1,695 matches
-
și să-și dezvolte o abordare critică bazată pe experiența anomaliilor tulburătore din perioada de dinainte de 1989. Pentru orice cercetare sau abordare practică în domeniul managementului strategic trebuie avute în vedere cel puțin două elemente cu implicații capitale: • existența unei discontinuități majore a subsistemelor socioeconomice românești apărută în decembrie 1989, accentuată de prăbușirea sistemului comunist de tip sovietic și de destrămarea statului ce a creat acest sistem; • inconsistența bazei informaționale referitoare la perioada de dinainte de decembrie 1989. Din punctul de vedere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de la cel local la cel internațional, dacă există o motivare legată de complexitatea unor subsisteme de variabile sau o diversificare a influențelor, constatată anterior în practica unor organizații similare. Exagerarea numărului de niveluri va complica sinteza rezultatului și va crea discontinuități și semne de întrebare numeroase la trecerea de la un nivel la altul. Practic, se va pune întrebarea dacă un factor generic se manifestă suficient de diferențiat pentru ceea ce se consideră a fi două niveluri distincte. 3. Identificarea factorilor de influență
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analizei și oportunității. 4. Selectarea factorilor-cheie: se selectează un număr de factori-cheie pentru fiecare subsistem. Uzual, sunt suficienți doi-trei dintre cei cu influențele cele mai importante. Se selectează acei factori care: a) introduc limitări ale activității organizației; b) pot provoca discontinuități majore ale mediului cu influență asupra organizației; c) au o dinamică ce provoacă modificări semnificative ale parametrilor organizației în intervalul avut în vedere pentru strategia curentă. Selecția se face folosind un sistem oarecare de scalare, menit să pondereze părerile unei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe cea a „izomorfismului instituțional” (Di Maggio și Powell, 1983) sau a „ecologiei populației” (Hannan și Freeman, 1977). Îmbunătățirea eficienței economice a organizațiilor, dar și a performanțelor lor concurențiale a impulsionat o serie de schimbări de substanță, care marchează o discontinuitate majoră în comparație cu trendul ultimului secol. În locul strategiilor de mărire a dimensiunilor organizațiilor se preferă acum cele contrare concretizate într-o micșorare a numărului membrilor lor, în locul celor de integrare se preferă externalizarea, iar în locul structurării se preferă forme de destructurare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
contrar, costurile de gestionare a sistemului de subcontractanți devin semnificative. Corelația inversă între mărimea seriei și costurile subcontractorii este evidentă, ceea ce nu înseamnă că anumite parteneriate nu se pot dovedi viabile pe termen scurt pentru acoperirea unor necesități create de discontinuitatea gradului de utilizare a capacității de producție. Trebuie remarcat faptul că această integrare, în special la nivelul proiectării, recomandă firma ca partener pentru produsele de serie mică și/sau cu valoare adăugată mare. De fapt, această strategie este impusă, după cum
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cercetare atentă este obligată să observe ruptura, fie ea și fictivă, dintre secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, care, de altfel, este una destul de comodă din multe puncte de vedere, în același timp trebuie să înțeleagă că această discontinuitate este una schematică și ideologică. Este evident însă că orice demers de armonizare, supus unei onestități academice, este dator să prezinte și diversele nealinieri conjuncturale, care de cele mai multe ori nu fac decât să îi susțină teoria de unificare care inevitabil
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din contradicțiile și sintezele propriilor date interne. Schimbarea este inerentă vieții, experiența, mediul nu sunt cauze ale dezvoltării, ci doar condiții care pot grăbi, încetini sau fixa schimbarea la o anumită formă. Dezvoltarea, inclusiv cea psihică, se prezintă ca o discontinuitate, cu secvențe calitativ diferite și care apar ca derulare a unui program intern. În psihologia dezvoltării, sub influența evoluționismului darwinist, se încadrează acestui model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor superioare, îndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist în domeniul psihologiei judiciare, Tiberiu Bogdan spune că este „un instabil emotiv, un element care în reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul...” (1973, p. 71). Ă Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
complexă care este nouă, nu are precedent și nu a fost prevăzută. El nu poate fi explicat pe baza obiectelor antecedente și a cunoștințelor disponibile și, prin urmare, nu este conectat la trecut. În acest sens, el apare în miezul discontinuității (p. 9). Campbell (1960) face o remarcă similară într-o lucrare de mare răsunet, în care propune o perspectivă darwinistă asupra gândirii creative. Această perspectivă presupune că ideile creative, la fel ca mutațiile care oferă materia primă pentru selecția naturală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dimpotrivă, este vorba despre un dispozitiv ce asigură perenitatea unei ordini sociale. Cu privire la acestea, Bourdieu, afirmă: Concursul este o modalitate de a impune o formă de numerus clausus, un act de închidere ce instaurează între ultimul ales și primul exclus discontinuitatea unei frontiere socialeă (Bourdieu, 1989, p. 141). Oricum ar fi, la ora actuală, acest mod de recrutare a elitelor de către marile școli este considerat rezultatul „dualismului” învățământului superior francez. Totuși, trebuie să observăm că dualismul contemporan este din punct de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. -6- Moartea morții. în opoziție cu fabula din Phaidon al lui Platon care susține
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asupra vieții filosofice, Jacques Schlanger, Qu’est-ce qu’une vie bonne?, PUF. A se vedea și Actes du VIIIe congrès de l’Association Guillaume Budă, Paris, 5-10 aprilie 1968, Les Belles Lettres, 1969: despre clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști î!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o mulțime de compilatori, o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
informației, recunoscându-se rolul acestei resurse în crearea bogăției, comparativ cu resursele materiale sau de capital (importante încă în procesul de globalizare). Termenul „economia rețelelor” pare mai potrivit după unii autori, deoarece informația singură nu este suficientă pentru a explica discontinuitățile din evoluția economiei actuale. Fluxurile de informații, cunoștințe, conexiunile între computere, eliminarea izolării oamenilor caracterizează o lume în schimbare profundă, din evoluția căreia pot fi puse în evidență câțiva atractori, și anume: inovația în locul optimizării, eficiența rețelelor de comunicare, internalizarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ne permită să ieșim din situațiile de comunicare dificile, ci va urmări totodată să elaboreze, prin analiza situațiilor respective, elementele unei veritabile teorii a lecturii, atentă la tot ceea ce În aceasta - puncte slabe, lipsuri, aproximări - ține de o formă de discontinuitate, contrar imaginii ideale ce ne este adesea Înfățișată. * Aceste câteva remarci ne conduc În mod logic către planul eseului. Voi Începe În prima parte prin a detalia tipurile principale de nonlectură, care nu Înseamnă doar să lași cartea neatinsă. Cărțile
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
prim-vicepreședintelui UGIR, domnul Ștefan Varfalvi, dialogul social a început să funcționeze după 1998 (anul înființării CES). Dialogul social la nivel de ramuri este mai slab decât cel de la nivel de vârf și de bază, lacunele de la nivel intermediar creând discontinuități în ceea ce privește fluxul funcționării acestuia. Deficiența dialogului social în țara noastră la toate nivelurile ar consta în faptul că acesta este în continuare tratat punctual și că nu există o implicare a dialogului social în realizarea de strategii; în acest sens
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintre Biserică și stat capătă noi dimensiuni o dată cu schimbarea relațiilor dintre state (Preda, 1995, pp. 114 și urm.). Toate acestea se regăsesc pe fundalul proceselor, din ce în ce mai apropiate, ale globalizării. Vlad Mureșan apreciază că, din punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de altă parte, Linz și Stepan, care iau ca variabile dependente tranziția democratică Împlinită și democrația consolidată, acordă o importanță mare factorului istoric. Aici, Dan Pavel și Iulia Huiu resping cu și mai multă putere teoria situației istorice. Potrivit lor, „discontinuitatea instituțională absolută” produsă În decembrie 1989 Îndreptățește această poziție. Desigur, identificarea unui „moment zero” simplifică mult lucrurile, dar, tocmai În spiritul analizei politice comparative la care autorii fac apel, nu se poate neglija faptul că trecutul (atît comunist, cît și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În acest context, e de remarcat că teoria situației istorice cu privire la sistemul politic românesc nu poate fi respinsă a priori. Ar rămâne neexplicate nenumărate elemente dacă am considera că discontinuitatea instituțională a fost „absolută”. Filiația cu sistemul anterior nu poate fi contestată. De altfel, chestiunea menținerii, sub o formă sau alta, a Securității (evident, nu În aceleași structuri instituționale), care, după cum Înșiși autorii observă, a pus probleme enorme guvernării dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tradiționale, în cazul său, asupra Țării Oltului: „Întreguri de viață românească, ele poartă semnele unei convergențe etnice și istorice în cadre geografice bine determinate. În cursul veacurilor, ele au format adăposturi sigure în care viața autohtonă s-a dezvoltat fără discontinuitate. Acest fapt a imprimat un caracter de omogenitate comportărilor unei populații destul de vaste, pe care o leagă, în aceleași cadre naturale, funcțiuni economice și spirituale. Dar mai cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
învăluit în poezie. Pentru a nu fi trecut cumva cu vederea acest aer de vechime, subliniat romantic, o „lămurire” a „editorului” (în fapt a autorului) previne că „acțiunea romanului e situată cu mai bine de treizeci de ani în urmă”. Discontinuitățile din viața psihică, descoperire a romanului modern, fac din Emil Codrescu un personaj de excepție, motiv pentru care s-a vorbit de proustianismul scrierii. Eroul percepe totul în nuanțe infinitezimale, prisosul de sensibilitate se convertește la el în exces de
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
discutabilă din fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat evoluția Republicii Moldova după 1991. • A studiat Dreptul la Moscova și Iași, luându-și doctoratul în economie la Cernăuți. A fost deputat în Sfatul Țării și în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decrepitudine și inerție“ • Ibidem, p. 22-23. l-au condus pe tânărul Cioran, în mod paradoxal, la fascinația revoluției bolșevice, în care descoperea semnele unui destin major, caracterizat prin „frenezia industrializării“, mistica lumii urbane, măreția absolută a unui salt istoric și „discontinuitatea ca o manifestare vitală“11. Adică exact ingredientele istorice care, în viziunea lui Cioran, lipseau românilor din epoca sa. Peste doar câțiva ani, ne întrebăm cum va fi evoluat Emil Cioran, într-o Românie obligată să accepte un nou „ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
destul de clar o certă coerență interioară... Ovidiu Mircean: Problema e ce se Întâmplă În momentul În care te raportezi la filmul acesta? Dacă Îl percep ca pe un peisaj cubist, să spunem, criticul care Încearcă să refacă imaginea inițială, urmărind discontinuitățile existente În cadrul filmului, fragmentele de sens, rezolvă până la urmă un joc de puzzle. Or, această rezolvare a jocului nu face altceva decât să reducă interpretarea tocmai la reconfigurarea acelui sens unic, totalizator, modernist, inevitabil schematic, de care vrem să ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
găsit până În modernitate certe răspunsuri teologice, ar avea parte, În modernitate și postmodernitate, de rezultate mixte, care oferă avantajul de a media Între teoria continuității istorice și aceea a rupturii. Rezultatele mixte ale acestor Întrebări esențiale fac din istorie o discontinuitate temporală, pusă În evidență de poziția retorică a subiectului istoric, dar imaginează această retoricitate substanțială ca o apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există o legătură evidentă Între conceperea retorică a subiectului istoric, cum apare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca toate problemele istorice de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]