377 matches
-
nu există grade intermediare. Abia în cadrul vinovăției s-a reușit introducerea unor nuanțe; spre exemplu culpa. Disjuncția deschide posibilitatea pedepsei împărțind lumea în alb și negru, buni și răi. Avem puterea de a introduce nuanțele necesare raportării la orice existență? Disjuncția este stabilizantă, ea fixând în mod clar conturile lumii. Deoarece logica este inerentă gândirii, putem considera că ea contribuie la nașterea tuturor sistemelor penitenciare. Orice modalitate a răului survenită prin intermediul acestui chip preexistă în gândirea noastră, fiind una din posibilitățile
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș), e un studiu comparativ pe o temă controversată în critica românească (Paul Zarifopol, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Cornel Regman): „problematica relațiilor și corelațiilor, a convergențelor și disjuncțiilor dintre operele lui I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale”. Ca punct de plecare, autorul a luat în considerare „teme, toposuri, personaje de anvergură ce pot fi corelate, puse în corespondență, evaluându-se din perspectiva convergențelor și disjuncțiilor estetice dintre cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
a convergențelor și disjuncțiilor dintre operele lui I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale”. Ca punct de plecare, autorul a luat în considerare „teme, toposuri, personaje de anvergură ce pot fi corelate, puse în corespondență, evaluându-se din perspectiva convergențelor și disjuncțiilor estetice dintre cei doi scriitori” (Preliminarii la un demers comparativ). Investigația vizează „toposuri precum cele ale măștii, oglinzii, carnavalului, al femeii demonice, al fantasticului etc.”, în proiecții specifice individualității creatoare atât de marcate a celor doi scriitori. Reprezentarea finală reușește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
timp identice și diverse și, cu cît contradicția dintre identitate și diversitate va fi mai echilibrată, cu atît mai simultane vor fi, constituind tocmai această noțiune de ansamblu...". Spațiul apare astfel ca o conjuncție contradicțională, în vreme ce timpul apare ca o disjuncție contradicțională : spațiul și timpul sunt legate de o relație de contradicție. Potrivit formulării lui Lupasco "... va exista întotdeauna spațiu în timp și timp în spațiu..."38. Actualizarea și potențializarea nu mai au loc în spațiu-timp, ci spațiul-timp este generat de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Mari trebuia să fie un moment de bilanț care să ne îndrepte spre noi înșine, să pună deci la lucru energiile descătușate, să le concerteze în cadrul unei vaste creații colective ori, din contra, să determine marea uvertură intelectuală către lume? Disjuncție abuzivă, deoarece deschiderea spre lume nu este incompatibilă cu extensia cunoașterii de sine, ci un element de necesară și stimulativă complementaritate. O lămurire mai precisă a disponibilităților proprii necesită prezența unui factor obiectivant dinafară, ca acea legendă hasidică unde insul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
orbul paraliticului. Comme vous le voyez, răspunde acesta orbului. Primul baleiaj superficial susținut de codul sociolingvisitic impune semnificația de schimb banal de replici de salut, iar apelul la contextul sintagmatic relevă imediat sensul literal al locuțiunilor atît de convenționalizate și disjuncția context/expresie idiomatică. Dacă de obicei disjunctorul (elementul capabil să genereze două izotopii de lectură: cuvînt polisemantic, secvență pragmatică cu dublă funcționalitate etc.) este un element lexical sau secvență automatizată, de această dată el este chiar contextul. Distincția dintre sensul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare de conflicte ar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asemenea, în vechime oamenii învățau de dragul învățăturii, ca să devină mai buni, să fie interlocutori mai plăcuți, nu pentru a crește capitalul de aur din cuferele bine păzite ale orașului". (Taleb, 2014, p. 220) Astăzi, în universitățile britanice se constată o disjuncție totală între idealurile enunțate în broșurile de prezentare sau înscrise pe frontispiciile somptuoase de la intrare și tipurile de cursuri care ar trebui să concretizeze asemenea idealuri; dacă în broșuri este pomenit Matthew Arnold ("dragostea de semeni, dorința de a înlătura
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
veneau la ei tocmai ca să scape de învățământul pur tehnic al artizanilor, ceea ce le ofereau sofiștii era contrar dorințelor lor din nou cunoaștere tehnică. Cu adevărat "universală" pentru Protagoras este numai cultura politică". (Jaeger, 2000, p. 224) Deși rădăcinile acestei disjuncții au fost uitate, ideea este (a fost) mereu prezentă, după cum afirmă și Dewey: "Din punctul de vedere al copilului marea risipă în școală provine din imposibilitatea sa de a-și utiliza în interiorul școlii experiențele pe care el le dobândește în afara
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Dacă mașinile dezirante corespund producției din cadrul sintezei conective, mașinile paranoice și cele miraculante corespund corpului fără organe din cadrul sintezei disjunctive. Un al treilea gen de sinteză care succede primelor două tipuri îl constituie sinteza conjunctivă a „mașinilor celibatare”: „punctele de disjuncție pe corpul fără organe formează cercuri de convergență în jurul mașinilor dezirante; atunci subiectul, produs ca reziduu al mașinii, apendice sau piesă adiacentă mașinii, trece prin toate stările cercului și trece dintr-un cerc în altul. El nu este în centru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sînt angajați ACTORII. Ei pot lupta împotriva Destinului, împotriva mediului lor social sau fizic, sau pot lupta unul cu altul (conflict extern), sau chiar pot lupta împotriva lor înșiși (conflict intern). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și NARATIVITATE. conjuncție [conjunction]. Împreună cu DISJUNCȚIA, unul din cele două tipuri de bază ale JONCȚIUNII, sau relației între SUBIECT și OBIECT ("X este cu Y", "X are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. consonanță [consonance]. Fuziunea între un NARATOR și conștiința personajului despre care el povestește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discourse]. Un DISCURS DIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-direct liber [free direct discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care (se pretinde că) enunțurile sau gîndurile unui personaj sînt date așa cum le formulează personajul, fără vreo mediere naratorială (DISJUNCȚII, semne ale citării, linii de despărțire etc.). În "Era insuportabil de cald și ea stătea acolo. Nu-i suport pe toți acești oameni! Ea s-a decis să plece", "Nu-i suport pe toți acești oameni!" este un exemplu de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISCURS INDIRECT. Împreună cu DISCURSUL REPRODUS (DISCURSUL DIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul transpus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. disjuncție [disjunction]. Împreună cu CONJUNCȚIA, unul din cele două tipuri de JONCȚIUNE sau relație între SUBIECT și OBIECT ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O relație care leagă SUBIECTUL de OBIECT și produce ASERȚIUNI STATICE. Există două feluri de bază ale joncțiunii: CONJUNCȚIA ("X este cu Y", "X are Y") și DISJUNCȚIA ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. judecată [thought]. 1. Împreună cu PERSONAJUL (ETHOS), una din cele două însușiri esențiale pe care le are un AGENT (sau PRATTON), după Aristotel. Judecata (dianoia) este viziunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE între SUBIECT și OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul acesteia (inversiunea sau negația sa). Dacă, pentru Todorov și Greimas, transformările sînt intratextuale și apar la același nivel structural
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
piatră de temelie a teoriei fizice. Poate cea mai prolifică în aplicații detaliate dintre teoriile fizice majore, mecanica cuantică ar putea justifica spusele lui G.K. Chesterton: "Am văzut adevărul, dar nu are niciun sens". În dezvoltarea ulterioară a fizicii teoretice, disjuncția dintre formalismul matematic și cererile unei intuiții limitative a devenit tot mai mare pe măsură ce teoriile au devenit tot mai elaborate. În timp ce atitudinea formalistă comună față de matematică n-a obținut niciodată o influență dominantă totală față de cercetarea matematică, punctul de vedere
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
creație, care presupune doar "zborul înalt"7 ("Panteism") și este călăuzita de "unitatea" și "legile regești" ale "numerelor foarte mari"8. Discutăm relația lui Ion Barbu cu Edgar Poe în termeni de intertextualitate, pentru a evidenția deopotrivă analogiile, dar și disjuncțiile dintre cei doi autori, încercând astfel să evităm judecățile simplificatoare, printr-o lectură atentă, în oglinzi paralele, a poemului în proza, convinși că, numai prin răsfrângeri multiple, vom putea să îi limpezim "adevărul". În primul rând, am citit "Veghea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
era controlat mai ales de Securitate, dar armata se ocupa direct de vânzările de armament, aflate în responsabilitatea directă a generalului Stănculescu. Or, pentru anul 1989, nu s-a mai știut nimic despre aceste sume. Cele nespuse Primul efect al disjuncției dintre realitatea revoluției și spectacolul televizat al acesteia a constat într-o insolită realocare a puterii. În mod normal, o răsturnare radicală care pornește din stradă provoacă o redistribuire a puterii ai cărei principali beneficiari sunt liderii mulțimii care a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai variate supoziții de la versiunea acreditată de Petre Roman însuși, a revoluționarului venit din mulțime și acceptat aproape întâmplător, la contrariul ostil al acesteia -, sub aspectul imaginii, operația era excelentă, generând un cuplu complementar de o forță de persuasiune remarcabilă. Disjuncția bine controlată dintre puterea reală și imaginarul puterii alimentată masiv de continuitatea sterotipurilor, de credulitatea inocentă și de statutul de spectator al imensei majorități a societății inaugurează astfel o eră nouă a reprezentărilor sociale și a imaginarului puterii politice, ambele
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
executivului, integral controlat de FSN atât prin guvernul provizoriu unde, cu excepția ministerelor decorative, Învățământ și Cultură, majoritatea pozițiilor de decizie erau ocupate de foștii miniștri adjuncți din guvernul Dăscălescu -, cât și prin conducerile CFSN la nivel central și local. Această disjuncție originară exprimă public și încurajează în întreaga societate disprețul față de parlament, în contrast cu guvernul și cu președintele țării, ca și disprețul față de produsul esențial al parlamentului legile, pe care noua guvernare le tratează ca pe elemente formale, disjunse de puterea exercitată
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a variabilelor studiate, eludarea procesualității fenomenului, ignorarea interpretării acțiunilor, a scopurilor și motivaților subiecților investigați în numele obiectivității, impunerea disjuncției dintre unicitatea situației particulare și descoperirea legilor generale. În aceeași perioadă de timp, tot mai mulți cercetători din unele discipline fundamentale și, în egală măsură, dintr-o serie de discipline practice (sociologia, psihologia, lingvistica, administrația publică, sănătatea, asistența socială, planificarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a înțelege diversele modalități de „a-fi-altfel” ale persoanei umane. Din acest motiv pentru E. Minkowski, o importanță deosebită o au nu „temele” ci „mecanismele” care stau la baza fenomenului psihic morbid și care sunt reprezentate prin următoarele: a) legătura și disjuncția; b) fuziunea și denudarea; c) vagul și confuzul (ordinea, precizia, vidul, unitatea); d) reificarea și pierderea contactului vital cu realitatea (integrare, adaptare, dezadaptare, alienare). O precizare interesantă este făcută de H. Ey care, referindu-se la „tematica psihopatologiei”, afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
important în delimitarea modelelor anormale de personalitate în sfera psihopatologiei revine mecanismelor psihopatologice care stau la baza acestora. E. Minkowski (1966) subliniază importanța câtorva „mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care stau la baza acestora. E. Minkowski (1966) subliniază importanța câtorva „mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea de conștiință, vagul, ca formă înrudită cu confuzul, inducția sugestivă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]