1,016 matches
-
teoriile geniului sau ale miracolului. Ascultându-l pe Epicur, trebuie deci să luăm în considerare trupul care gândește o propoziție teoretică, apoi o încarnează în condiții istorice precise. Ideea, se înțelege, acționează eficient la antipozii unui platonism care șterge biografia, disimulează trupul ca și cum ar fi o dovadă de culpabilitate jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure, cerul inteligibil și cauzalitatea ideală - cifre, numere, idei, forme... Realul epicurian pleacă de la pământ, de la o realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
te expune, a nu face cunoscute tuturor detaliile existenței tale, a dezvălui ceea ce este accesoriu pentru a păstra tăcerea asupra esențialului și a-l ascunde mai bine, a vorbi pentru a-ți organiza tăcerea, a da la iveală pentru a disimula mai bine ceea ce trebuie să rămână la adăpost. Contrariul unei vieți trăite într-o cușcă de sticlă, așa cum ar impune Republica lui Platon... Acolo unde Platon, ca pitagorician fidel, le atribuie femeilor un rol secundar îasigurarea perpetuării familiilor, celula de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
îi revenea puțin câte puțin. Fără nici o îndoială, Mașina nu-l va judeca în funcție de o abstracție atât de absolută cum este starea civilă, cu atât mai mult cu cât însuși detectorul de minciuni de la hotel recunoscuse că el nu-și disimulează în mod intenționat identitatea. ― Acum, că am ajuns aici, zise Teresa Clark, sunt mai puțin sigură de mine. Tipii ăștia par al naibii de deștepți. Gosseyn râse vâzându-i expresia feței, dar se abținu să comenteze. În cel privește se simțea absolut sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Câte n-ar putea afla de la un asemenea om! Apoi, redevenind prudent, se întrebă de ce fata îi pusese această problemă în loc să-și exprime opinia despre ansamblul celor povestite de el. O privi cercetător în umbră. Dar chipul, expresia feței erau disimulate de întunericul nopții. Fata reluă: ― Vrei să spui că n-ai nici o idee despre identitatea ta? Mai întâi de toate, cum ai ajuns la hotel? Gosseyn răspunse scurt: ― Îmi aduc minte că am luat autobuzul din Cress-Village pentru aeroportul Nolendia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
podea, patru trupuri se contorsionau în spasmele agoniei. Primul act, disperat și teribil, fusese un succes total. 33 Trăgând fermoarele, Gosseyn își scoase hainele cu care era îmbrăcat. Se temea ca nu cumva în țesătură sau în tivuri să fie disimulate aparate electronice, unele dintre acestea permițând chiar paralizarea celui îmbrăcat, prin telecomandă. Odată dezbrăcat se simți deja mai în largul său, dar pregătit ppntru următoarea acțiune nu fu gata decât după ce-și trase în grabă costumul lui Prescott. Deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
decât să-l forțeze pe Enro să acționeze imediat; și, evident, Eldred în acel moment n-avea idee de ceea ce se pregătea. Dându-și seama că ceilalți vor descoperi că el e la curent, s-a mulțumit numai să-și disimuleze propria pistă. Așa că anii următori și i-a petrecut încercând să urce cât mai sus în ierarhia gradelor Celui Mai Mare Imperiu. Și pentru asta, bineînțeles că s-a conformat tuturor cerințelor necesitate de diferitele situații. Mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
lui domn’ profesor - e felul lui de a se ridica În picioare, stînd jos. Domn’ profesor, din cîte Înțeleg din foile pe care și le lasă În poală, e profesor la o facultate electrotehnică, Încasează aceste abordări fără să-și disimuleze vanitatea, lăsîndu-și ochelarii să alunece pe vîrful nasului și zîmbind binevoitor - politețea lui e de un cabotinism iritant. — Ce pot eu să vă mai spun? V-am spus părerea mea... Păi aia, acolo vreau să ajung, la părere. Pe mine
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
afirmații contradictorii, lumea Însăși ar fi mai bine structurată, mai puțin complicată și mai sigură. Într-o astfel de lume, Christina n-ar mai fi fost nevoită să facă permanent efortul de a ghici sensurile unor jocuri de cuvinte care disimulau, de cele mai multe ori, intenții sau atitudini Înșelătoare. Un efort la capătul căruia Își simțea sufletul obosit și dezorientat. CÎnd citise știrea despre deplasarea polilor magnetici, nu bănuise nici o clipă că ar putea fi doar rezultatul inspirației de moment a vreunui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
creieri, dacă nu l-ar fi Întîlnit pe Michel. PÎnă atunci, Înclinase mai degrabă să creadă că nu are decît unul - și acela cu destule probleme. Pe măsură ce orele de așteptare se prelungeau, Michel devenea tot mai prietenos, căutînd să-și disimuleze neliniștea Îndărătul asigurărilor vehemente că totul se va termina cu bine, destinate aparent lui Pablo, care, la rîndul său, le accepta cu o recunoștință Întrucîtva resemnată. Era de altfel convins că Michel nu e un oarecine, de vreme ce Vic se ostenise
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de la viață mai mult decît aș fi meritat. Supărat că trebuise să mă aștepte aproape o oră printre mormanele de moloz de pe șantier, Îmi ceru cu binecunoscutul său sarcasm (pe un ton ce s-ar fi vrut ironic, pentru a disimula umilința) un milion de lei. L-am lăsat să aștepte puțin Într-o baracă, pentru că trebuia să rezolv cu șeful de echipă cîteva chestiuni organizatorice. Jumătate de oră mai tîrziu, a venit după mine ca să-mi spună că sunt jalnic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la un moment dat, el m-a Întrebat dacă nu l-aș putea Învăța să utilizeze calculatorul. Îmi mărturisi că dorea să navigheze pe internet. Sincer, la orice m-aș fi așteptat din partea lui, În afară de interesul pentru informatică. Mi-am disimulat surpriza Îndărătul unui surîs circumspect și ușor distrat - ca să nu-l ofensez, i-am promis fără entuziasm tot sprijinul meu. Neștiind ce anume urmărește, eram Încă circumspect, mă simțeam la rîndul meu observat, evaluat, Îl bănuisem inițial de niscai intenții
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
asemenea sistem de cultură a pământului, permanent preconizat de ei și de susținătorii lor în perioada interbelică și care, în condițiile de atunci, putea conduce, într-adevăr, la scoaterea agriculturii din starea de criză, dar criticile lor asupra întregului proiect disimulau rezistența ce o făceau moșierii oricărei încercări de expropriere. Or, după 23 august 1944, cererea organizării țărănimii din România în asociații de producție după modelul colhozurilor sovietice devenise o modă, fiind apelată mai des de moșieri decât de comuniști, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
devenit lumea ceea ce este7. Adună fapte, le aranjează, dezvăluie ascunzând și își propune să legitimeze o anumită situație: de unde și afinitățile dintre mit și ideologie 8, conjugate în aceleași tendințe de a justifica, a convinge, a integra, a legitima, a disimula 9. Căci între privirea critică asupra mitului și aceea credulă intervine, perturbator, factorul de putere. Nu ne surprinde, deci, că universitățile epocii moderne cheltuiau enorm • Paul Veyne, Au crezut grecii în miturile lor? Eseu despre imaginația constituantă, traducere de Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe Jose de Broucker (1995) să ofere câteva „reguli de aur”, aplicabile mai ales în conferința de presă: Caută, nu fura. Decide: informăm pe informați sau pe cititorii care nu au participat la eveniment? Nu-ți trăda sursa. Nu-ți disimula calitatea de ziarist. Întreabă pentru a ști mai multe, evitând ca interlocutorul să te suspecteze că nu știi ce vrei. Dimpotrivă, caută să obții respectul interlocutorului prin pertinența sau ineditul întrebării. La toate aceste sfaturi, mai putem adăuga câteva: Fii
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cifre seci sau înțesate de formule sleite prin (ab)uz inept, antipersonajele lui Mihai Ispirescu mișună, se agită, se isterizează în plin nonsens. Suflete moarte, acești ipochimeni ce se vânzolesc într-un grotesc în care nuanța bufă (se face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul de gogomănie, mărunții birocrați (Boiangiu, din Trăsura la scară, Berzea, din Aprilie, dimineața), figurând impostura agresivă, sunt rostiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
duceau bine și atunci. știu eu că plecau cu portbgjajele pline cu vin, cu mâncare...”) și-au păstrat privilegiile, „o duc bine și acum”. Oricât de pilduitoare ar fi această viață închinată profesiei și muncii, insistența pe realizare nu poate disimula conștiința compromisului din tinerețe, care a antrenat apoi alte mici tranzacții, desigur, nu grave, toate justificate, determinate de împrejurări. Dar un punct din biografie s-a transformat într-un element-cheie care a condus la devierea cursului normal al vieții, la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Fie că băga sub haină, fie sub cămașă, toți încercau să ia ceva. Fie o bucată de carne, fie un bidon de lapte, fiecare încerca să ducă ceva acasă”. Unul dintre salariați iese o dată cu un rucsac vizibil plin, fără să disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur, o glumă, dar care sintetiza o filosofie de viață: suntem datori să recuperăm ceea ce statul ne-a confiscat. Intervievatul istorisește
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proprii; • au un sentiment de mândrie referitor la faptul că nu au colaborat cu Securitatea, în ciuda presiunilor pe care aceasta le exercita asupra lor; • după perioada încarcerării, cu scopul de a se proteja de persecuții, consideră că au reușit să disimuleze trăirile proprii, prezentând o personalitate publică și o alta privată. La aceste două tipuri de personalități se referă pe larg Tzvetan Todorov, după emigrarea sa în Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să vadă că mimează perfect sociabilitatea, că-și maschează bine inconsistența, în vreme ce ceilalți nu-s în stare nici măcar de așa ceva. Iată-i pe români: „defectele oamenilor în general apar la ei în toată goliciunea. Deși sunt prefăcuți, nu știu să disimuleze, sau mai degrabă au un fel al lor de a disimula ce nu face decât să-i trădeze complet” (I, 158). Și dacă francezii disimulează perfect, sau nu disimulează deloc, Cioran, suspicios, cu atât mai mult nu poate accepta jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în vreme ce ceilalți nu-s în stare nici măcar de așa ceva. Iată-i pe români: „defectele oamenilor în general apar la ei în toată goliciunea. Deși sunt prefăcuți, nu știu să disimuleze, sau mai degrabă au un fel al lor de a disimula ce nu face decât să-i trădeze complet” (I, 158). Și dacă francezii disimulează perfect, sau nu disimulează deloc, Cioran, suspicios, cu atât mai mult nu poate accepta jocul. Viața în esența ei i se pare un joc mistificator. Luciditatea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
oamenilor în general apar la ei în toată goliciunea. Deși sunt prefăcuți, nu știu să disimuleze, sau mai degrabă au un fel al lor de a disimula ce nu face decât să-i trădeze complet” (I, 158). Și dacă francezii disimulează perfect, sau nu disimulează deloc, Cioran, suspicios, cu atât mai mult nu poate accepta jocul. Viața în esența ei i se pare un joc mistificator. Luciditatea sa cinică nu-i permite să se înșele. Și-atunci, neînșelându-se, Cioran preferă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la ei în toată goliciunea. Deși sunt prefăcuți, nu știu să disimuleze, sau mai degrabă au un fel al lor de a disimula ce nu face decât să-i trădeze complet” (I, 158). Și dacă francezii disimulează perfect, sau nu disimulează deloc, Cioran, suspicios, cu atât mai mult nu poate accepta jocul. Viața în esența ei i se pare un joc mistificator. Luciditatea sa cinică nu-i permite să se înșele. Și-atunci, neînșelându-se, Cioran preferă să joace el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
furia față de ai săi este o furie împotriva omului, în general. Iată despre ce este vorba: „Nu-i rău să-i frecventezi pe români: defectele oamenilor în general apar la ei în toată goliciunea. Deși sunt prefăcuți, nu știu să disimuleze, sau mai degrabă au un fel al lor de a disimula ce nu face decât să-i trădeze complet” (I, 158). Este momentul în care, dornic să se rupă de sine, să se detașeze, Cioran își spune: „Cât aș vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Iată despre ce este vorba: „Nu-i rău să-i frecventezi pe români: defectele oamenilor în general apar la ei în toată goliciunea. Deși sunt prefăcuți, nu știu să disimuleze, sau mai degrabă au un fel al lor de a disimula ce nu face decât să-i trădeze complet” (I, 158). Este momentul în care, dornic să se rupă de sine, să se detașeze, Cioran își spune: „Cât aș vrea să mă rup de originile mele și să le uit” (III
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de atunci) și opiniile sale erau primite cu toată atenția de scriitorii consacrați, fie că se numeau Mihail Sadoveanu, Rebreanu, Arghezi sau Galaction, care-i acceptau obiecțiile fără iritație (sau având în tot cazul decența, ori cochetăria de a o disimula și în nici un caz dezonoarea de a-i da o urmare vinidicativă). Cum spuneam, vocația critică e totdeauna timpurie: nu devine critic cine nu a avut această ambiție din adolescență, adică de la fervoarea primelor lecturi decisive. Acestea pot stârni trei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]