3,286 matches
-
de putere. D.P.ț, frumușel, de o frumusețe trivială. Dar, de fapt, îmi convenea și eram și potent, deci puteam satisface femeia. Nimic nu este mai îngrozitor decît să nu fii potent. Nimic nu e mai îngrozitor decît să te disprețuiască femeia. E una dintre cele mai grave lovituri. Or, natura m-a ajutat aici. Nu mi-a dat talent, mi-a dat astea: un fizic agreabil și potență. Și-atunci, eram în echilibru cu lumea biologico-socială, chiar dacă politic eram totdeauna
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
dar și noaptea aia frumoasă, de iubire, cu Grobei, ea e mai frumoasă ca el. El este deja chircit în idealul său, el deja visează la Farca, și ea i se dăruie, poate pentru prima oară total și fără interese, disprețuindu-l, dar și intrigată de această măruntă țoapă de la Caransebeș. Acolo are pulsiuni frumoase. Și finalul, dacă ții minte, este că el o "ucide", el este ucigașul ei. Mi-a fost milă cînd "am omorît-o", dar a trebuit s-o
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
zi după victorie. El este nebiruit și rareori are victorii, fiindcă țelurile lui sînt prea înalte". Se ajunge astfel la o bravadă nietzscheană: "Sînt - intelectualmente - un imoralist în sens nietzschean, un Freigeist, un spirit liber, un erasmic". Acest "spirit liber" disprețuiește însă plebea, care "nu are niciodată dreptate": "Plebea, de orice categorie socială ar fi, de orice orientare ideologică, fie de dreapta, fie de stînga, este mereu sanguinară și netoată, canalie de uliță sau de asfalt al metropolei. Există o plebe
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
e singurul argument pentru asta. Tehnicile soft de desenare și de colorare a corpului au o istorie foarte lungă. Sunt, pe rând, moștenirea Egiptului, a Greciei și Romei antice, amenințate de austeritatea creștină, regăsite în timpul Renașterii, pletorice în Secolul Luminilor, disprețuite în epoca romantică și industrializate în secolul XX. Istoria cosmeticii este strâns legată de istoria corpului, contribuind într-o manieră inegalabilă la percepția lui. De fapt, Odon de Cluny și Paul Valéry constată același lucru, dar îl spun în mod
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Marin Sorescu, Marin Preda (savuroasele pagini care au făcut o adevărată carieră, fiind citate de atâția, în atâtea împrejurări); Mircea Eliade (cu umanismul mitic): "Eliade este un constructor și un om de sistem într-un secol care dărâmă totul și disprețuiește pe omul de sistem." (p. 457); E. M. Cioran (evocat și în două capitole separate: la moartea acestuia (1995) și într-un comentariu pe marginea corespondenței filozofului cu familia, din care răzbate, printre altele, regretul de a fi părăsit Coasta Boacii
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
opere și de circumstanțe, uneori încrederea, alteori scepticismul. Dar ea nu poate exista fără obiectul ei de aplicație, de studiu și reflecție. Obiectul e literatura, subiectul martor e criticul, ca specie particulară de cititor, adică de om. Dacă el își disprețuiește obiectul sau îl subestimează, însăși profesiunea lui rămâne în suspensie, pierzându-și, uneori fără să-și dea seama, rațiunea de existență. Nihilistul, dacă e consecvent, se auto-anulează. Am pierdut - pentru câtă vreme? - sentimentul sărbătoresc al literaturii și euforia afirmării noilor
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
științifice, firește. Pentru că sunt obiectiv, îi creez și un institut." Fenomenul dezvăluie standardele joase ale unei societăți. Pe tine te exasperează. Pe mine mă lasă rece. Cu riscul de a te dezamăgi am să-ți spun că nici măcar nu-i disprețuiesc pe acești inși, ci încerc să-mi lărgesc înțelegerea, ca față de gay și lesbiene. Și mai îmi vine în minte o tabletă din anii cei mai buni ai lui Arghezi: generalul roman care-i explică sutașului ce profit ar trage
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
dacă moartea ar fi o provocare materială... * O amintire a zădărniciei: animalul. * Aș vrea ca Dumnezeu să-mi dea un vers prin care să vin dec oamenii de moarte. Acestea fiind spuse, nu-mi mai rămâne decât să paralizez. * Îi disprețuim pe lași cu vehemență, vom fi întotdeauna mai buni decât un laș. Niciodată nu le vom recunoaște onestitatea ultimă prin care au avut curajul să se expună. Căutăm perverși „adevărul“, idealul lașității noastre abstracte, în timp ce lașul... Dar viața nu ne
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
a nu muri până nu punem fundul pe unul din fotoliile rezervate „marilor nume“. „Eu nu sunt nimeni, numele meu este nimeni!“ Când rostea vorbele acestea, Ezra Pound era târât într-o cușcă pe străzi, ca un exemplar uman de disprețuit. Scriitorul român încă nu a înțeles sau ignoră faptul că numai o clasă nobiliară (elitele nu se pot plămădi „la birou“ sau în presă) poate crea o descendență aristocratică, în umbra căreia, abia, își va manifesta exploziile lumea contradictorie a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ar fi ea, nu poate conferi noblețe caracterului”. Nu încurajează singurătatea, avertizează asupra pericolelor suferinței psihice, înțelege coexistența binelui și răului și crede în destin, „o mare necunoscută”, cu care „nimeni nu se poate lua la trântă”. Condamnă lenea și disprețuiește fățărnicia, atrăgând atenția că „mierea din glas și dulceața din vorbe nu pot ascunde fierea din suflet”. Fericește familia întemeiată pe dragoste și înțelegere, pune mare preț pe vocație în profesie. Are aprecieri deosebite în privința frumuseții, artei și creației, în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
simptom al dezechilibrelor macroeconomice. Lăcomie Cel ce se lăcomește întotdeauna păgubește. Somnul Somnul este necesar și benefic atâta timp cât nu devine meteahnă. Normalitate Persoanele raționale și cumpătate Își circumscriu viața în normalitate. Nostalgici Nostalgicii plâng după trecut, pe care îl preamăresc, disprețuiesc prezentul care nu-i satisface și sunt pesimiști în privința viitorului. Confuzie Cine încearcă să-și înfrumusețeze trecutul confundă faptele cu dorințele și realitatea cu ficțiunea. Speranțe Speranțele mele sunt puține că dreptatea va deveni în scurtă vreme întreagă și atotstăpânitoare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Fericire Este o mare fericire să mergi în fața altarului cu omul frumos, harnic și omenos. Chiar dacă frumusețea e trecătoare hărnicia și omenia rămân. Imitație Copiii învață ordinea și hărnicia de la cei care îi cresc, prin imitație. Decădere Cel ce își disprețuiește sau își oropsește părinții nu merită să se numească om. Mama Mama este unică și nimic din lume nu o poate înlocui. Cunoaștere Numai mama cu inegalabila ei intuiție poate pătrunde, explora și înțelege tainicele adâncuri ale sufletului de copil
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
semenul său, doar el, cu fior moral, este creator de cultură civilizatoare. „Fără un minim de cultură este aproape imposibil să civilizezi viața unei comunități defavorizate”. În imperiul noului superficial și autoconsumist, prea ușor trecem pe lângă aforismul: „Cel ce își disprețuiește sau își oropsește părinții nu merită să se numească om”. Aici, tăietura verbului, care ființial leagă, amintește de capetele de învățătură ale Sf. Antonie cel Mare. Formula „teatrul ca viață”, a marelui Will, își are corespondent în ceea ce este „școala
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
facă frică. Fiindcă, în afară de mitocanul care încurcă intersecțiile și de băieții deștepți care le taie calea celorlalți pe principiul, dacă nu eu, atunci cine?, oameni care altfel respectă legea încep să aibă reacții necontrolate, provocate de iritarea că se simt disprețuiți de edili, ca și cum ar fi devenit cetățeni de categoria a doua din cauză că își permit să aibă automobile.
Moartea pândește la drumul mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9437_a_10762]
-
Cu atît mai mult cu cît compatrioții noștri muncesc în număr mare peste hotare, așa cum au făcut-o și portughezii în anii '70-'80, "angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și disprețuiți în mod suveran", pentru a trimite în patrie "mult rîvnita valută". Precum ai noștri, muncitorii lusitani "trăiau uneori în barăci comune, în condiții subumane, despărțiți pentru ani întregi de familiile rămase acasă; dar țara întreagă a supraviețuit datorită lor". (va
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
arată în ce măsură lumea actuală a acceptat să-și amputeze partea cea mai bună a creierului. Problema nu e doar că i-am uitat pe dizidenți. Problema e că valorile apărate de aceștia - onoarea, demnitatea umană, libertatea - au ajuns să fie disprețuite pe față. Lăcomia, nerușinarea, paranoia sunt zeii cărora li se închină tot mai mulți oameni. Cutare saltimbanc doldora de bani furați și cine știe ce starletă care-a tocit așternuturile prea multor paturi beneficiază de-o popularitate infinit superioară celei a eroilor
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
observa peste zi în jurnalul său pentru a ști de ce să se ferească el însuși. Nu-și ierta nici cea mai neînsemnată consonanță cu felul de a fi al lor, gustă din plin bucuriile și chinurile negre ale orgoliului. A disprețui adânc și definitiv pe odioșii lui concetățeni și a se ține moralmente cât mai departe de ei, aceasta fu rațiunea existenței lui". Jurnalul și iubirea pentru Dora îl salvează pe Matei Iliescu din capcana mediocrizării provinciale, proiectându-l într-un
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
predispoziție spre mizantropie se bazează, în subsidiar, pe o logică vicioasă de extensiune a vinovăției: dacă un singur om (un rus, un basarabean, un român) a putut fi comunist, atunci toți oamenii (toți rușii, basarabenii sau românii) merită să fie disprețuiți. Paul Goma ne e antipatic pentru că ne urăște pe toți, ca români comuniști (sau ca urmași ai acelora), care i-am refuzat cândva dragostea și salvarea. El este exilatul absolut, pe care nu-l poate mulțumi nici o patrie și nici un
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
de spectacolul transpirat și lipicios al Capitalei interbelice. Dar e atras de el mai ceva ca musca de hîrtia specializată. Personajul e snob și, de fapt, grobian, în dezgusturile sale de om cu alternativă. Frecventează o actriță pe care o disprețuiește și care îi stîrnește repulsie din cauza transpirațiilor ei, după actul sexual. Nu suportă că niște oameni mărunți financiar, dar cu pretenții, din lumea teatrului, cu care se întîlnește la o cîrciumă sînt în stare să consume pe căldură, mîncare caldă
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
cu două tipuri de oameni. Cu omul rațional, subjugat convențiilor, care "se teme de intuiție și respinge artisticul, căutînd să domine viața și s-o îmblînzească, opunînd nevoilor presante ale acesteia precauția, inteligența și regularitatea", și cu omul intuitiv, care "disprețuiește abstracțiunea, ca și nevoile existenței, Ťconsiderînd ca reală numai viața disimulată sub aparență și frumusețeť, devenind astfel, doar el, creator de cultură". Abandonîndu-se satisfacției de a distruge edificiul de noțiuni care-l oprima, spărgînd tabuurile convențiilor, ultimul optează pentru viața
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
Pavel Șușară I Tolerat întotdeauna, ignorat de multe ori și cîteodată disprețuit de-a dreptul, ca o prelungire infantilă, fără finalitate și ineficientă în plan social și economic, fenomenul artistic poate, în schimb, uimi din cînd în cînd prin valoarea lui simptomatică pentru sănătatea morală a grupurilor mari sau, uneori, chiar mai
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
și dus la sapă de lemn de Geoană joacă și un rol pozitiv: el arată celorlalți membri ai eșichierului politic cum nu trebuie să fie un partid. Rolul de ghid printre stâncile și ghețarii scenei politice nu e unul de disprețuit. Liderii de partid inteligenți n-au decît să scoată bloc-notes-ul și să contabilizeze greșelile infernale, socotelile tâmpe și comportamentul aiuritor al pesedeilor, și să le scoată din gândirea proprie, pentru a avea succesul garantat. La urma urmelor, e bine să
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
față de situația sud-estului european înrobit. Statutul refugiatului nu este câtuși de puțin unul de invidiat: "M-am cufundat din nou în viața de refugiat român și am recunoscut-o, căci tot așa a rămas lumea apuseană, nerecunoscătoare, ne bănuiește, ne disprețuiește, ne consideră ca pe niște ciumați. Mă simt ca un lepros prin consulatele lor, căci tot român sunt și povara României, pe care o iubim fără margini, nu este ușoară" (1955). O stare de spirit asemănătoare o regăsim și în
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
mama înțelepciunii. Literatură română l Prima carte religioasă românească este Psaltirea moromețiană. l Cronicarii sînt primii care scot limba din tiparul cărților religioase. l Manuscrisul Cîntării României a fost găsit într-o mănăstire și scris de niște sputnici. l Tipătescu disprețuiește legea și dă ordin ca adversarul său politic să fie violat la domiciliu. l Ana dansează cu Sămădăul fără ca Ghiță să-i interzică anumite lucruri pe care Lică și le permitea asupra ei. l Lisandru o iubește pe fata săracă
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
naiba să nu-l ignori, când există pericolul, în orice moment, să-ți șifonezi costumul Armani și să-ți înnoroiezi pantofii Bally?! -, politicienii români s-au izolat într-o nacelă de unde găinățează abundent peste capetele unei mulțimi pe care o disprețuiesc profund. Faptul că Traian Băsescu își bazează discursul exact pe suportul popular, le dă politicienilor de cabinet vertijuri vecine cu nebunia. Traian Băsescu nu poate fi anihilat, așa cum o încearcă mult prea palidul domn Cristian Diaconescu, prin încercări iresponsabile de
Chirurgia indirectă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9719_a_11044]