73,520 matches
-
și automate finite, urmate la câțiva ani de monografii invitate de lingvistică matematică la Academic Press (New York), Dunod (Paris), Nauka (Moscova) și Akademia (Praga). Care a fost ecoul lor? Prin aceste cărți, am fost recunoscut drept unul dintre inițiatorii noii discipline (azi, numite uneori îlingvistica computațională') iar mari enciclopedii ca Encyclopedia Universalis, Brockhaus, Enciclopedia Italiana, Enciclopedia Einaudi, Soviet Encyclopedia, Larousse, la bibliografia de numai câteva titluri pe care o indică la sfârșitul articolului despre lingvistică matematică nu omit măcar una dintre
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cel al revistei Theoretical Linguistics (Bochum). S-ar spune ca între cultura-cultură și cultura generală e o diferență de cuprindere, dar științele nu pot absenta din niciuna dintre ele. Care ar fi partea matematicii în cea din urmă? Spre deosebire de alte discipline, în care relația cu lumea este directă și explicită, matematica își ascunde obiectul sub un jargon special. Legătura ei cu lumea este indirectă, ea este în bună măsură autoreferențială, deoarece construiește arhitectura spiritului uman. Se poate vedea acest lucru în
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
raportor la întâlniri internaționale, ești ales în comitete editoriale și în comitete de program ale unor întâlniri internaționale. Problema care s-a pus este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cunoaștere. În realitate, cei care arătau cu degetul starea ancilară a filozofiei nu știau că în felul acesta îi făceau un binemeritat elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este prin esența ei o disciplină ancilară. Cînd nu vrea să mai fie ancilară, filozofia moare, întocmai ca o plantă uscată. Iar în funcție de solul pe care crește, filozofia își schimbă stăpînul după vremuri și după conjucturi. Și astfel, dacă o dată era aservită teologiei ale cărei dogme
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
căuta să le argumenteze, astăzi este îngenuncheată în fața științei ale cărei cunoștințe vrea să le întemeieze, sau face sluj în fața politicii a cărei ideologie vrea să o întrețină. Explicația e simplă: filozofia depinde în întregime de cunoștințele oferite de alte discipline, ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume. Dar dacă istoria filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o arhivă de informații în care toate cunoștințele ei să fie sedimentate riguros, înseamnă că ideea unui depozit înzestrat cu o
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
ne-a imprimat-o în minte. În realitate, selecția pe care istoria o operează la nivelul cunoștințelor a făcut ca cea mai mare parte a cunoștințelor omenești din trecut să se piardă, lucru cu atît mai valabil în cazul unei discipline non-cognitive cum e filozofia. Cam tot ce știm astăzi din trecutul filozofiei e rezultatul unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
faptul că am fost contemporani cu unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor. Pasiune pentru noutate, pentru ceea ce nu s-a mai făcut în artă, rațiune echilibrată și fantezie vioaie, calcul și spontaneitate, afectivitate stilizată, înclinație deopotrivă pentru disciplina formală și nebunia manieristă, o feblețe pentru născocire, complexitate, iluzie și imaginație - acestea suntcâteva caracteristici ale fiziognomiei spirituale ale lui György Ligeti. Constantin Floros II Ceea ce frapează dintru început în muzica lui Ligeti este neastâmpărul ideatic combinat cu o anumită
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
Sorin Lavric Dintre disciplinele filozofice de astăzi, logica seamănă în mod izbitor cu un ordin al inițiaților. E îndeajuns să ne gîndim că, dacă ni s-ar cere să spunem ce știm despre ea, majoritatea dintre noi nu ar putea trece dincolo de figurile silogistice
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
sau, în cel mai bun caz, de cîteva inferențe simple din logica propozițională. Și chiar dacă nu îndrăznim să mărturism acest lucru, în sinea noastră trăim cu convingerea că, în privința foloaselor pe care le putem căpăta de pe urma studiului logicii, de la această disciplină nu putem aștepta mare lucru. Suficiența aceasta blazată pleacă dintr-o intuiție spontană și înșelătoare, o intuiție în virtutea căreia sîntem încredințați că un om gîndește logic chiar dacă nu a stat niciodată să studieze logica și că, mai mult, chiar dacă ar
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
regulă conturul unor situații cunoscute e umplut de culoarea datelor concretului, grăitoare precum un alibi al constatărilor de ansamblu. De remarcat tonul reținut al diaristului. Rareori explicit polemic și niciodată apelînd la diatribă, acesta dă glas decepției printr-o elegantă disciplină a umorii presupuse: "Fac ordine în sertare. Arunc un teanc de manuscrise, cu precădere din prima tinerețe literară, între care scenarii cinematografice ce s-au împotmolit prin studiourile (numerotate școlărește 1,2,3) conduse de directori sau redactori ca Mircea
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
o lume în care umaniștii nu pot ține pasul cu mersul științelor, cartea lui Solomon Marcus te racordează la un tărîm pe care singur nu l-ai afla în veci. Nu, nu e vorba de nici o reverență obedientă în fața unei discipline pe care nu o poți înțelege, ci de amănuntul că Solomon Marcus te scutește de senzația apăsătoare pe care ți-o dă gîndul că ai rămas un ignorant. În fond, lucrurile pe care nu le cunoaștem avem înclinația să le
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
suntem fericiți? Fiindcă nu trebuie, nu suntem siliți să ascultăm povestea până la capăt. Fiindcă am dat la o parte convenția basmului, am ieșit din convenție. Trans-romanul proclamă ieșirea din convenție (ca și cum acest lucru ar fi posibil, atâta vreme cât acceptăm să citim...). Disciplinele de teoretizare - de la marketing la teoria criticii literare - iau locul convenției în sine (la care neîndoielnic noi, cititorii, vrem să participăm, altfel n-am citi). Vorbele aveau la Moderniști o putere esențială de a comunica altfel decât discursul basmului. Accentul
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
ipoteze: A. un cretin semidoct, B. un mini-geniu. Calitatea prozei mă îndreaptă către A. B-ul ar proveni din hipertrofierea semidoctismului: aici nu mai e vorba de o legătură primejdioasă, ci de sute. În oala codului intră o tonă de discipline, teologie, artă, ezoterism, istorie... Nu le enumăr pe toate, dar țin minte că, în timpul vizionării filmului, m-a pălit ideea că Dan Brown sau poate scenaristul neglijase o "știință" care ar fi avut potențial: alchimia, gîndiți-vă ce interesant ar fi
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
vizionării filmului, m-a pălit ideea că Dan Brown sau poate scenaristul neglijase o "știință" care ar fi avut potențial: alchimia, gîndiți-vă ce interesant ar fi fost să aflați că Sfîntul Graal e de fapt piatra filozofală... Oricum, toate aceste discipline - mi-e imposibil să nu mă gîndesc la Eco - utilizate sau mulse, cum vă place, în spiritul conspirației, și, implicit, al intrigii polițiste. Ok, acum la film. Verdictul îl rezumă niște cuvinte de-ale regizoarei Sally Potter: "o adaptare servilă
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
acestei "corectitudini politice" este o rutină care obosește spectatorul: zece minute de acțiune, urmăriri cu mașini, împușcături, tot tacîmul minus scena de sex, urmate de alte zece în care încasezi pe bandă rulantă informații de artă, teologie, na, tot restul disciplinelor implicate. Un alt efect secundar este, cum era de așteptat, că, deși ai idee despre faptele istorice invocate de film, e imposibil să procesezi informația. Am dovezi concrete: după vizionare m-am ciondănit cu trei sau patru spectatori avizați apropo
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
o astfel de ideologie nu e ieșită din prelungirea unei dispoziții temperamentale, ci se prezintă ca o creațiune bovarică, nu în sensul căutării unui complement spiritual, ci al unei libere deliberări speculative. O cultură clasică, o formație intelectuală în sânul disciplinelor junimiste, un temperament static și conservator nu mă indicau, desigur, la rolul de teoretician al democrației și al liberalismului la care am ajuns, totuși, prin intuiția și studiul fenomenelor sociale regizate de un determinism împotriva căruia lamentațiile sunt inutile". Omul
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front invizibil/ între două forțe aparent disproporționate:/ pe de o parte, Ieronim (numai oase și duh
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
acolo, firește, nu toate perioadele au aceeași importanță. Ce an (sau ce lustru...) v-ar prilejui cele mai multe însemnări? Întrebarea pleacă de la premisa că am ținut jurnal. Ceea ce, însă, nu e adevărat. Deși am încercat, în multe rînduri, să-mi impun disciplina consemnării, dacă nu a semnificațiilor oamenilor ori evenimentelor cu care mă confruntam, măcar a datelor materiale ce-mi punctau existența, n-am reușit niciodată să dau notațiilor continuitate. Evident, nu am avut și n-am nimic principial împotriva genului ca
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
cotați din punct de vedere uman (de către profesori și de către colegi), nu a fost niciodată strict axată pe obligația muncii. Cei care aveau note bune în clasă se numeau "tocilari"; și numai cei care în paralel cu notele bune la discipline care necesitau memorizare afișau și rezultate bune la olimpiade sau/și la matematică, erau considerați "inteligenți". Este un sistem care mă uimește și astăzi prin faptul că este mai puțin egalitar și axat pe "etica muncii" decît cel din școlile
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
o asemenea cercetare? Nu cred. Oricum în 1993 nu aș fi putut urma această specialitate. Chiar și astăzi, în ciuda unor eforturi imense depuse atît la București de domnul profesor Vintilă Mihăilescu, cît și la Cluj, în cadrul Institutului de Antropologie Culturală, disciplina antropologie socială nu este ferm stabilită în peisajul universitar. E păcat, pentru că e o disciplină care ne ajută să evităm nombrilismul. Antropologia socială este fondată pe capacitatea de a privi de departe (le regard eloigné) - din punct de vedere mintal
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Chiar și astăzi, în ciuda unor eforturi imense depuse atît la București de domnul profesor Vintilă Mihăilescu, cît și la Cluj, în cadrul Institutului de Antropologie Culturală, disciplina antropologie socială nu este ferm stabilită în peisajul universitar. E păcat, pentru că e o disciplină care ne ajută să evităm nombrilismul. Antropologia socială este fondată pe capacitatea de a privi de departe (le regard eloigné) - din punct de vedere mintal, nu fizic - societatea și cultura; este fondată pe capacitatea de a traversa frontierele culturale. Specializîndu-mă
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de nu-l va ridica harul lui Dumnezeu. Prin toate luptele noastre, prin chinuirea trupului și asceză, prin pocăință și lacrimi nu ne eliberăm pe deplin de patimă, fiindcă disciplina ascetică poate obține de la plăcere un armistițiu, dar numai harul poate aduce libertatea<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 114. footnote>. Iar harul îl putem dobândi doar atunci când, cuprinși de pofta trupească, trebuie să ne îndreptăm mintea și inima spre Dumnezeu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească, ascultarea de un părinte duhovnicesc și mărturisirea tuturor gândurilor noastre acestuia, paza trupului și a simțurilor, fuga de ispită și de ocazia la păcat, fecioria sau căsătoria și disciplina conjugală<footnote Jean Claude-Larchet, op. cit., p. 642. footnote>. Omul curat le privește pe toate curat, înfrumusețându-le și împodobindu-le cu această calitate de curăție, chiar și pe cele mai întunecoase. La această curăție a simțurilor și a sufletului trebuie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
echipă și omogenitatea date de tinerețea interpreților (concordantă cu vârstele eroilor)și de un travaliu amănunțit. Fără îndoială, scena a fost dominată de cuplul Susanna -Figaro. Laura Tătulescu este o Susanna încântătoare, cu voce limpede și flexibilă, bine instalată în disciplina stilului mozartian, feminină și grațioasă, iar Ionuț Pascu are fizicul și dezinvoltura personajului, dublate cu muzicalitate de un timbru generos. Mai puțin reliefată este perechea aristocrată: Simonida Luțescu este frumoasă, credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
puțin tot așa de însemnată, dacă nu mai însemnată chiar, ca matematica sau geologia» (Nae Ionescu)”. Breazul beneficiază apoi de extinderea activității, la de la profesorul de liceu și inspectorul din Ministerul Învățământului, la profesorul universitar, preocupat constant de formarea profesorilor disciplinei, la autorul de programe și manuale școlare. Eruditul profesor trece la concretizarea noii sale concepții încă din 1926, când elaborează principiile calificării profesorilor disciplinei, prin specializarea în cadrul noii catedre de Enciclopedie și Pedagogie a muzicii, ce va asigura competențele pedagogice
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]