217,423 matches
-
de nefericită exersare a misiei moralizatoare într-o lume lipsită de prințipuri (și carele va zică zică, nu le are!) mi l-a furnizat Cornel Nistorescu. E inutil să repet ceea ce-am spus și scris de multe ori despre directorul „Evenimentului zilei”: că îl consider cel mai seducător reporter român al ultimei jumătăți de veac și unul dintre cei mai importanți publiciști de azi. Că îi citesc cu multă plăcere editorialele etc. etc. Cele mai bune articole ale lui Cornel
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
concret — mi s-a părut încercarea de-a institui un fel de „justițiarism preventiv” pornind de la cel mai nepotrivit dintre exemple: Mircea Dinescu. Într-un articol scris cu o acreală care doar la un ardelean poate fi atât de contraproductivă, directorul „Evenimentului zilei” demască un potențial pericol public. Ca patron de gazete, ca realizator de emisiuni de televiziune, Mircea Dinescu ar profita, se spune printre rânduri, de poziția de membru al C.N.S.A.S. E doar o insinuare, iar Cornel Nistorescu e
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
trei idei care se bat cap în cap. Să le luăm pe rând. Prima: Mircea Dinescu nu a făcut nimic din ceea ce ardeleanul eticist Nistorescu își imaginează că ar putea face: adică să folosească în activitatea sa lucrativă („poet, agricultor, director de gazetă și de televiziune” — acestea sunt primejdioasele identități ale lui Dinescu; pe aceea de „revoluționar”, așezată în capul listei, n-o pun la socoteală, pentru că prea ar arăta ridicolul situației!) informațiile dobândite ca membru al C.N.S.A.S. Și atunci
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
are dreptate), și nu se dosesc informații spre-a fi folosite în inavuabile scopuri. Dosarele ajunse la C.N.S.A.S. devin publice în chiar momentul intrării pe poarta instituției, când, teoretic (e un cuvânt care-mi place și mie!), oricine (inclusiv directorii de gazete) are acces la ele, pe baza unei simple cereri. Ca dovadă, chiar „Evenimentul zilei” a publicat, în zeci de rânduri, astfel de documente! Alta e instituția care ține cu ghearele și dinții de informații pentru a le folosi
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
trebui să stăm la nesfârșit cu brațele încrucișate, să ne izolăm în creierii munților sau pe domoalele plaiuri ale Orăștiei, eventual chiar în spațiul sacru al Sarmizegetusei, unde amintirea strămoșilor ne apără de orice fel de alunecare în păcat. Dacă directorul „Evenimentului zilei” chiar are poftă să se războiască cu profitorii informațiilor din dosarele Securității știe foarte bine unde-i poate găsi. Apogeul insinuărilor e atins, însă, în clipa în care această harababură conspirativă sunt atrași alți doi membri marcanți ai
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
ilicit, conferințele și simpozioanele din Plantelor 21 ar fi totalmente lipsite de sare și piper! Vigilența lui Cornel Nistorescu acționează, asemenea iederei, nu doar pe orizontala prezentului, ci și pe verticala viitorului. „Apropiata intrare” a lui Horia-Roman Patapievici în rândul directorilor de gazetă excită și ea glanda etică a prietenului meu. Aici, Cornel a scrântit-o rău de tot: autorul Omului recent va conduce o revistă de idei, de analiză a unor simple cărți, și nu o gazetă ce i-ar
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
Cronicar „Am a-ți spune că a fost charmant” De patru ani, în ziua de 28 a fiecărei luni, apare la Ploiești revista culturală AXIOMA, finanțată de Editura Premier care are tipografie proprie. Lunarul „de literatură, științe, religie, arte” (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru) e bine făcut și - lucru rar la publicațiile din provincie - deși acordă o atenție prioritară personalităților legate prin origine sau etape biografice de Ploiești și localitățile prahovene, nu face concesii în privința valorii. Profesionalismul axiomaticilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
fixînd contextul unei epoci și specificul unor mentalități) funcționează ca o prolepsă pentru că, iată, fapte ar mai fi fost pentru alte volume: călătoriile în străinătate (Anglia, Franța, Italia), diversele funcții importante (prim-ministru, ministru de Externe, președintele Consiliului de Miniștri, director general al teatrelor, ambasador la Londra, președinte al Academiei), redactarea „romanului epistolar”, sfîrșitul de la Ghergani). Timpul n-a mai avut, însă, răbdare cu Dana Dumitriu și Prințul Ghica s-a încheiat cu acest al treilea volum. Dana Dumitriu rescrie aici
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
competențe. Iar dintre acestea, cea mai la îndemînă și mai autoritară a fost, fără îndoială, cea în istorie, așa, în general, și în voievozi în particular. Cum altfel și-ar fi putut dovedi mai bine un primar, un prefect, un director de școală, un șef de poliție sau un veteran de război autoritatea administrativă, politică sau morală dacă nu printr-un dialog direct cu miturile naționale și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare peronalități medievale sau chiar mai de
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
acestuia nu-i vor mai zdrăngăni tinichelele pe care și le-a tot legat legat de coadă la ordin? Mai trec cîteva zile de la demisia lui Joiță și se retrage din funcție, tot din motive de sănătate, mîna dreaptă a directorului SRI, generalul Vasile Iancu, securist trecut prin multe funcții importante pe vremuri. Cunoscătorii sînt de părerea că și în acest caz e vorba de o afecțiune aparte. Mai precis, că SRI-ul a făcut alergie la generalul Iancu, iar acesta
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
ambasadă occidentală nu se putea face decât cu avizul temutei instituții. Nu vreau să arunc piatra, dar miră și cariera ulterioară a lui Sașa, romancier cunoscut (dar de necitit, căci fără har, lucru de-altfel subliniat de dl A. Ș.), director la Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor, director al unei Case de Film. Mi-e greu să citez un singur nume de fost condamnat politic cu o carieră comparabilă între 1963 și 1977. Să-i fie țărâna ușoară! Prof. D.
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
avizul temutei instituții. Nu vreau să arunc piatra, dar miră și cariera ulterioară a lui Sașa, romancier cunoscut (dar de necitit, căci fără har, lucru de-altfel subliniat de dl A. Ș.), director la Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor, director al unei Case de Film. Mi-e greu să citez un singur nume de fost condamnat politic cu o carieră comparabilă între 1963 și 1977. Să-i fie țărâna ușoară! Prof. D. Stănescu Pneumology University of Louvain Medical School in
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
ține în viață întreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost criteriile pe baza cărora s-au acordat subvenții acestei instituții: faptul că editura aparține 100% statului sau prietenia de notorietate dintre senatorul PSD Adrian Păunescu și Florea Firan, directorul Editurii Scrisul Românesc.” Și degeaba a întocmit Curtea de Conturi un raport despre neregulile privind modul cum au cheltuit unele edituri subvențiile primite anul trecut, de vreme ce documentul nu a fost dat publicității. „Academia” din Aiud Revista MEMORIA este subvenționată de
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
unele edituri subvențiile primite anul trecut, de vreme ce documentul nu a fost dat publicității. „Academia” din Aiud Revista MEMORIA este subvenționată de generoasa Comisie cu 60 de milioane, tot atîta cît se atribuie și publicației „Argeș“ din Pitești, ce exista pentru ca directorul ei, Mihail Diaconescu, să aibă unde-și face cultul personalității și să publice campioni ai omagiilor ceaușiste precum Ion Dodu Bălan și Nicolae Dragoș. În nr. 43 al „Memoriei”, rămasă aproape singură în obstinația pentru adevăr în „procesul comunismului”, sînt
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
antrenat o focalizare a criticilor pe titlurile de mare tiraj, o omogenizare a programelor editorilor și o simplificare în prezentare, stil și conținut a cărților. Legăturile între editor și autor au slăbit, în schimb au cîștigat influență agenții literari și directorii de vînzări. „Cartea trebuie gîndită în perspectiva pieței globalizate, ca un hamburgher, trebuie să fie aptă de ecranizare și să conțină un mare potențial ca marfă. Este ceea ce se numește în jargonul economic actual mainstreaming” - rezumă Sigrid Löffler, critic literar
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
și spiritualitate ce „își propune să continue în condiții istorice noi orientările doctrinare promovate de «Semănătorul» și «Gîndirea»”. Orientări desuete încă din 1920! Protocronist pînă în pînzele albe, specialist în literatura dacă (!), autor al unui tom intitulat Istoria literaturii daco-romane, directorul de azi al „Argeșului”, aprig promotor al autohtonismului, tradiționalismului, spiritualismului ortodox și localismului, ocupă, din cele 24 de pagini ale numărului din iulie, șapte: trei ca autor al unui delir retrograd, Erorile și balivernele lui Eugen Lovinescu, și patru ca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
și verva cu care povestea despre un fost “spirist”, Mircea Eliade, ne captaseră tuturor interesul. Îmi începusem deja “șuetele” mele și m-am hotărât să stau de vorbă și cu fosta prietenă a lui Mircea Eliade. Cu ajutorul domnului Adrian Pascu, directorul liceului, am stabilit o întâlnire. Eram convins că discuția nu se va prelungi prea mult. M-aș fi mulțumit și cu o scurtă întrevedere, de o oră și nu speram să pot prelungi discuția. Ce mai, aveam să întâlnesc o
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
viață, doctorul Sergiu Stoicescu (10 octombrie 1898 - 28 ianuarie 1970). Acesta urmase Facultatea de Medicină din București și își completase studiile în Franța, la Louvain și Paris, la clinica d-rului Lian. Întors în țară, a fost, între 1938 și 1941, directorul adjunct al proaspăt înființatului Spital Elias și unul dintre cei mai mari diagnosticieni ai țării, medicul elitei bucureștene, dar la care aveau acces și oameni mai puțin înstăriți, cărora prosperul doctor nu le cerea bani pentru consultație. Un străbunic al
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
și Geo Saizescu, Vlad Țepeș și Constantin Bebe Ivanovici. Relația, mai ales, a lui Vlad Țepeș cu o „revistă de haz interNAȚIONAL” nu poate fi decît benefică și oportună. Pe Constantin Bebe Ivanovici îl regăsim la pagina 40, menționat ca „Director Onorific” al publicației, și într-o fotografie color reprodusă pe coperta II, asistînd - în compania lui Ion Dolănescu - la o acțiune a Consiliului Județean Ilfov: „Sărbătoarea iubirii la români, Dragobete, ediția I-a, 24. 02. 2003”. Cu Geo Saizescu, figurînd
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
a Consiliului Județean Ilfov: „Sărbătoarea iubirii la români, Dragobete, ediția I-a, 24. 02. 2003”. Cu Geo Saizescu, figurînd pe coperta I ca „Președinte fondator” al Societății Umoristice Păcală, ne reîntîlnim în alte cîteva locuri: 1. La pagina 40, ca „Director General” al revistei; 2. La paginile 1 și 6, ca semnatar al textului Filmul ca profesiune și crez estetic, din care extrag cîteva pasaje: „Fiindcă suntem cu toții aici, zicînd și făcînd, în această zi de februarie geros, mă înclin în fața
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
N. A. T. C., și...” „aplaudat de Înalta Comisie: prof. dr. Cristina Nichituș, prof. dr. Valeriu Râpeanu, prof. dr. Mihaela Tonitza-Iordache, prof. dr. Ion Toboșaru, prof. dr. Cezar Tabarcea”. Iată-ne la sfîrșitul enumerării, în care am păstrat cu strictețe majusculele: „Director General”, „Teză de Doctorat”, „Înalta Comisie”... Mod subtil de autopersiflare, prin care Directorul General al Harababurii se sacrifică pe altarul rîsului public. Ca și prin catrenele lui Strujan. Ca și prin discursul de la 26 februarie, cînd i-a fost conferit
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
dr. Valeriu Râpeanu, prof. dr. Mihaela Tonitza-Iordache, prof. dr. Ion Toboșaru, prof. dr. Cezar Tabarcea”. Iată-ne la sfîrșitul enumerării, în care am păstrat cu strictețe majusculele: „Director General”, „Teză de Doctorat”, „Înalta Comisie”... Mod subtil de autopersiflare, prin care Directorul General al Harababurii se sacrifică pe altarul rîsului public. Ca și prin catrenele lui Strujan. Ca și prin discursul de la 26 februarie, cînd i-a fost conferit, cu majuscule, titlul de Doctor. Nu trebuie să credem totuși că Harababura ar
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
Stimate Domnule Director, În „România Literară” din 11 Februarie 2003 am citit cu mult interes evocarea lui Cezar Petrescu „La o nouă lectură” scrisă de Alex. Ștefănescu. Fapt este că Cezar Petrescu scria mult și publica mult. Dar câteodată un autor poate cumpăra
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
și nu va fi singura dată, Croh. (îi vom spune așa, cum îl numeau prietenii, spre a economisi spațiul) a făcut mai tot timpul parte din Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor, a fost redactor-șef al revistei „Viața Românească”, director al Editurii didactice și pedagogice (post care însemna o „retrogradare”), profesor universitar, o voce cu autoritate și multă vreme cu trecere la înaltele foruri de partid. S. Damian ține să remarce la el pasiunea polemicii, în care avea o măiestrie
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
în domeniul ciberneticii a luat atunci dimensiunea unei catastrofe... Înfuriat la culme, neînfricatul profesor Moisil n-a ezitat să ia drumul Ministerului Chimiei pentru a obține schimbarea de repartiție pentru Centrul de Cercetări Matematice al Academiei, unde mai era încă director. Aici, după ce a ocolit printr-o stratagemă pe portar, unul dintre puținii oameni din RSR care nu auziseră de ilustrul profesor și care inițial îl dăduse pur și simplu afară, a ajuns la ministru și a obținut „negația” pe repartiție
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]