizeci de mii, de aici până la muntele Hermon. Douăzeci de parohii. În vara aceea chiar că nu mai puteau rezista. Treizeci și trei de zile fără aprovizionare și câte un obuz pe minut căzut în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
între sicriu și valiză. E trist. Și prin aceasta suntem dezavantajați mai mult decât alții mai mult ca grecii melkiți, care-s mai numeroși ca noi și mai bine dotați. Înainte, oficiam aproape două sute cincizeci de căsătorii pe an în dioceză. Anul acesta, numai vreo cincizeci. Și asta spune tot. Iar la noi, când te căsătorești, intri într-o familie, într-un sat, într-o religie. Vai de fata creștină care se logodește cu un musulman: copiii ei vor fi musulmani
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
stâng al Dunării, de la Severin și până la gura Siretului. Numai în asemenea ascensiune în putere putea să-i scrie, în 1238, papa lui Bela al IV-lea, rege din 1235, să-l atace pe Ioan Asan, țarul schismatic, ca să întemeieze dioceze latine și să numească episcopi „atât în Țara lui Asan, cât și peste țara ce i se zice Severin, în care s-au înmulțit locuitorii”. Și confirmarea acestei stăpâniri suzerane o avem în actul dat de Bela al IV-lea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care să putem constata prăpădul. Din diploma dată de Bela al IV-lea episcopului Gal al Transilvaniei, în 6 mai 1246, și întărită, în 21 martie 1282, de către Ladislau Cumanul, nu se desprinde decât că „în urma dușmănoasei prigoane a tătarilor” dioceza Transilvaniei a ajuns la o așa de mare lipsă a locuitorilor... încât până în vremea sa nu se mai află deloc sau se aflau puțini locuitori în Alba Iulia care este scaunul bisericii catedrale a episcopatului său și în câteva din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Podolia. Luptele trebuiau reluate, deoarece tătarii stăruiau în incursiunile lor, dar mai ales pentru consolidarea stăpânirii maghiare după instaurarea lui Dragoș din Bedeu ca voievod al Moldovei, vasalul Coroanei ungare. În 20 septembrie 1352, regele se adresă nobililor din dioceza Alba Iulia să se adune toate dările numai în bani. În același timp, el însuși, pentru a stimula zelul de prezentare la oaste, răsplătea pe românii din Banat, Iuga și Bogdan, fiii lui Ștefan, cu cnezatul din Valea Mutnik (din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se împarte în episcopul de la Rădăuți și mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la Rădăuți, este neîndoielnic cel dintâi din întreg clerul Bucovinei, totuși puterea sa se exercită numai asupra popilor care fac parte din dioceza sa. Așa precum sus-numitul episcop are dioceze ale sale în afara țării, așa și arhiepiscopul de Iași și al întregii Moldove are și el diecezele sale în Bucovina, cu deosebirea că episcopul posedă mai multe în afara Bucovinei, decât arhiepiscopul în Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la Rădăuți, este neîndoielnic cel dintâi din întreg clerul Bucovinei, totuși puterea sa se exercită numai asupra popilor care fac parte din dioceza sa. Așa precum sus-numitul episcop are dioceze ale sale în afara țării, așa și arhiepiscopul de Iași și al întregii Moldove are și el diecezele sale în Bucovina, cu deosebirea că episcopul posedă mai multe în afara Bucovinei, decât arhiepiscopul în Bucovina; despre cele din urmă voi avea ocazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a putut vizita orașul Huși, „nici măcar biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a fost vizitată nici până acum de monseniorul Giovanni Battista Zamoyski (1633-1647), episcop catolic de Bacău, dioceză în care erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri catolici care țin un preot. Din altă sursă aflăm că, în 1640, la Huși erau două biserici parohiale și 90 de case (de catolici). Un alt misionar, Petru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
misionarul nota că cele din Bârlad, Huși și Galați aveau doar câte un potir. Organizarea bisericii catolice este descrisă în Despre misiunea din Moldova ( Răspuns la un chestionar al Propagandei, 26 august 1671, Baia). Moldova era organizată într-o singură dioceză, sub autoritatea Episcopiei de Buzău, din care făceau parte orașele: Iași, Cotnari, Suceava, Baia, Neamț, Săbăoani, Roman, Bacău, Fărăoani, Trotuș, Huși, Bârlad, Galați, Ciubărciu, Stănești, Mănești, Lucăcești, Amăgei și Hârlău. La Iași își are reședința domnul cu boierii săi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]