44,063 matches
-
istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante. Drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, mătăniile, cârlibana, devenite locuri
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
central al persoanei în gândirea teologică a Părintelui Dumitru Stăniloae”, „Îndumnezeirea ca împlinire a ființei umane în Dumnezeu”, „Sfânta Treime - taina comuniunii perfecte a persoanelor distincte”, „Biserica, lucrarea de mântuire a lui Hristos în desfășurare”. Cartea mai conține și esența discursului Părintelui Stăniloae, susținut la 27 septembrie 1972 în fața adunării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, adăugându-se la acestea și o biobibliografie Dumitru Stăniloae - care cuprinde toate studiile sale apărute în volum, fără articolele din presa bisericească; mai este
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
un centru și nu își este suficient sieși, ci se află permanent în legătură cu semenii săi, îndreptându-se, prin legea iubirii, spre Dumnezeu și aceștia”. Într-o abundență de antropologii și psihologii, soluția teologică întregește și încununează toate celelalte elemente ale discursului antropologic, și aceasta la un mod ontologic, profund optimist și pozitiv, într-o perioadă în care, datorită egocentrismului luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Omul este o ființă teologică. De aceea știința
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
a suferinței flamuri,/ și glasul tuturor vuește de`ntrebare:/ De ce numai prin moarte se învinge moartea?/ Și greutatea pustie a mormântului?/ Și ușa car duce în lumea cea/ plină de chinul luminii și-a duhului? / De ce martirul își rostește ultimul discurs,/ prin gâlgâitul săngelui ce curge?/ De ce al vieții tragic curs,/ Din Niagara morții apale își strange?/ Pentru tot ce-I pe pământ există o`nviere:/ În mugurul tinereții, în tinerețea anilor,/ doar pentru zilele pline de fiere,/ Nu găsim floarea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Jacques Derrida. Filosofia a devenit târziu conștientă de sine și s-a autonomizat ca filosofie. Foarte târziu s-a instaurat ca înțelepciune spirituală, contemplație și practică existențială. Iar atunci când a făcut-o a gândit aceasta ca mesaj, exprimând-o ca discurs. Înainte de a fi cogitație aplicată, filosofia a trăit incognito în miezul literaturii. Astfel, a impregnat literatura cu o trăsătură pe care aceasta ulterior a transformat-o în exigență de perfecțiune: romanului de calitate i se cere să aducă “o filosofie
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
filosofie. Cuvântul ce transportă gândire, duce totodată cunoaștere. Orice cuvânt are două calități: poartă o precunoaștere (Constantin Noica, în “Platon. Opere”, 1978, p. 234) și îndrumă în cunoaștere (Martin Heidegger în studiul său “Parmenide”). Cuvintele prin care survine filosoficitatea în discurs se cheamă filosofeme. Ideatica mesajuală a filosofiei prin constelarea de filosofeme se produce. Primele filosofeme nu numai că au apărut în interiorul literaturii, ele au fost construite de literatură. A doua modalitate prin care filosoficul a apărut, a subzistat și a
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
poemului parmenidian. Deschisă la sincretism, literatura a permis filosofiei să găseacă un loc unde să se întemeieze. Filosofia a fost deci întemeiată nu de greci, ci de deschidere binevoitoeare a literaturii la sincretism. Mai scurt, sincretismul a fundamentat filosofia ca discurs. Filosofia a devenit conștientă de sine ca mesaj filosofic, atunci când non-literatura produsă de Parmenide, Anaximandru (așa-zișii presocratici sau filosofi incipienți) a primit de la Platon și Aristotel o valoare în exteriorul literaturii. Inițial, sincretic, filosofia a constituit un mod neortodox
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
se atenuează, indicii, indicatorii și semnele de specificitate discursivă se obscurizează. Un mesaj proiectat dual este dezvoltat dual. În orice caz, năzuința de sub mesajul proiectat, oricât de detașat de mesajul său s-ar prezenta spiritul creator, nu are împăcare până discursul nu se închide ca obligat de perfecțiunea mesajului inițial. Ideea este că niciodată din nucleul literaturității nu va lipsi filosoficul. Sincretismul literaturii cu filosofia a fost, s-a păstrat și va rămâne pentru totdeauna. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
și poeziei “Bătrân trist”, ce reprezintă o pildă, despre cum să NU ne purtăm cu părinții noștri. Un alt invitat deosebit, căruia doamna Prof. Tănasă i-a oferit cuvântul, a fost Doamna prof. Elena Vlase Munteanu, care vine cu un discurs interesant, minuțios pregătit, după o analiză pertinentă, obiectivă asupra autoarei și a scrierilor acesteia de pe internet și care îi face deosebita onoare de a-i oferi o plachetă de versuri, intitulată „NUANȚE - POEZII”, precum și o dedicație în versuri create special
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415738174.html [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
la care eram supuși pe toate căile. Parțial, s-a reușit, însă au fost și mulți colegi care și-au aparat sufletul. A fost o vreme foarte complicată. Pe de o parte, trăiam euforia dezghețului hrusciovist și mai apoi, a discursului lui Ceaușescu din 1968, la invazia țancurilor sovietice din Cehoslovacia... La Chișinău, mai funcționa la o periferie de oraș, o rămășită a unei librarii cu carte românească, deschisă în perioada lui Hrusciov, începeau să circule dinspre țară în Uniunea Sovietică
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
să știți că lucrurile vor evolua. Românii vor ajunge să înțeleagă că nu totul reprezintă bunăstare, că importantă e și libertatea fiecăruia dintre noi”, a mai spus Tăriceanu. (Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei) Pare un fragment desprins dintr-un discurs al lui Marine Le Pen, la care este adăugată desigur și o tușă personală, nelipsită de altfel din nicio cuvântare a președintelui Senatului: obsesia personală privind presupusa „imixtiune a justiției și serviciilor în bunul mers al țării”. Dar asta nu
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul by https://republica.ro/de-ce-suntem-o-tara-mica-diversiunile-zilnice-cu-care-ne-pierdem-viata [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
spiritual în care autoarea a adunat cu grijă pozii scrise de-a lungul timpului în diverse publicații, ultimele dintre acestea făcându-se remarcate și evaluate cu diverse premii în ultimii ani. Făcând o adevărată arheologie volumului, surprinde în versurile autoarei discursul cromatic, structura imagisticii sale, leitmotivul creației conjugat cu trăsăturile de personalitate, motivul iubirii, esența dorului etc. Prof.univ.dr. Nicolae CREȚU, de la Facultatea de Litere, președintele Comisiei de Istoria și Teoria Artei din Filiala Iași a Academiei Române, și-a luat ca premisă
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_artistic_l_valentina_becart_1365446836.html [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
structura imagisticii sale, leitmotivul creației conjugat cu trăsăturile de personalitate, motivul iubirii, esența dorului etc. Prof.univ.dr. Nicolae CREȚU, de la Facultatea de Litere, președintele Comisiei de Istoria și Teoria Artei din Filiala Iași a Academiei Române, și-a luat ca premisă în discursul său despre volum, semnificația metaforei reverberații în relația dintre public și poetă, constatând că se lansează multe cărți, dar prea puține se citesc, neexistând în acest caz o reverberație a cititorului din public la mesajul transmis de scriitorul poet. Totuși
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_artistic_l_valentina_becart_1365446836.html [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
dar prea puține se citesc, neexistând în acest caz o reverberație a cititorului din public la mesajul transmis de scriitorul poet. Totuși, subliniază profesorul Nicolae Crețu, poeta are un argument forte, crează încă de la început și mentine pe tot parcursul discursului poetic o atmosferă de intimitate, în care se pun în joc diferite metafore. Eul său se proiectează cu toată această galaxie de metafore (metafora petalelor de lotus, metafora mângâierii etc) și se crează situația de îndrăgostit, centrată pe metafora „cătușelor
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_artistic_l_valentina_becart_1365446836.html [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
mângâierii etc) și se crează situația de îndrăgostit, centrată pe metafora „cătușelor nedespărțirii”, un fel de iubire totală, uneori consimțiță între eu și tu, alteori nu, uneori producând situații tragice ca în cazul Anei Karenina. Starea de iubire conținută în discursul poetic, subliniază profesorul N. Crețu, este un lirism estetic. In tot volumul se vorbește de iubire, dar în nuanțe, sugestii și armonii prozodice diferite de ale altor poeți. Atmosfera artistică a fost potențată și de participarea a doi îndrăgiți actori
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_artistic_l_valentina_becart_1365446836.html [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
Mai este o săptămâni până la depunerea candidaturilor și nu se întrezărește un candidat fezabil pentru postul de președinte! Johannis, în ciuda unor scheleți (!) din dulap și a unor bănuieli, neconfirmate, de legături subterane cu alde Băsescu, rămâne singurul cu oarece șanse! Discursul său, deși se limpezește tot mai mult, este, încă, destul de bolovănos. Ponta s-a manelizat, aș zice băsificat, iar despre ceilalți nu are rost să mă pronunț. Plevușcă ! Mai toți independenți și dependenți. De sfori! Eu, alegătorul! ULTIMA ORĂ ! Românii
TABLETA DE WEEKEND (79): BĂSESCU MERITĂ SĂ FIE DEMIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1410864583.html [Corola-blog/BlogPost/353794_a_355123]
-
era și schimonosit la fața din cauza băuturii. Am simțit o mânie interioară o dorință de al lovi, de al termină, de al ucide, mă gândeam că până la urmă fac un bine omenirii omorând un astfel de specimen. După un intreg discurs în limbajul lui și al lumii din care făcea parte s-a întins pe pat și a adormit. Era un caz fericit de obicei o lovea pe mama, pe mine când eram mai mic dar de când trecusem de optasprezece ani
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_din_noaptea_vietii_eugen_oniscu_1349426651.html [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
a atras atenția, cu discreția cuvenită, că nu este bine nici pentru mine, nici pentru el, părintele meu, secretar de partid, nici pentru mama, membru de partid, nici pentru întreaga noastră familie, ca eu să am o atitudine și un discurs contrare liniei politice a Partidului. „Vă dați seama, a continuat tovarășa dirigintă, lumea s-ar întreba ce se discută la dumneavoastră în casă, dacă fiul dv. are asemenea idei!” Toate acestea aveam să le aflu de la tata și de la mama
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/jianu_liviu_1409047274.html [Corola-blog/BlogPost/368191_a_369520]
-
deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe dimensiunea socială). Al treilea element prin care discursul public este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună ideea că a vorbi din afara religiei înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
să nu îți exhibi, impudic, prejudecățile în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
acestora ar fi mult peste media europeană, românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
se poate spune că este plină de „aurul” Evangheliilor, o tăcere saturată de Cuvântul întrupat se opune aici cuvintelor. „Și Cuvântul s-a făcut trup” afirmă evanghelistul Ioan (11) sub semnul căruia se găsește întreaga morală a romanului „Frații Karamazov”. Discursul rostit este contracarat de discursul revelat. Tăcerea lui Iisus din poemul karamazovian este acelui care a spus totul. Absența cuvântului lui Iisus este tocmai revelația întrupării Sale, El însuși fiind Cuvântul. În finalul poemului, ostatecul „sărută blând buzele ofilite ale
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
plină de „aurul” Evangheliilor, o tăcere saturată de Cuvântul întrupat se opune aici cuvintelor. „Și Cuvântul s-a făcut trup” afirmă evanghelistul Ioan (11) sub semnul căruia se găsește întreaga morală a romanului „Frații Karamazov”. Discursul rostit este contracarat de discursul revelat. Tăcerea lui Iisus din poemul karamazovian este acelui care a spus totul. Absența cuvântului lui Iisus este tocmai revelația întrupării Sale, El însuși fiind Cuvântul. În finalul poemului, ostatecul „sărută blând buzele ofilite ale bătrânului de nouăzeci de ani
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
critică la obiect “partinică și constructivă, tovarăși” dar și de reproș că “recoltele stau neculese, lanurile așteaptă energia voastră dragi pretini tineri, devotamentul vostru patriotic nețărmurit!”. Și alte baliverne ale limbii de lemn cu care-și “pardosea” de fiecare dată discursul și care s-ar ar fi încheiat sigur printr-un “plan de măsuri” tot adecvat vituperând toată această tărășenie și pierdere de vreme! Și pe care noi le-am fi însușit criticând-le “tovărășește” și învățăndu-le pe “dinafară”, combătându-le
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Laportari_cu_fireturi_si_galoane_ca_la_c_c_al_p_c_r_in_las_vegas_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]