14,979 matches
-
de mine. Ce fac?” Azi se împlinesc exact cinci ani de la întrebarea mea. O repet. Ce fac? De fapt, dacă e să judecăm, tot e o „părăsire”, aceea că scriu înseamnă și „corespondența” mea către dumneavoastră. Desigur, aici riscul de dispariție e mult mai mic, dar poșta română poate să-l realizeze. Dar, constat, am rămas cu frica, sau poate cu rușinea față de manuscrisele mele. Îmi stingheresc liniștea. Fundoianu a făcut „Liceul Național” din Iași! Din clasa a VI-a pînă
Mi-am părăsit manuscrisele. Cu furie, cu ură, cu disperare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13592_a_14917]
-
societate în principiu justă. Dacă mârâiturile, înjurăturile și bășcălia erau o formă de revoltă, atunci fusesem cu toții niște revoltați care se ignorau. Dar nu erau decât infirmități de slugi care nu pot trăi fără stăpân. Mascarada revoluționară care dusese la dispariția fostului stăpân fusese ocazia ideală pentru ca, în așteptarea febrilă a următorului, doamnele și domnii cercetători să-și plângă aprig de milă - victime rămase în viață cu eforturi supraomenești, revoltați ce săpaseră discret, dar tenace temeliile comunismului, ilegaliști subversivi la ordinele
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
dat, autorul trece în revistă interpretările anterioare ale textului proustian și se oprește la cea a structuralistului Genette, care intuia în scrierile lui Proust o „capacitate a narațiunii de autonomie temporală." „Dinamica temporală a romanului," intervine Radu Lupan, „relevă o dispariție frecventă a timpului ca prezență, el fiind mai mult o absență, o amintire involuntară." Autorul se situează, așadar, pe o poziție deconstructivistă nedeclarată, în care absența, sincopa semantică, relația aleatorie, instabilă, dintre semnificant și semnificat, imposibilitatea fixării unui sens unic
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
ton al expunerii, intrat în legendă, cu vocea cântată, cu legănări și piruete preparate dinainte ca o înscenare irezistibilă. Pe drept cuvânt s-a afirmat că noua generație de critici și literați a ieșit de sub mantaua lui G. Călinescu. După dispariția lui Eugen Lovinescu s-a închegat pe coordonatele trasate de "posteritatea lui Titu Maiorescu", o pleiadă de comentatori ai culturii excelent pregătiți, scrupuloși în analiză și cutezători în situări pe plan larg european, cu un orizont de cugetare remarcabil. Alături de
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
pentru creația mea viitoare, pentru izbînda din anul 1943 prin apariția romanului intitulat Beznă, premiat de Academia Română și pentru celelalte romane apărute de-a lungul anilor, pentru epopeea istorică a Vlașinilor apărută după mai mult de 20 de ani de la dispariția prematură din viață a lui E. Lovinescu. Ca un corolar al felului în care Lovinescu înțelegea să sprijine, cu discreție, afirmarea unui nou scriitor, a fost invitarea la o ședință a cenaclului "Sburătorul", în care urma să citesc, a directorului
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
admirabil completat de desene ale autorului și desene de Gabriela Melinescu, iar pentru cititorul nespecialist, de o fișă de dicționar despre Alexandru Vona, semnată Florin Manolescu. Nuvelele aduc tonalitatea cunoscută din roman și din prozele deja publicate, în volumul Misterioasa dispariție a orașului din cîmpie, din 1997, aceeași atmosferă sufocantă în care semnele prevestitoare unei renașteri nu se împlinesc, înfășurate fiind strîns în jurul cîte unui personaj „nesigur și fragil, mișcîndu-se visător, stîsngaci și plin de spaime într-o lume fluidă, care
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
obiect monstruos și mireasa hărăzită - „prin corpul de cîrpă și picioarele lipite trecea o vergea de fier care îi dădea rigiditatea", „căpăta de departe o oarecare eleganță". Dar toată această concentrare a demonicului rămîne suspendată, stare a lumii înseși, o dată cu dispariția păpușii. Bîlciul, lumea de la capătul liniei de tramvai, nu este decît o altă înfățișare a cartierului șters în care locuiește Veniamin, unde personajele se confundă în umbra prăfoasă a decorului. Evadarea, nu numai că nu e posibilă, dar nici nu
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca imperativ politic, deceniile revizitate oferă ca anticipație profetică. Manifest închinat noii libertăți regăsite, textul lui Sadoveanu deconstruiește miturile pe care se întemeiază lumea veche, a cărei dispariție definitivă proiectul constituțional de la 1952 o consfințește, dincolo de orice ambiguitate. Iluziile timpului sunt raportate la claritatea crezului comunist. Modernizării deceptive îi corespunde un tipar educațional care profită "copiilor chiaburilor și funcționarilor de la sate", singurii care au acces la școlile superioare
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
din cale afară de atrăgătoare: pe fond intens negru o frunză de ferigă arcuită, argintie. Ferigile din pădurile subtropicale locale, care pot atinge înălțimea arborilor sînt semne distinctive pentru Noua Zeelandă, la fel cum e și micuța mascotă kivi, pasăre amenințată cu dispariția, cu ciocul lung, de mărimea unui pui de găină. În ambele embleme e vizibilă o trăsătură care, pentru neozeelandezi face casă bună cu sportul: firescul, naturalețea. 7 februarie 2003. Un tratat cu înflorituri și un s buclucaș Ieri a fost
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
scris nimănui, nimic. Nu am putut. Acum, după atîția ani de la moartea lui, sînt din ce în ce mai convins că acest motou psihopomp mi-a dus sulfetul meu cel adevărat, de poet, cu dînsul, pentru totdeauna, pe-un tărîm sălbatic și dulce. Cu dispariția lui Scămoșîlî, stimate domnule Lucian Raicu, poezia mea s-a sfîrșit. Unul din motivele (pe care le voi dezvălui încetul cu încetul) ce m-au făcut să vă scriu a fost, nu zîmbiți, poziția, amplasamentul dumneavoastră, în timpul celor două vizite
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
prezenta, pentru a lua pulsul vieții universitare, la începutul și la sfîrșitul fiecărui semestru. Într-un asemenea moment inaugural, la seminarul de istoria limbii tocmai se împărțeau temele. I-a căzut - sau și-a ales el, mai puțin tentat de disparițiile declinării și de evoluțiile pronumelui - o prezentare a volumului, de abia apărut, în 1979, Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea. După cîteva săptămîni, evenimentul prezentării era așteptat cu emoție și curiozitate de noi toți, nu numai pentru că
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
mai ales din cronicari (Ureche, Costin, cronicarii munteni), a publicat multe articole valoroase de istorie a limbii literare. Pe lîngă ele, a lăsat printre foștii săi studenți amintirea unei atitudini de seriozitate, profesionalism și onestitate. Dincolo de o mare tristețe pentru dispariția omului care a fost, rămîne ideea că un lucru făcut cu convingere - și chiar cu o anume inadaptare - impune, oricînd și oriunde, respect.
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
nu s-a mai putut. Prin urmare, nu m-am întîlnit de prea multe ori nici cu mahmureala, nici cu răul ăla îngrozitor pe care-l provoacă alcoolul și care transformă consumatorii în babe evlavioase, înălțătoare de rugi incontinente pentru dispariția suferinței și de promisiuni fierbinți că n-o să-și mai pună vreodată-n cap. Mie mi s-a întîmplat o singură dată nasol și mi-a ajuns. Eram studentă în anul I și, ca orice studentă în anul I cu
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
repede să-l verific. Câțiva „binevoitori” mă preveniseră s-o las mai moale cu politețea față de femei în America pentru că „se interpretează”. De aici și până la concluzia că astea sunt roadele amare ale feminismului dus la extrem - erodarea civilizației și dispariția „feminității” - n-a mai fost decât un pas. Privind în urmă, nici nu-mi vine să cred de câte ori am repetat copilăria asta fără să mă sinchisesc să întreb dacă chiar așa stau lucrurile. Într-adevăr, cel puțin în California cei mai mulți
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
întâietate vârstnicilor și prietenilor și militarilor și celor cu mai multă carte, n-am primit altceva decât cel mult o privire plăcut surprinsă, un zâmbet și un „Oh, thank you!”. Cu timpul, am ajuns să cred că adevărații vinovați pentru dispariția acestor obiceiuri în America sunt, de fapt, bărbații și nu femeile. Mi-e greu să nu citesc în refuzul acestor ritualuri sociale o reacție de agresivitate pasivă - „Poftim, ați vrut empancipare, ia mai lăsați-ne cu politețea asta...” Și tare
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
mâinile noastre mici de copii - alții mereu alții. Te felicit pentru ceea ce ești, o felicit pe mama ta pentru educația pe care ți-a dat-o, și - îmi pare rău să-ți spun dar oamenii că ține sunt pe cale de dispariție ........ Mulțumesc, Dragoș! Mama apreciază mult ce ai făcut și îți transmite numai urări de bine, succes în tot ce faci. Eu te țin minte că pe unul din elevii-lipitoare ai mamei, unul dintre copiii pe care am fost geloasa de-
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
puțin cu o coloană verticală și un model moral pe care ei au început să-l cultive în noi. E de datoria noastră să ducem la împlinire munca lor prin fapte adevărate. Nu faci parte dintr-o specie pe cale de dispariție, suntem mai mulți..doar puțin rătăciți și adormiți, dar o faptă că ăsta, sau o cuvântare mică cât un Puric ne trezește la viață și ne dă bucuria înțelegerii că e frumos să fii român. Mulțumim! Salut! Ce bine că
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
Vasul s-a dus la fund, fostul diplomat și-a încasat asigurarea făcută din vreme, devenind unul dintre cei mai bogați oameni din Spania. îmbogățirea rapidă nu se poate face decât dacă-i nenorocești pe alții. Cine mai crede că dispariția flotei românești a fost o treabă complicată, se înșeală. Nimic nu poate dispărea mai ușor decât o corabie. Cele care au mai rezistat o vreme, datorită unei abnegații sinucigașe, au dispărut sub furtuna licitațiilor în jos. S-a plecat de la
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
cercul de cretă al propriilor obsesii și interese existențiale pentru a-i sfătui, îndruma, ajuta pe alții, pe cei care au într-adevăr nevoie de un sfat, o îndrumare, o mână de ajutor. Adriana Bittel ilustrează această specie pe cale de dispariție, făcând binele cu un aer firesc, cu o modestie ea însăși pedagogică. Prozatorii mai tineri, aflați la debutul editorial ori într-o marginalitate ce-i ține în zona de penumbră a lumii noastre literare, sunt sprijiniți de colega lor pe cât
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
această fîșie de libertate, Gabriel Dimisianu s-a înscris fără ezitări împotriva curentului de opinie care, după 1990, a părut că tinde să desăvîrșească, deși în numele anticomunismului, ceea ce comunismul nu reușise: discreditarea literaturii și a scriitorilor, anihilarea lor, poate chiar dispariția. Fără ezitări, dar și fără ostentație. Eliberat de armura purtată pînă la decembrie '89, criticul s-a revelat și ca un evocator de neobișnuită înzestrare epică, în linia portretelor și a memorialisticii lovinesciene, dar cu punerea accentului pe farmecul literaturii
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
ei, cartea de acum ia distanță critică față de "ideile vagi și prejudecățile precise" despre domeniul studiat, de unele interpretări vulgarizatoare, desfiguratoare din anii comunismului, de interpretările false și de excluderea din cercetare și interpretare a unor întregi categorii, de spaima dispariției folclorului: "Ba că ar fi un fenomen pe cale de dispariție, dacă nu chiar mort - eroare, este viu și productiv, dacă ar fi să ne ghidăm după producția de bancuri sau legende urbane; ba că studioșii i-ar fi acordat atenție
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
și prejudecățile precise" despre domeniul studiat, de unele interpretări vulgarizatoare, desfiguratoare din anii comunismului, de interpretările false și de excluderea din cercetare și interpretare a unor întregi categorii, de spaima dispariției folclorului: "Ba că ar fi un fenomen pe cale de dispariție, dacă nu chiar mort - eroare, este viu și productiv, dacă ar fi să ne ghidăm după producția de bancuri sau legende urbane; ba că studioșii i-ar fi acordat atenție dintotdeauna - din nou greșit, vârsta obiectului de studiu abia dacă
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
infernului. Era suficient să survină o vagă schimbare a liniei oficiale sau doar bănuiala unei astfel de schimbări pentru ca o atitudine "principială" să devină brusc neprincipială, iar un om ce întruchipase pînă ieri rigorile spiritului principial pur să ilustreze azi dispariția acestuia. Un asemenea accident te discredita pentru multă vreme, stigmatul suprem ce-ți era hărăzit fiind acela de "element": element mic-burghez, element retrograd, element dușmănos etc., etc. Aidoma tensiunii sau temperaturii, a căror simplă invocare anunță o stare maladivă, rostirea
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
tot așa jumătate este prăvălită la stînga jumătate este prăvălită la dreapta se află de aceea într-o derută cumplită nu știe în ce parte să plece cu toată puterea astfel încît să nu mai rămînă nimic înapoi astfel încît dispariția să fie totală astfel încît viața să nu mai aibă nici un milimetru de sprijin căci viața nu mai e viață doar atunci cînd nu mai are nici o fărîmă nici un grăunte nici o celulă de moarte în ea sîngele îmi curge
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
avion cu motorul de pămînt și cu elicea de iarbă nici nu știe ce este sau cine este sau cine va deveni nu știe încotro să țîșnească dacă este bine sau nu să se retragă în sine însuși pînă la dispariție ori dacă să se răstească deodată la bietul om să-i muște urechile sau poate mîinile să-i răsucească ori nu limba în gură să-i dezlipească vreun vas de sînge din adîncul pieptului și să-l lase să curgă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]