6,113 matches
-
a fost de a asculta o limbă superbă, rostita superb. Teatral vorbind, nimic. N-am rîs deloc la această comedie sau în nici un caz la vreo rezolvare regizorala. Ideea, de altfel singură, de a-l face pe Scapin un singuratic disperat, într-o lume la fel de disperată, care își afirmă starea prin gesturi atît de exterioare (cum a fost acela al sugrumării cuiva de către cineva, repetat aiurea pînă la anulare) și printr-o puținătate de mijloace teatrale, mi s-a părut cumva
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
o limbă superbă, rostita superb. Teatral vorbind, nimic. N-am rîs deloc la această comedie sau în nici un caz la vreo rezolvare regizorala. Ideea, de altfel singură, de a-l face pe Scapin un singuratic disperat, într-o lume la fel de disperată, care își afirmă starea prin gesturi atît de exterioare (cum a fost acela al sugrumării cuiva de către cineva, repetat aiurea pînă la anulare) și printr-o puținătate de mijloace teatrale, mi s-a părut cumva și împotriva tradiției textului și
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
de a se repetă. Iubirea e, de fapt, imposibilă în sens ontologic, ea nu poate exista, pentru că însăși condiția ei de existență îi prescrie să se consume instantaneu. Din acest statut paradoxal provin toate manifestările ei literare că iubire nefericită, disperată, pierdută etc. Rezolvarea morală a unui asemenea impas estetic se află în căsătorie, dar numai în căsătoria definită pe baza premiselor ontologice ale iubirii romantice. Că exercițiu filozofic, o asemenea re-statuare a căsătoriei e spectaculoasă: condiția ei fundamentală este să
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
atît de bizari că la Hamsun: captivi fără putință de scăpare ai unei permanente apropieri și depărtări, gata mereu să iși afle acea infinită repetare a primei iubiri, pe care o ratează cînd te aștepți mai putin, prăbușindu-se în disperată scormoneală a seducătorilor. Două române de curînd apărute la Editură Univers în seria Knut Hamsun, ce-i drept mai puțin reușite decît marile lui capodopere, însuflețesc aceleași personaje frămîntate de neastîmpărul firii și de vremelnicia iubirii: Visătorii și Cer de
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
grevă minerilor, urmat de unul despre grevă docherilor, Ken Loach, putea deveni o victimă a prea-încercatilor nervi de spectator! Dar domnul micuț și firav ce privea timid după ochelari, spunea publicului glume de la filmări, era conciliant în fața ziariștilor și exclama disperat "Doamne, ce film prost am facut!" Tot după doi ani s-au întors la Salonic și Bernardo Bertolucci și Lucian Pintilie, dar numai prin ultimele lor filme: Besiged și Terminus Paradis, cel din urmă, inclus în ciclul "Privire asupra Balcanilor
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
Ioana Bot La data cînd mi-a parvenit ultimul volum de proză semnat de Adrien Pasquali (Le pain de silence, Geneva, Editions Zoé, 1999), autorul plecase dintre noi, iar această ultimă carte devenise chiar ultima; gest disperat - ca orice asemenea gest - moartea pe care Pasquali și-a dat-o înconjoară cu un halou straniu Pîinea de tăcere și - retroactiv - toate celelalte titluri semnate de el. E greu să vorbești sau să scrii despre ele, tot astfel cum
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
devin pricină de neliniște. Povestitorul modern personificat de Tournier este îngrijorat, de aceea simte imboldul de a explica, de a se asigura, de fapt, că nu e singur. Că e înțeles, că izbutește să comunice, chiar incomunicabilul. Sub semnul acestei disperate, dar frustrate dorințe de comunicare stă, poate, literatura ultimelor decenii. Michel Tournier - Piticul roșu, traducere de Emanoil Marcu, Editura Univers, București 1999, 214 pagini, preț nemenționat.
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cu diverși detractori. Să amintesc, fugitiv, ca an vreme ce Călinescu presează din legitimă ăngrijorare trimiterea pe piață a cărții sale amenințată de intervenția deschis ostilă a multora, Vianu este silit să renunțe la contractul ăncheiat cu "Casă Școalelor", aproape disperat că nu va mai găsi editor la "Artă prozatorilor...". Chemat an ajutor, Al. Rosetti află an acele zile de propria-i demitere de la direcția "Fundațiilor regale". Doar indispensabilul și mereu loialul Ion Petrovici inventează o mică editură, căreia ai transfera
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
simplu enunțata. Am văzut, cu doi ani an urma, o producție de teatru americană a "Livezii cu vișini", la care m-am dus destul de sceptică, cu serioase rezerve față de capacitățile unor actori americani de a ăntelege și reproduce acea euforie disperată a personajelor lui Cehov. Temerile mele s-au dovedit total neăntemeiate: nu numai că am regăsit acel spirit cehovian pe care mizam, dar am și descoperit ceva an plus, o ăntelegere a "Livezii cu vișini" ca metaforă a exilului și
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
poemul "Anamorfoza" actul sexual să fie travestit (după un preludiu de semiotica a corpului)ăntr-un act textual: "și la sfârșit e că atunci când citești/ Aventurile lui Huck și observi/ că peste câteva pagini vei ajunge la capat/ și panică/ și disperată/ nevoie/ de text." Mihai Ignat evita, pe cât posibil, ăndemnurile (devenite locuri comune) primilor postmoderni: biografismul, cotidianul, intertextul sunt ele ansele deconstruite, parodiate. Discursul său poetic se naște dintr-o indiferență asumată față de tot ce ănseamnă "program". Mihai Ignat, Eu, Ed.
Klein c'est moi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17465_a_18790]
-
aceasta presă de mare forță persuasiva că, mai ales după alegerile net democratice din 1996, măcinând zilnic nouă democrație an lupta ei pe viață și pe moarte cu betonul armat al comunismului și postcomunismului și ăntretinănd o atmosferă agitată și disperată, a făcut - inconștient? Interesat? - jocul structurilor iliesciene care, iată, aspiră iar, periculos, la putere? Să nu-și dea seama această presă, de care țara are mai mult ca oricând nevoie, că revenirea detașamentelor așa zicând de stânga, de fapt comuniste
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
și receptorul simt că nu-și mai aparțin și se împărtășesc din duhul ce singur e în măsură să absoarbă sângele și suferința prin filtrul spiritual al ideii de jertfă. Degeaba orașele și câmpiile patriei sunt înțesate de mutilați și disperați pe care unii refuză să-i vadă iar alții, văzându-i prea mult și-au "unilateralizat" văzul, dacă aceasta îmbelșugata vărsare de sânge nu e atinsă de aripă duhului că măcar un strop din râul revărsat să capete astfel strălucire
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
dintr-odată, ci pe rând, după cum ajungeau muzicanții să observe pe mâncătorii de lamai și după cât de repede reacționau glandele lor salivare la vederea unor figuri schimonosite de acreala. Căpitanul Doppelreiter înjură pe șoptite, dar cu o ură feroce și disperată, pe soldații și gradații vinovați, care-și scurgeau instrumentele, tinându-le cu pâlnia în jos." La o oră de latină, micul Totò Istrati descoperă cuvântul otium și face din el o deviza pentru întreaga clasă. Se constituie astfel grupul oțioșilor - ceea ce
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
nu numai necesară, ci și o probă de atașament, în tradiția istoriografiei transilvane, pentru istoria locală (Oradea, în speță, unde trăiește Ioan Tepelea) și istoria națională. Dezagregarea imperiului austro-ungar, si venirea la putere a social-democraților și comuniștilor, au coincis cu disperate accese anexioniste ale regimului comunist de la Budapesta față de Transilvania și nu numai; somata de Antanta, amenințată de haosul economic și social intern, proaspătă republică sovieto-ungară, face valuri nu numai de internaționalizare a revoluției, ci și de redobândire a teritoriilor de pe
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
o trăiești? Nils: Nu mai sunt chiar atât de sigur... Arne: Vezi? Nils: Asta nu-nseamnă c-am renunțat... Arne: Nu. Firește că nu. Dar tocmai de-aici începe nebunia... Nils: Ei, și? Nu ești sigur, dar speri. Te-agăți disperat de speranța că poate-ntr-o zi... Că, adică, n-ai dat în primire... Că nu s-a dus totul dracului... Arne: Tu mai speri? Nils: Bine-nțeles. Altfel cum naiba să poți trăi? Arne: Ai dreptate. (Melodia s-a
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
curînd despre o dizlocare greu de explicat, o trecere către o altă formă, un alt stadiu de existență. Impresia mea este că idei precum cele ale lui Baudrillard trec prea puțin observate la noi, poate și pentru că sîntem atît de disperat agățați de o cultură modernista, refuzînd să îi înțelegem anacronismul. Celălalt prin sine însuși a apărut în traducere românească, grație lui Ciprian Mihali, tînăr filozof de la Cluj, căruia îi datorăm și Condiția postmodernă a lui Lyotard. Greu de tradus, fiind
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
lumești, laici, poate chiar de psihanalist amator, am putea spune că ea e provocată de singurătate, de urît. Singur în chilia să, departe de toți, de zarva familiară de afară, călugărul se pierde, cel putin o vreme, de sine însuși. Disperată să dorința de a fugi, de a-și caută alt sălaș, e atît de firească, la urma urmelor. E dorința, sau ispita, întoarcerii la sine, la acel sine pe care l-a abandonat în lume, înainte de a o părăsi pentru
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
s-a întâmplat iar prezența polițistului a fost folosită ca instrument de presiune asupra funcționarilor prezenți la serviciu în ziua de 25 octombrie. Surse din interiorul PDL Vrancea, citate de Monitorul de Vrancea, susțin că suspendarea primarului este o încercare disperată de a-și instala oamenii la conducerea Primăriei Vidra. În prima fază, s-a stabilit că prefectul pedelist va emite ordinul de suspendare din funcție, după care consilierii locali ai PDL din Vidra, în prima ședință vor cere demiterea actualului
Prefectul de Vrancea Sorin Hornea aplică legea forţat () [Corola-journal/Journalistic/24782_a_26107]
-
referă la popularitatea versurilor sale: „la mine ar fi ca o momeală povestea asta cu sexualitatea. Asta funcționează la cele foarte înflăcărate la început și la cele care, desflăcărîndu-se, sunt disperate că nu vor mai fi înflăcărate niciodată. Deci, la disperate și la înflăcărate. Adică, la începutul și la finalul vieții sexuale. Deși sunt încredințat că viața sexuală ține pînă la moarte !“ Aceeași convingere o nutrește la rîndul ei poeta, care nu ezită a-i mărturisi reporterului „niște lucruri jenante“ : „nu
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
însă în zadar. Aproape fără să știu, m-am îmbrăcat, am luat actele, banii, apoi am pornit la drum. Timp de peste două ore, am condus aproape năuc. M-am dezmeticit lângă Pitești. Doamne, unde mă duc? - m-am întrebat la fel de disperat și am sunat. Nimeni După lungi insistențe, mi-a răspuns Yanina. Am fost bătuți Sunt tranchilizată și abia te aud... Și Oly? Și ea... - abia mi-a răspuns și iar a închis. Aproape de prânz, în ziua următoare, eram, deja, la
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
de „sinceritate” (ceea ce, firește, e mai mult merit de psihologie, decît merit de artă), căci poeta nu se sfiește de sentiment și sentimentalism: „Te aștept iubite,/ La fereastra mea deschisă,/ Cuatîta dor, că soarele se stinge,/ Pasiuneai plină de simțuri disperate/ Și nopțile trec, zare așteptînd” (Te aștept). Dar nici nu perseverează în el; din greșeală de opțiune, căci tocmai aici pare mai abilitată. Altfel, întinde și ea cît poate coada sămănătorismului și face aversiune citadină manifestă, prevenindu-i pe junii
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
de la care au plecat toate. În jur aud oameni care spun că Raed Arafat este român, mult mai român decât Băsescu, iar oamenii aplaudă. Jandarmii intră între oameni. În scurt timp prin pasajul de la Universitate peste 50 de tineri fugeau disperați și tușeau. Jandarmii dăduseră cu gaze lacrimogene. Ustură al naibii de tare! Oamenii își leagă repede eșarfele și urcă din nou scările. Nu pentru a lupta, ci pentru a-și striga din nou libertate. O libertate strigată cu ochii în patru. Ultimul
REPORTAJ SPECIAL - Mărturie din piaţa Universităţii: ziua în care a murit democraţia () [Corola-journal/Journalistic/23895_a_25220]
-
a pribegit ani mulți prin deșert. În odaia de lucru a traducătorului domnește o atmosferă de mare speranță și muncă asiduă în căutarea stăruitoare de cuvinte. Această atmosferă este descrisă la începutul sec. 19 de către Ludwig Börne astfel: „Adesea căutam disperat zile în șir o expresie germană care să redea elocvent o expresie din latină. Nu mă lăsam descurajat și până la urma tot o găseam. Astfel îmi amintesc că m-am gândit zadarnic opt zile la rând cum să traduc sub
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
oameni providențiali de țeapă Iliescu, Român, Constantinescu, Diaconescu și mai mult pe atingerea unor scopuri pragmatice. Straniu e doar că politicienii care în 1990 au câștigat o imensă glorie de patrioți urlând din răsputeri " Nu ne vindem țară!" țipă astăzi disperați că nu vin investitorii străini! La așa nesimțire, așa destin național! Intrăm în al zecelea an postcomunist, însă nu ne-am dat seama că alunecam pe un tobogan circular, la capătul căruia se află, cu gurile larg deschise, cu dintii-fierăstrău
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
Crișan Andreescu Într-o postare pe blog, jurnalistul Radu Tudor atacă presa băsistă, care nu face altceva decât să vorbească tot timpul despre Antena 3. "Sunt isterici. Vineți de furie. Transpirați, cu venele umflate la gât. Gesticulează disperat. Au vocile ridicate. Se comportă halucinant și halucinogen. Sunt plătiți din bani negri să vorbească de dimineață și pînă noaptea târziu numai despre ce face și ce nu face Antena 3 și cum trebuie să moară această importantă televiziune odată cu
Radu Tudor: "Băsiștii de presă băsesc" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21346_a_22671]