1,946 matches
-
României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, paragraful 67). Autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
modificările și completările ulterioare. Prima instanță nu doar că nu a observat că în nota de fundamentare care a stat la baza adoptării Hotărârii Guvernului nr. 1.194/2022 nu este prezentată o modalitate de „actualizare“ a cuantumurilor amenzilor, ci o mărire discreționară, dar chiar a reținut existent un criteriu de actualizare obiectiv, respectiv O.U.G. nr. 57/2007. Or, actul administrativ emis reprezenta o punere în aplicare a dispoziției legale din art. 13 din Legea nr. 82/1993, și nu a O.U.G. nr. 57/2007. Raportarea
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
critica referitoare la încălcarea principiilor egalității și proporționalității, deoarece stabilirea cuantumurilor actuale ale amenzilor este realizată fără criterii obiective și proporționale, prima instanță a înlăturat-o nejustificat prin trimitere la O.U.G. nr. 57/2007, act normativ neaplicabil în speță. Nici caracterul discreționar al sumelor stabilite ca amenzi nu este supus analizei de către prima instanță și nici încălcarea normelor imperative privind tehnica legislativă. Modalitatea de stabilire a amenzilor a fost pur discreționară, fără nicio raportare la textul de lege care permite actualizarea
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
O.U.G. nr. 57/2007, act normativ neaplicabil în speță. Nici caracterul discreționar al sumelor stabilite ca amenzi nu este supus analizei de către prima instanță și nici încălcarea normelor imperative privind tehnica legislativă. Modalitatea de stabilire a amenzilor a fost pur discreționară, fără nicio raportare la textul de lege care permite actualizarea, ci, așa cum arată instanța fondului, prin trimitere la un alt act normativ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007). Tocmai de aceea a invocat caracterul disproporționat al măsurilor luate
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
titlu și momentul de la care ar urma să le fie acordat aparțin ordonatorului de credite. ... 93. Altfel spus, întrucât prin legea-cadru nu i-a fost impusă obligația adoptării reglementării secundare într-un anumit termen, administrația beneficiază de o putere discreționară largă, putând aprecia, în funcție de interesul general și de relațiile sociale concrete, asupra oportunității de a adopta ordinul. ... 94. Este vorba, așadar, de o vocație la acordarea unei astfel de majorări care lasă în sarcina legiuitorului secundar stabilirea specialităților
DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299257]
-
3), autorii sesizării arată că se raportează la calitatea de stat de drept și social a statului român, în care drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate, iar autoritățile publice nu acționează arbitrar. Or, Hotărârea Senatului nr. 5/2025 relevă un comportament discreționar și arbitrar al majorității parlamentare din Senat, deoarece la adoptarea acesteia nu a contat în niciun fel situația juridică, profesională și umană și nu au avut loc consultări cu sindicatele din cadrul Senatului cu privire la reorganizarea structurii, deși aceasta
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, paragraful 67). Autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință
DECIZIA nr. 155 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299180]
-
categorii profesionale aflate într-o situație comparativă din punct de vedere al activității și atribuțiilor. ... 22. Potrivit modificării aduse Legii-cadru nr. 153/2017 prin Legea nr. 157/2020, se poate observa că sporul de acces la informații clasificate este acordat în mod discreționar, fără o justificare reală, obiectivă și rezonabilă, doar anumitor categorii de salariați, dintre cei enumerați în mod expres la art. 7 alin. (4) lit. a)-h) din Legea nr. 182/2002. ... 23. Prin Cererea înregistrată cu nr. 1.272/116/2023 pe rolul Tribunalului
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]
-
Națională a României în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, și o notifică acesteia. ... 4. La articolul 126^3 alineatul (3), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) crearea unei obligații de a plăti o remunerație variabilă sau beneficii discreționare de tipul pensiilor sau plata unei remunerații variabile, în condițiile în care instituția de credit și-a asumat obligația de plată într-un moment în care nu îndeplinea cerința amortizorului pentru indicatorul efectului de levier; sau ... ... 5. Articolul 126^6 se
LEGE nr. 16 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295618]
-
cetățenilor în sistemul legislativ, nefiind precizate cu suficientă claritate limitele și extinderea competențelor „Rasirom“ în contextul securizării hubului financiar, iar termeni precum „securizare a comunicațiilor“ sunt insuficient definiți, lăsând loc unor interpretări variabile și subiective, ceea ce duce la aplicarea discreționară a legii și implicit, la lipsa de predictibilitate pentru cetățeni și operatorii economici care interacționează cu acest hub financiar. Mai mult, se susține că prevederile referitoare la validarea soluțiilor tehnice de securitate de către Regia Autonomă „Rasirom“ și mecanismele de
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
acesta din urmă este surprinzător de greu de definit, fiind dificilă stabilirea limitelor sale exacte. Se subliniază că marja de apreciere poate fi largă sau restrânsă, însă o marjă de apreciere prea largă prezintă un potențial mai mare de apreciere discreționară, apreciere ce nu poate fi lăsată la latitudinea unei Comisii unice, ci trebuie să facă obiectul analizei mai multor comisii, cu componență diferită, care să ia parte la soluționarea cererilor. ... 20. Se precizează că o parte din sintagmele mai sus
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
în contradicție cu respectarea principiului bunei administrări, analizat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, se arată că nu există absolut nicio îndoială că accesul la cetățenie este o problemă de drept național, care se situează printre cele mai discreționare prerogative îngăduite statului, expresie a suveranității statale, iar competența exclusivă a statelor membre în acest domeniu este afirmată, în mod regulat, inclusiv de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. ... 36. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 17
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
procedurii. ... 82. Cât privește critica potrivit căreia dispozițiile legale analizate încalcă principiul bunei administrări, analizat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea reține că acordarea cetățeniei este o chestiune de drept național, care se numără printre cele mai discreționare prerogative ale statului, expresie a suveranității statale, iar competența exclusivă a statelor membre în acordarea cetățeniei este recunoscută, în mod constant, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, art. 41 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
din maniera de reglementare a dispozițiilor legale criticate, dar și din caracterul motivat al propunerilor ce pot fi făcute de Comisia pentru cetățenie, rezultă, fără echivoc, că aceste drepturi nu pot fi exercitate de către comisia anterior menționată în mod discreționar, aceasta fiind obligată să motiveze soluția prin care dispune efectuarea de verificări, respectiv să arate care sunt elementele ce ridică îndoieli asupra autenticității înscrisurilor ori a veridicității datelor arătate în actele depuse de către solicitant. ... 89. Totodată, Curtea reține și
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
din Constituție. ... 93. În ceea ce privește încadrarea unor cazuri concrete în sfera dispozițiilor art. 19^1 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 21/1991, aceasta este lăsată la aprecierea Autorității Naționale pentru Cetățenie, apreciere care însă nu poate fi una discreționară, fiind realizată în condițiile statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 103 din 7 martie 2024 și ale standardului obiectiv prevăzut de norma criticată, care constă în atestarea stării grave a sănătății solicitantului sau a copiilor minori pentru care se solicită
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
a instanței judecătorești. ... 25. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“, cuprinsă în dispozițiile art. 11 din Legea nr. 304/2004, este lipsită de precizie și generează aplicare discreționară și abuz ce afectează caracterul de echitate, independență și imparțialitate a procesului, Curtea a constatat, prin deciziile nr. 496 din 2 noiembrie 2022 și nr. 759 din 14 decembrie 2023, că și această susținere este neîntemeiată. Astfel, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
din 6 decembrie 2024 adaugă la cadrul constituțional și legal criterii noi, care oricum nu au reglementare legală în sistemul de drept românesc, și din cauza faptului că decizia contestată a BEC cuprinde o apreciere echivocă, impredictibilă și arbitrară, stabilirea discreționară de criterii noi de eligibilitate pentru înregistrarea candidaturilor are un pronunțat caracter discriminatoriu, în accepțiunea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. ... 81. În ceea ce privește motivele extrinseci de „admitere a candidaturii“, contestatarul arată
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
unei limite obiective a intervalului de timp în care procurorul este obligat să verifice dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție lasă loc arbitrarului. Cu alte cuvinte, termenul „rezonabil“ folosit de legiuitor conferă procurorului un drept discreționar de a face verificările de rigoare, aspect ce contravine dreptului la un proces echitabil. Mai arată că nu reiese în mod clar dacă procurorul emite ordonanță motivată doar când dispune încetarea măsurilor de protecție sau și atunci când le menține
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
fi luată în considerare în funcție de tipul elicopterului, utilizând formula din 6.2.2.2 . Îndrumări privind suprafața critică practică în legătură cu categoria de stingere a incendiilor cu heliporturi sunt date în Manualul Heliportului (Doc 9261), unde se aplică o toleranță discreționară de 10% la dimensiunea fuselajului "limitele superioare". Tabelul 6-1. Categoria heliportului pentru stingerea incendiilor Categoria (1) Lungimea totală a fuselajului (2) Lățimea totală a fuselajului (3) H0 Până la 8 m exclusiv 1,5 H1 De la 8 m la 12
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite, care dovedesc nereguli atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și probele, iar puterea discreționară a judecătorului în materie electorală ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute în lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile“). Deși această reformă legislativă și instituțională poate fi substanțială, astfel încât orice ingerință în activitatea jurisdicțională a
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296997]
-
Determinare"), Inginerul Independent își va exercita respectiva putere de decizie în mod imparțial conform termenilor și condițiilor din prezentul Contract și din Contractul cu Inginerul Independent și ținând cont de toate circumstanțele. Anterior oricărei astfel de exercitări a puterii sale discreționare, Inginerul Independent va oferi în mod rezonabil Părților ocazia de a-și exprima punctele de vedere cu privire la obiectul Determinării în conformitate cu termenii și condițiile Contractului cu Inginerul Independent și va emite Determinarea cât mai curând posibil și
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294935]
-
cel cu prea multă putere, care afirmă că ne vrea binele și ni-l va aduce cu forța. În vreme ce în România instituțiile sunt adesea prea slabe și ineficiente, în unele state vestice ele sunt atât de puternice, încât au devenit discreționare, mușamalizând abuzurile sau culpele în serviciu. Ce face guvernul român pentru toate aceste cazuri, îngrijorător de numeroase? Ce face pentru dr. Camelia Smicală, ai cărei copii au fost luați de protecția copilului din Finlanda, sau pentru Andreea Sutton Brădeanu (Anglia
„Ai cui sunt copiii noștri?” Cum să citim povestea dramatică a soților Barbu, care și-au pierdut copiii din cauza certurilor conjugale () [Corola-blog/BlogPost/338385_a_339714]
-
fără precedent în istoria post-comunistă poloneză, care au scos sute de mii de oameni în stradă: restricționarea accesului mass-media la ședințele Parlamentului, excluderea presei de la votul asupra bugetului, îngrădirea rolului Curții Constituționale sau limitarea dreptului la protest. Pe scurt, puteri discreționare pentru majoritatea parlamentară care să nu mai fie deranjată de „mofturi” precum transparența, libertatea presei sau controlul constituțional. Pare, ce-i drept, o viziune în acord cu convingerile politicianului care rămâne în istorie cu o astfel de declarație: „o națiune
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul () [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
și asumată prin consultări reale, cu obiective bine definite, cu proiecte multianuale de investiții, ordonate în funcție de prioritate, și cu surse de finanțare clar identificate (buget local, buget național, programe de investiții cu finanțare europeană, împrumuturi etc.). Astfel, în locul unor cheltuieli discreționare, fără cap, am avea o listă clară de priorități și proiecte. Stabilite în ce fel? În consultare cu cetățenii, pe modelul bugetării participative implementate deja cu succes în alte state, pe baza unei platforme deja funcționale, dezvoltate de Fundația CAESAR
5 măsuri pe care le-aș lua de mâine în locul doamnei Firea () [Corola-blog/BlogPost/338499_a_339828]
-
funcționale, dezvoltate de Fundația CAESAR: Prioritățile Orașului Tău. Datele ne spun că Primăria Generală are până în 2023 aproximativ 3 miliarde de euro pentru investiții de capital (presupunând, pe baza unor reguli simple de sustenabilitate bugetară, că aproximativ 30% din veniturile discreționare ale PMB pot fi alocate an de an pentru astfel de proiecte). De ce nu ar decide bucureștenii cum să împartă acești bani, ce proiecte să fie finalizate în acest orizont de timp și în ce ordine? Se poate acum cu
5 măsuri pe care le-aș lua de mâine în locul doamnei Firea () [Corola-blog/BlogPost/338499_a_339828]