KorAP: Find »[drukola/base=dislipidemie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...50 >

1,243 matches

Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708

229] au demonstrat că gradul deficitar al controlului metabolic reprezintă un factor de risc important pentru progresia BDR și apariția insuficienței renale cronice la pacienții diabetici; cu toate acestea, există încă controverse în ce privește rolul altor factori, cum sunt HTA sau dislipidemiile, în evoluția acestui proces (dacă aceștia reprezintă factori cauzali sau consecințe). În acest sens, studiul WHO MSVDD (World Health Organisation Multinational Study of Vascular Disease in Diabetes) a fost organizat ca un studiu prospectiv multicentric cu scopul de a identifica

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
a demonstrat studiul EURODIAB [219], prezența retinopatiei ar putea reprezenta din punct de vedere epidemiologic un „modulator” al evoluției albuminuriei în funcție de valorile TA și ale HbA1c, reflectând de fapt susceptibilitatea individuală a pacienților pentru afectarea renală asociată diabetului zaharat. Evaluarea dislipidemiei ca factor de risc în acest studiu a relevat date întrucâtva contradictorii cu alte studii, în care nivelurile crescute ale LDL, respectiv ale colesterolemiei totale, au fost semnificativ asociate cu progresia BDR. Astfel, pe populația prezentată, colesterolemia totală nu a

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
dializei (relație invers proporțională cu rata de supraviețuire), tipul diabetului (T1DM are un prognostic mai bun) și statusul nutrițional al pacienților la data începerii dializei. Dintre parametrii biochimici, au fost incriminați: hipoalbuminemia, creșterea lipoproteinei (a) [Lp(a)], hiperfosfatemia, hiperfibrinogenemia și dislipidemia (în special hipercolesterolemia). 5.1.1. Controlul glicemic la pacienții diabetici dializați În perioada predialitică s-a demonstrat în ultimii ani că un control glicemic precar este predictiv pentru rate crescute ale mortalității ulterioare, atât la pacienții hemodializați, cât și

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
dializei între sânge și o soluție cu compoziție cunoscută, numită dializant. Cea mai frecventă indicație medicală a hemodializei este insuficiența renală (acută și cronică terminală), dar în prezent există și alte afecțiuni care se tratează prin hemodializă: insuficiența cardiacă severă, dislipidemii grave, intoxicații acute, dezechilibre metabolice extreme etc. Transferul între cele două soluții (sânge și dializant) se face prin două mecanisme: difuziunea și ultrafiltrarea (convecția, transportul de masă); la rândul său, ultrafiltrarea este de două tipuri: hidrostatică și osmotică. 5.2

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
este o componentă obișnuită a metabolismului („biocompatibilă”); este ieftină; se absoarbe din cavitatea peritoneală, oferind astfel un aport energetic suplimentar. Dezavantajele glucozei ca agent osmotic sunt însă și ele numeroase: fiind absorbită în cantități relativ mari, poate induce dezechilibru metabolic, dislipidemie și obezitate; este clivată non-enzimatic în soluție în cursul sterilizării, rezultând produși de degradare a glucozei (PDG), care declanșează mecanismele locale de apărare și sunt potențial toxici pentru mezotelii; este relativ ineficientă ca agent de ultrafiltrare la pacienții transportori rapizi

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
importante dezavantaje, dintre care cel mai frecvent este la non-diabetici hiperinsulinemia, iar la pacienții diabetici creșterea necesarului de insulină (vezi în continuare). De asemenea, aportul crescut de glucoză este responsabil cel puțin parțial de hipertrigliceridemia semnalată frecvent la acești pacienți. Dislipidemiile sunt prezente frecvent la pacienții cu DP, tipul anormalităților lipidice fiind variat și cuprinzând atât hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii, cât și scăderea HDL-colesterolului și creșterea lipoproteinei Lp(a). De regulă, constelația tulburărilor lipidice prezentă la pacienții cu DP este marcat aterogenă prin

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
formă de glucide simple. La aceștia, rația calorică din aportul alimentar se va stabili la limita inferioară a nivelului recomandat, iar aportul proteic va fi maximal, pe când aportul de glucide va fi scăzut sub 50%, în special dacă se asociază dislipidemia (hipercolesterolemia). În recomandarea dietetică se va face o mențiune specială pentru aportul de fibre alimentare. Lipidele Aportul de lipide nu trebuie să depășească 25% din valoarea rației pacienților, fiind recomandate alimentele cu conținut crescut de acizi grași mono- și polinesaturați

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
scade atât prin aport insuficient cât și prin pierderi crescute prin dializant; metabolismul carnitinei este de asemenea afectat în IRC. Cu toate acestea, nu există până în prezent studii care să demonstreze efectele benefice scontate ale aportului de L-carnitină asupra anemiei, dislipidemiei, simptomatologiei generale (fatigabilitate) sau cardio-vasculare, la pacienții dializați. Suplimentele vitaminice sunt necesare la pacienții dializați în ce privește în special vitaminele hidrosolubile, datorită pierderilor crescute ale acestora prin dializant. Acidul folic este considerat un adjuvant important al EPO în terapia anemiei, aportul

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
se va efectua înaintea TxR, deoarece s-a constatat că efectuarea acestei intervenții posttransplant induce disfuncția grefei prin mecanisme încă neelucidate. Tulburările metabolismului lipidic cresc riscul cardio-vascular la pacienții dializați, aspect care a fost demonstrat prin date coronarografice , în special dislipidemiile caracterizate prin creșterea LDL - și scăderea HDL-colesterolului. În aceste condiții, principala opțiune o constituie administrarea statinelor care și-au dovedit eficiența în scăderea riscului cardio-vascular (simvastatin). Anemia este, alături de HTA, cel mai important factor de risc cardio-vascular la pacienții dializați

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451

ținând cont, bineînțeles, de riscul perioperator, în timp ce pacienții cu stenoze mai puțin marcate pot fi tratați cu medicație antiagregantă (42). La pacienții în vârstă, experiența legată de dubla antiagregare este încă limitată. Tratamentul cu statine utilizat în prezent pentru controlul dislipidemiei reduce riscul AVC la pacienții cu vârsta peste 65 de ani cu 19% conform unei metaanalize publicate de Baigent și colaboratorii săi în Lancet în 2005 (43). Efectele benefice ale statinelor în prevenția secundară a AVC-ului sunt datorate mecanismelor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433

ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc asociați sunt hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia (niveluri crescute de LDL-colesterol și scăzute de HDL-colesterol), diabetul zaharat (DZ), fumatul și obezitatea. Managementul complex al bolii coronariene asociază:tratamentul medical optim;revascularizația miocardică prin proceduri intervenționale (angioplastie, stent) sau chirurgicale;identificarea și tratarea bolilor asociate care pot agrava

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437

ceea ce face licită aplicarea repertoriului tehnicilor chirurgicale de corectare a defectului. Calcificarea mitrală constituie indicație certă de chirurgie valvulară la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447

0,9% la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani și 23,2% la octogenari (1) (figura 35.1). Vârsta înaintată și rasa sunt principalii factori de risc nemodificabili, alături de fumat, hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat (DZ), dislipidemia, hiperhomocisteinemia,valorile crescute ale proteinei C reactive, hiperfibrinogenemia, hipercoagulabilitatea și boala cronică de rinichi (1,3,4) (figura 35.2). 35.2.1. Renunțarea la fumat Fumatul este factorul de risc modificabil cel mai important, deoarece crește rata mortalității în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
mai tineri de 40 de ani (21). Tratamentul medicamentos antihipertensiv trebuie ajustat fiecărui pacient în funcție de comorbidități și medicația asociată, începându-se cu cea mai mică doză terapeutică a unui singur medicament, sub monitorizarea efectelor adverse (19). 35.2.4. Managementul dislipidemiei Beneficiul controlului dislipidemiei este același la toate categoriile de vârstă. Deși nu există studii care să abordeze în mod particular beneficiile tratamentului dislipidemiei în cazul vârstnicilor cu boală vasculară periferică, este demonstrată scăderea riscului de AVC și afecțiuni cardiace în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
40 de ani (21). Tratamentul medicamentos antihipertensiv trebuie ajustat fiecărui pacient în funcție de comorbidități și medicația asociată, începându-se cu cea mai mică doză terapeutică a unui singur medicament, sub monitorizarea efectelor adverse (19). 35.2.4. Managementul dislipidemiei Beneficiul controlului dislipidemiei este același la toate categoriile de vârstă. Deși nu există studii care să abordeze în mod particular beneficiile tratamentului dislipidemiei în cazul vârstnicilor cu boală vasculară periferică, este demonstrată scăderea riscului de AVC și afecțiuni cardiace în cazul pacienților tratați

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
mai mică doză terapeutică a unui singur medicament, sub monitorizarea efectelor adverse (19). 35.2.4. Managementul dislipidemiei Beneficiul controlului dislipidemiei este același la toate categoriile de vârstă. Deși nu există studii care să abordeze în mod particular beneficiile tratamentului dislipidemiei în cazul vârstnicilor cu boală vasculară periferică, este demonstrată scăderea riscului de AVC și afecțiuni cardiace în cazul pacienților tratați cu statine (22,23). Se recomandă menținerea colesterolului sub valoarea de 2,6 mmol/l (24), mortalitatea fiind cu atât

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
la vârstnici (1). 35.4. Tratament 35.4.1. Tratamentul conservator Modificarea factorilor de risc cardiovascular este în mod incontestabil benefică pacienților cu BAP. Renunțarea la fumat, controlul hipertensiunii arteriale (HTA) și a valorilor hemoglobinei glicozilate la diabetici, precum și corectarea dislipidemiei au fost deja discutate și argumentate. În ce privește tratamentul medical sunt considerate importante exercițiile fizice regulate și tratamentul antiagregant plachetar. Cel mai util tratament inițial al BAP îl constituie exercițiile fizice regulate (44). Rolul este nu numai de creștere a perimetrului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462

de mediu, care înseamnă nivel de educație, statut socio-economic, factori psihologici etc. Deși factorii de risc cardiovascular sunt aceiași la femei și bărbați, există diferențe în ceea ce privește gradul de implicare pe care anumiți factori tradiționali îl exercită la sexul feminin (HTA, dislipidemia, obezitatea, DZ) (tabelul 50.5) (3,6). Cert este că indiferent dacă se face referire la factori de risc tradiționali sau mai nou invocați, femeile, inclusiv pentru categoria de vârstă de 65 de ani și peste, trebuie evaluate și incluse

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
2.1. Sindroamele coronariene acute În SCA apar diferențe între sexe referitoare la modul de prezentare, evaluare și management. Femeile cu SCA au vârsta mai înaintată decât bărbații, o frecvență mai ridicată a factorilor de risc cardiovascular (HTA, diabet zaharat, dislipidemie) și a comorbidităților asociate. Revizuirea de către Canto și colaboratorii săi a literaturii cu privire la tabloul clinic în SCA arată că la femeile vârstnice crește frecvența simptomatologiei atipice. Deși durerea toracică este manifestarea comună la ambele sexe, localizarea este mai frecvent posterioară

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580

vicioase din motive estetice. ADENOPATIILE Creșterea în volum a ganglionilor se poate datora: - creșterii numărului limfocitelor și macrofagelor ca răspuns la antigene; - infiltrării cu celule inflamatorii în limfadenite; - proliferarea malignă a limfocitelor și macrofagelor; - metastazării maligne; - stocării de macrofage în dislipidemii. Limfadenopatiile la pacienții tineri sunt în 80% de etiologie benignă, iar la cei peste 50 de ani sunt peste 50% maligne. Clinicianul trebuie să efectueze o anamneză și un examen clinic corect, să caute tumorile care ar putea metastaza în

Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642

în populația generală a fost estimată la 6-14% [43]. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența NAFLD variază între 25-75% [51]. Prevenirea sindromului metabolic prin componentele sale, în particular a obezității, a diabetului zaharat și a dislipidemiei, poate beneficia de un comportament alimentar adecvat, menținerea unui indice de masă corporală adecvat [50, 52] și activitate fizică susținută [43]. Contaminarea alimentelor cu aflatoxine Reglementările aduse în distribuirea alimentelor contaminate cu aflatoxină (micotoxina produsă de Aspergillus flavus) și în

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

arterial, endoteliul vascular reprezintă un organ complex, cu multiple funcții. Disfuncția endotelială este un element central în patogeneza aterosclerozei. La pacienții uremici, ca și la alte categorii de bolnavi cu risc înalt pentru ATS severă (diabet zaharat, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie), s-a demonstrat prezența unei disfuncții endoteliale importante. Fiziologia endoteliului vascular Reglarea tonusului vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant derivat din endoteliu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
în cel de tip 2 [Wiliams et al., 1996]; mecanismul probabil implicat în disfuncția endotelială este reprezentat de către generarea de radicali liberi (superoxidul etc.). Permeabilitatea endotelială este crescută la diabeticii cu boală microvasculară, corespondentul clinic al acestei permeabilități fiind microalbuminuria. Dislipidemia Alterarea vasodilatației dependente de endoteliu se asociază cu niveluri crescute ale fracțiunii LDL a colesterolului atât la pacienții non-renali, cât și la cei cu sindrom nefrotic [Stroes et al., 1995]. într-un studiu mai recent, Dogra et al. [2002] au

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464

determină scăderea masei slabe a organismului, în timp ce creșterea prolactinei duce la creșterea masei grase (3). La rândul său, creșterea masei grase, mai ales cu dispunere intraabdominală, alături de scăderea activității fizice, explică prevalența crescută la vârstnici a insulinorezistenței, hipertensiunii arteriale (HTA), dislipidemiei și a bolii aterosclerotice. Consecințele scăderii masei musculare (sarcopenie) pot fi dramatice, putându-se ajunge la imposibilitatea deplasării și a menținerii echilibrului (cu risc crescut de cădere și de fracturi, mai ales în condițiile în care scade și masa osoasă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
crește doza de diuretic. Pentru calmarea setei și a senzației de gură uscată se pot folosi cuburi de gheață sau fructe de la frigider. 52.4.3. Reducerea aportului de lipide și de colesterol Este motivată de faptul că obezitatea și dislipidemia sunt factori de risc pentru IC; ca urmare, se recomandă o reducere a aportului de lipide totale sub 65 g/zi, lipide saturate sub 20 g/zi și colesterol sub 300 mg/zi. 52.4.4. Creșterea aportului de fibre

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]