724 matches
-
copleșea. În odăița sa, Elvira plîngea cu sufletul naiv și plin de disperare. Își iubea diriginta deoarece era tînără și frumoasă și pentru ea constituia un ideal de neatins. Credea, fără să suporte contraziceri, tot ce-i spunea aceasta. Acum diriginta le sfîșiase inima. Cu o viziune catastrofică, Elvira era convinsă de propria ei decădere iar altceva decît să plîngă pe ruine nu-i trecea prin cap. Mă obișnuisem și cu duhoarea sălilor de clasă. Din cînd în cînd un copil
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acțiune concretă în teren a avut loc adunarea din 8 noiembrie, desfășurată sub egida Muzeului „V. Pârvan” și în colaborare cu Școala generală nr. 5 „Principesa Elena Bibescu” din localitate. Cu această ocazie prof. Măndița Coloșenco și-a adus, ca dirigintă, elevii cl. a VIII-a A de la Școala generală nr. 5 care, cu multe flori, mai ales crizanteme, au pășit sfioși, în vârful picioarelor, în fostul apartament al scriitorului Octavian Stoica, devenit „Casă memorială”. În biblioteca vastă, cărți rânduite atent
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
d-na prof. M. Coloșenco, adresându-se elevilor și celorlalți participanți în mod clar, convingător și sufletist. O adevărată lecție practică de dirigenție care, sperăm să fie urmată și de alți diriginți de la școlile din localitate. Ca fost profesor al dirigintei în cauză, nu m-am putut abține să nu-i dau nota zece cu felicitări. Solicitat să iau cuvântul am pus accentul pe următoarele coordonate: 1) Octavian Stoica n-a mai avut timp să-și desăvârșească și să publice în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Bârlădeană” prof. Elena Popoiu face o serioasă și aprofundată prezentare a cărții mele cu titlul: „Prof. Al. Mânăstireanu, „Călător... prin vâltoarea vremii”, semnalând aspecte pozitive ale scrisului meu, implicându-se și mai mult prin aceea că i-am fost profesor diriginte la Școala Pedagogică. Se vede clar că, pe lângă analiza rece, a pus și multă simțire, fapt care-i face cinste, ca om și ca profesor. Trimisesem la revista „Academia Bârlădeană” o amplă recenzie a unui volum de referință al omului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fiul că a furat bani de sub patul lui. Fiul se chircește în colț și tatăl își desface cureaua groasă din piele. Copilul cerșește îndurare... Doamne, nu mă distrez deloc. E oribil și îmi trezește amintiri de când eram la școală și diriginta mă bătea uneori cu bastonul. Asta era înainte să fie interzisă pedeapsa corporală. Mă simt cam posomorâtă și deprimată când scriu chestiile astea, dar cred că filmul va avea mare succes, mai ales în State. Pentru că americanilor le plac lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
saltă în ritmul dactililor, vocea înăbușită a muzei mele), că o să rămâi chel de tot! Numaidecât îmi vine în minte întâmplarea unui elev din Brașov, pe care n-am auzit-o decât povestită, cu denaturările de rigoare, de profesoara lui dirigintă, o prietenă de-a bunicii... Cică băiatul trebuise transferat la școală specială fiindcă, într-o noapte, cuprins de o criză nervoasă, și-a smuls tot părul din cap și a mâncat din el o cantitate bună. Mie, unul, și profa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
minunau cum o asemenea elevă interpretează rolurile ca o țigancă neoașă, fiindcă nu cunoșteau secretul vieții ei. Dacă până acum nu prea luaseră în serios viitorul Prințesei, părinții ei se cam convinseseră că este făcută pentru o carieră muzicală. Profesorii, diriginta, directoarea, toți o apreciau pe Prințesa pentru talentul ei. Avea înclinație spre muzică și gata. Îi sfătuiau pe părinți să-i creeze condițiile necesare pentru o asemnea carieră. Înclinația spre muzică o vedeau și ei, deși se încăpățânau s-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la limba română. Întru-una din zile, fără să fi făcut nimic, a vrut să mă bată din nou. Când l-am văzut că vine spre mine, am sărit peste bănci, ieșind afară din clasă. Pe holul școlii am dat peste diriginta mea, pe nume Zoe Lovin. Profesorul Ailenei era cât pe ce să mă prindă, dar diriginta a strigat la el să-i spună ce s-a întâmplat. Nu a mai așteptat răspunsul și l-a prins de piept, dându-l
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din nou. Când l-am văzut că vine spre mine, am sărit peste bănci, ieșind afară din clasă. Pe holul școlii am dat peste diriginta mea, pe nume Zoe Lovin. Profesorul Ailenei era cât pe ce să mă prindă, dar diriginta a strigat la el să-i spună ce s-a întâmplat. Nu a mai așteptat răspunsul și l-a prins de piept, dându-l cu spatele de perete. Doamna Lovin era o femeie frumoasă cam de 50 de ani, dar
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ci aș spune să-mi fie ca un părinte, mai ales că nu aveam tată. O întâmplare care putea să fie nefericită s-a întâmplat la sfârșitul anului întâi de studii, la atelier. Maistrul Mihai Ardeleanu, care îmi era și diriginte, ne-a dat ca lucrare de control să confecționăm câte un ciocan de metal de 250 grame. Eu, din neatenție, am greșit cotele și când m-am prezentat cu lucrarea, maistrul măsurând dimensiunile la ciocan, a constatat că am greșit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Într-o zi de școală, la ora de dirigenție, doamna dirigintă ne-a vorbit despre droguri și de ce nu este recomandat să apelăm la ele. Ea ne-a spus că folosindu-le ajungem să fim dependenți de ele și nu ne mai putem îndepărta de efectul lor. Cu prilejul întălnirii educative
Riscul drogurilor. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by SIMONCA CRISTINA, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2018]
-
Stătea În gazdă, Într-o casă nu departe de liceu, sîmbătă seara, proprietarul a făcut focul pentru prima dată În toamna aia, fără să curețe coșurile de cuiburile de ciori și mizeriile adunate peste vară, au murit asfixiați. A apărut diriginta, se tot căznea să vă spună cîteva lucruri cu sens, dar fără succes... A Început să plîngă, au plîns și cîteva fete. În afară de Răzvan, toată lumea era În șoc. Diriginta a reușit să se adune, v-a zis să strîngeți bani
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ciori și mizeriile adunate peste vară, au murit asfixiați. A apărut diriginta, se tot căznea să vă spună cîteva lucruri cu sens, dar fără succes... A Început să plîngă, au plîns și cîteva fete. În afară de Răzvan, toată lumea era În șoc. Diriginta a reușit să se adune, v-a zis să strîngeți bani, ca să-i faceți o coroană. Și ca să Închiriați un autocar pentru a doua zi, să mergeți În comuna lui, părinții i-au luat trupul acasă, urmau să-i facă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
comunistă, ci și bunul-simț, În timp ce mîinile, pe măsură ce ea s-a mutat În poala ta, au desăvîrșit această cunoaștere Înfierbîntată. CÎnd autocarul a Început să vă planteze prin oraș, În funcție de zonele În care locuiați, ai coborît prin raza ucigătoare a privirii dirigintei și a cîtorva colege pudice, mișcîndu-te jenat și greoi. Tu așa credeai, că nu vă vede nimeni? ți-a zis Cătălin În timp ce ați făcut restul drumului pînă acasă pe jos. Dar problema lui era alta. Cum ai supraviețuit faimoasei răsuflări
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mixtă din școala mea, în care am avut, ce? norocul sau ghinionul? să mă nimeresc. Ghinionul, mi-am zis eu la început, fiindcă fetele erau ceva necunoscut pentru mine și îmi inspirau teamă. Dar apoi a venit ziua onomastică a dirigintei. Ne-ar fi trecut prin cap nouă, băieților, să-i aducem un buchet de flori? Nici pomeneală! Învățasem până atunci numai în clase de băieți și nu-mi aduceam aminte să i se fi dat vreunui profesor un buchet de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
flori. Dar atunci, în clasa mixtă, fetele s-au ocupat de tot ce trebuia, noi doar am contribuit cu câțiva lei. Ele au cumpărat flori, le-au aranjat în buchet, au învelit buchetul în hârtie și i l-au dat dirigintei când a intrat în clasă. Așa că până la urmă mi-am zis că a fost totuși un noroc să mă nimeresc în clasa mixtă. Pur și simplu se crease peste noapte o atmosferă nouă, de... cum să spun... Stați un pic
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
telefonul care-mi consemna numărul de telefon și adresa din București a fostei mele eleve Doinița Trocinescu-Pintilie, precum și telefonul din Bârlad al mamei sale. După ce am mulțumit d-nei Vrânceanu, am telefonat imediat la adresa unde cu ani în urmă fusesem ca diriginte să-mi vizitez eleva. Bucurie la ambele capete ale firului telefonic. Imediat am pregătit ambele volume din „Călător...”, precum și o scrisoare cu următorul conținut: Bârlad, 29 decembrie 2009 Dragii mei, Dragă Doinița Ce mult am dorit să aflu vești despre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de Doinița Pintilie, fostă Trocinescu, domiciliată în București. Cu atât mai emoționantă a fost convorbirea, cu cât de atunci au trecut 36 de ani, pe când era elevă în clasa a VI-a la Școala Generală nr. 2, eu fiindu-i diriginte. I-am spus să se aștepte la o surpriză din partea mea în timp ce ea mi-a promis că în vară, când va veni la Bârlad, mă va vizita. După o durere ce mi-a frânt inima, convorbirea cu V. Balosin, fostul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
doresc foarte mult să vă revăd, și voi face tot posibilul în primăvara aceasta să ne întâlnim. Vreau să vă văd „Raiul” pe care vi l-ați creat acasă și despre care povestiți cu atâta sensibilitate. Vă asigur, D-le Diriginte, că au fost în viață multe, foarte multe momente când gândurile mele au zburat către Dvs., către inegalabila învățătoare D-na Furnică, căreia îi duceam flori, ca și Dvs. de altfel. Îmi pare nespus de rău că acum câțiva ani
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mai departe, să învăț la facultatea de teologie, la institut. Știu și eu? Nu m-am gândit la așa ceva. Mie îmi intrase-n cap să mă fac profesor (de română sau de matematică), sau actor (că așa mi-a spus diriginta, după una din serbările școlare de la căminul cultural, că am talent și că n ar fi rău să mă fac artist), sau reparator de radio uri. Dumnealui ce crede, aș fi bun pentru meseria de preot? (M-a corectat cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mă cunoști! Ani de eforturi și tot ar putea trece pe lângă el pe stradă fără să simtă absolut nimic. Și Karsh la fel: Capgras mimetic, un zâmbet care nu recunoaște nimic, stând acolo rânjit de parcă tocmai și-ar fi mituit diriginta cu un măr infectat. Și totuși, sunt legați. Ea se întoarce și o taie în linie dreaptă înapoi prin oraș, orașul acesta pe care-l urăște și de care n-o să scape niciodată. Și cât coboară strada, îl aude strigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Stalin, al uncheșului Miloșevici, a altora care s-au dedicat trup și suflet nației. Adu-ți aminte, purule, cât de adânc și definitiv și-a dedicat tovarășul Nicolae Ceaușescu viața și activitatea patriei și partidului, în vreme ce tu, așijderi, pe la pionieri, diriginte la clasa a cincea E, adică ultima ca vrednicie din școală, te nevoiai. Programele cele educative bine le liniai cu carioca roșu, cinstirile dedicate tovarășei Elena Ceaușescu mamă-iubitoare pe toate cu roșu le scriai și, pe urmă, ani la rând
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
n-a avut de la mine decât flori și bomboane și câte un mărțișor ieftin. Nici un gest, nici o mână întinsă, nici o extravaganță. Nimic! Mi-amintesc de Șerbănescu... Un elev înalt, drăguț, cu păr buclat și ochi verzi. Îl cunoșteam bine, eram diriginte la clasa a VIII-a... Sabău, Sararu, Schreiber, Șerbănescu... Ultimul pe pagină. Făcuse pasiune pentru o demimondenă. A spart prăvălia lui Roll ca să-i fure niște cercei cu perle. Un scandal enorm! Tot orașul discuta numai despre asta. Băiatul a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în viața societății noastre. Aceleași urări mi-au fost transmise de către prestigiosul meu interlocutor. În noaptea ce-a trecut am visat că aveam brațele pline cu buchete de lăcrămioare pe care le-am împărțit unui grup de eleve conduse de diriginta lor, dar am avut grijă să păstrez asemenea buchete și pentru prietenii mei apropiați. La T.V.R. se transmite că la Ocna-Mureș a apărut o uriașă gaură prin scufundarea terenului, datorită exploatării sării încă din vremea romanilor. Pe valea Bistriței pirotehniștii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
familii, unde avem colege, primim mere, nuci și acadele, făcute în casă. Fetele, îmbujorate, ne servesc cu toate acestea, iar băieții, fără să ne observe părinții lor, ne făceau cu ochiul... Așa au învățat de la băieții mai mari. Pentru că doamna dirigintă locuiește la oraș, mergem la profesorii cu care facem ore și chiar la preotul din localitate; cum sunt două culte religioase, mergem la amândouă casele parohiale, pentru că noi, copiii nu prea știm să facem diferențe de opinii. Noi învățăm să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]