4,906 matches
-
Z. Ornea Alexandru Claudian a fost, în interbelic și ceva mai tîrziu, un sociolog distins deși își cucerise mai greu suprafața în cercurile de specialitate. Și asta, probabil, pentru că deși a participat la una dintre cercetările anuale, n-a făcut parte din școala monografică a lui Dimitrie Gusti. Deși a absolvit liceul și facultatea la
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
dintr-o țară fără o experiență directă a totalitarismului, ferită de ravagiile imediate ale războiului, cu o civilizație de secole, o aristocrație cu rădăcini adînci și o intelectualitate care gustase deja din scepticismul modernismului. Pe străzile orașelor din Rusia sovietică, distinsul britanic descoperă tramvaie și troleibuze supraaglomerate, din care oricînd se poate prăbuși fatal un călător, oameni dispuși să vîndă piane și covoare scumpe pentru un braț de lemne, țărani care sosesc zilnic la Leningrad, în căutare de slujbe, de bani
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
ani mi-a fost dat să întîlnesc în sfera de interes a Fundației demnitari care sînt prea mari, prea importanți pentru biata noastră țărișoară. Mult mai ușor am ajuns la Suveranul Pontif ori la Președintele Statelor Unite, decît la ei. Un distins prieten al meu avea un clasament insolit: după cîte încercări răspund diverși demnitari, și nu secretarele secretarelor lor, la telefon. Cei mai generoși și-au făcut auzit glasul abia la a treizecea încercare! Înainte, sub vechiul regim, țelurile erau simple
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care dispunem și cere timp, răbdare, oameni pricepuți și un program riguros de afirmare. Nu există decît foarte, foarte puțini traducători nativi în principalele limbi de circulație. Incredibil de puțini chiar în engleză și aceștia sînt suprasolicitați. În S.U.A., un distins coleg caută de ani de zile un traducător pentru cărțile sale, de exemplu. Deci acești traducători trebuie crescuți, formați, stimulați. Treaba este valabilă și pentru celelalte limbi. După aceea, cartea, o dată tradusă, este necesar să intre în marile circuite de
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
nume, de ajuns ca să justifice un roman. Voyous! cu totul altceva decît hoții, vulgari... Poate derbedei? După atîția ani, acum pot să spun că era vorba de o căsuță, o casă-vagon de pe strada Grigore Alexandrescu în care locuia o pereche distinsă. El, un rus alb nobil, iar ea o doamnă tot aristocrată pe care o chema Vera și prin casa cărora trecuseră toți intelectualii de seamă români dintre cele două războaie mondiale, de la Mircea Eliade pînă la Noica, prieten personal al
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
un verzui de toate nuanțele, privirea acută a femeii de o intelectualitate glacială care te obseda mult timp după aceea, pînă la mănușile verzi și ele croite dintr-o piele de crocodil. Vera, în timpul vizitelor, invitat de Nichitici, bărbatul ei distins, avea pentru mine o atenție specială, de cînd îi vorbisem despre cele două tablouri de valoare ale casei; mai ales Plata dijmei pe care l-am "pus" și în Galerie în capitolul biografic în care scriu despre , Le repaire des
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
Constantin Țoiu La plecare, Axente, un ins fără maniere, impresionat însă de casa distinsă în care fusese invitat și mai cu seamă de simpatia pe care i-o arătase amfitrioana, Vera (Praxiteea), nu mai contenea cu formulele de despărțire: - Mă simt onorat, făcea, adresîndu-se gazdei, pupîndu-i chiar mîna întinsă aristocratic pe care arunca scîntei
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
momentană" de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o dorință de a păstra deschise cât mai multe opțiuni, dar simultan o neputință de a lua o decizie rațională. Anul trecut, un distins intelectual din România îmi descria o țară împărțită maniheist între NOI, "pro-occidendalii" cei buni, și EI, răii, foștii securiști și comuniști nostalgici. Domnia-sa a încercat să-mi explice de ce eforturile de a constitui alternative sunt inutile; în epoca tranziției
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
fără ghilimele ale altora, la rîndu-le admirați loial în reciprocitate de ce s-a numit, de pildă, The New American Film. Astăzi, un critic parizian, de la altă revistă decît inevitabilul și degradatul Cahiers du cinéma, vede particularitatea britanicului Billy Elliot (tocmai distins săptămîna trecută cu cîteva premii BAFTA) în al său "succes story... à l'américain". Ceea ce nu spune francezul e că reușita rezultă din tratarea à l'inverse a temei "americane" a succesului. Virusul tematic alogen și sfidarea tehnologică spectaculară sînt
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
de la bogați și dau la săraci" -, despre care s-au făcut atâtea filme de senzație sau de aventuri gen Robin Hood - este clar că nu merg deloc cu democrația și cu legile de drept. Această contradicție flagrantă nu a scăpat distinșilor luptători. Este cu putință ca articolul de ziar să nu fi consemnat decât esențialul, care, se știe, nu prezintă niciodată vreun interes real pentru publicul avid de "sacrilegii bine cumpănite" cum spunea o dată un filosof. Mai este apoi un lucru
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
pe care se cuvine să-l împărtășesc cititorilor: articolul în chestiune, - o parte din el, - se află înecat în pata străveche de cerneală care făcu ilizibile literele. E ca un mister ocultat el însuși. Cine știe ce-și mai împărtășiră distinșii combatanți discutînd despre cea mai veche reacție umană, aceea de a desființa adversarul, fără nici o vorbă sau respectare a vreunei legi. Este biologia în stare pură. Este asaltul unui leu ori tigru înfometat asupra prăzii mult pândite și pe care
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
și că de nu s-ar fi produs actul fericit de la sfîrșitul anului 1918 el ar fi studiat nu la București, ci la Budapesta sau chiar la Viena și ar fi fost, deci, un cetățean al Mittel Europa? Iar, azi, distinși colegi ai noștri timișoreni (d-nii Cornel Ungureanu și Mircea Mihăieș, d-na Adriana Babeți) nu cultivă ideea că regiunea lor face parte din Europa Centrală, vorbind curent despre o a treia Europă, pe care ar reprezenta-o? Și cum nu
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
știe că Otto Starck, azi, "trăiește în enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului" și i-a citit recent o traducere "într-o revistă israeliană intitulată Pro și contra...". Nu cunosc revista respectivă, dar să-mi dea voie distinsa poetă și extrem de interesanta memorialistă să mă îndoiesc: Otto Starck trăiește, în-tr-adevăr, în Israel și anume într-o izolare relativă, ca orice mare muncitor pe un tărîm atît de pretențios cum este poezia. Dar "enorma sărăcie" e încă o licență
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
-nghețe,/ bea cu un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să mă ierte distinsa poetă Mioara Cremene și fermecătoarea memorialistă! Otto Starck trăiește ca un prinț și în jurul lui este o lume întreagă, o lume bogată și indiferentă la micile noastre mizerii, în care întrezăresc silueta uscățivă a lui Macedonski și poate pe cea
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
că același gust, grețos, îl avea și laptele de iapă băut în copilărie la Urziceni, laptele iepii lu'nea Tase, pe care o chema Stela... A doua zi, după ce sosiserăm la Helsinki, stăteam de vorbă cu un grup de domni distinși îmbrăcați la patru ace și de femei superbe. Când, la un moment dat, ne invitaseră firesc să continuăm discuția la o Saună a lor, baia națională. N-aș fi crezut că în aburii fierbinți aveam să continuăm să discutăm, de
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
dv. cu tot devotamentul" (Kalinderu, f.d.). în momentul de față, nici amiciția, nici relațiile mai formale nu-l mai utilizează. Alte formule sînt destul de apropiate de cele actuale și poate fi încă acceptată folosirea lor, ușor ceremonioasă - "Primiți salutările mele distinse" (Iordan, 1920) "Primește, te rog, salutările mele" (Iorga, 1919), " Te salut cordial și-ți strîng mîna frățește" (Jarník, 1886; unele sînt chiar foarte actuale: "La revedere și cele mai bune salutări" (Iorga, 1914), "Multe salutări" (Iorga, 1914) "Cu toată prietenia
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
zici?... Întotdeauna am apreciat spiritul francez; ba, chiar pot spune că îl iubesc, e pe sufletul meu ! răspunse bărbatul fără sfiala de a arăta că reacționa cochetând, așa cum trebuie reacționat omenește la aprecierile pe care ți le adresează o doamnă distinsă. Și, cu perfectă îndemânare politică, atacă prin tot ce era la el franchețe și sinceritate: Distinsa mea protectoare, fiindcă ați rostit gândul acela îndrăzneț cu « vrem nu vrem să-i luăm în considerație pe regi », n-am să vă ascund
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
meu ! răspunse bărbatul fără sfiala de a arăta că reacționa cochetând, așa cum trebuie reacționat omenește la aprecierile pe care ți le adresează o doamnă distinsă. Și, cu perfectă îndemânare politică, atacă prin tot ce era la el franchețe și sinceritate: Distinsa mea protectoare, fiindcă ați rostit gândul acela îndrăzneț cu « vrem nu vrem să-i luăm în considerație pe regi », n-am să vă ascund faptul pe care-l știți de multă vreme, de când am conspirat pe acolo pe unde era
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
cutie de 250 grame, de import. Ieri, cu un gest discret, am întrodus fromajul în cutia cu resturi menajere. Soția nu m-a întrebat nimic, nici măcar nu s-a mirat că ies să duc gunoiul din proprie inițiativă. Am pășit distins și elegant, așa cum se cuvine în asemenea împrejurări. La urma urmelor, mă atașasem chiar de el. Păcat! Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 5 martie 2015 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (28) - BLAZON IMAGINAR / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
înguste - descoperă într-un tîrziu că partenerii lor de căsnicie sînt amanți, iar deplasările și le petrec împreună. Un soi de curiozitate a cinstei conjugale îi determină să încerce să afle ce a determinat și întreține adulterul perechii ilicite. Între distinșii parteneri de analiză psihologică, eleganți și manierați, se înfiripă o secretă legătură, mai întîi intelectuală, apoi treptat și senzuală, dacă nu cumva atracția a fost inversă! O muzică ravisantă evocînd exact nostalgicii ani '60, o multitudine de ralenti-uri și plan-detalii
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
1966 și 1967, două cărți fundamentale despre viața și opera lui Alexandru Macedonski (mi-a plăcut atunci, mărturisesc acum, mai mult volumul despre viața poetului), operă de elaborație temeinică în care spiritul critic făcea casă bună cu expresivitatea literară. Acum, distinsul cărturar regretă aceste cărți, d-sa repudiind azi istoria literară în spațiul căreia numai un accident de început l-a plasat. Imediat, chiar în 1968, cărturarul și-a ales domeniul său de investigație științifică, publicînd o Introducere în critica literară
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
stare de ocupație și de agresiune ideologică. Cum ați privit aceste lucruri din interiorul comunității Dumneavoastră și de pe poziția în care vă aflați atunci? Vă sunt recunoscător că mi-ați pus această în trebare. Vă vorbesc domniei-voastre, profesorul, decanul, intelectualul distins, vă vorbesc dumneavoastră român transilvănean. Iată, domnule profesor, vă dau o singură pildă care vă va arăta care a fost situația noastră în aceste noi împrejurări, de totalitarism, de prigoană... Domnule profesor, a venit la mine acasă un delegat al
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
ajungem acolo, când o clică de ne-oameni au reinventat în România mileniului trei comerțul de sclavi? Și nu e vorba de bestiile analfabete care acaparează primele pagini ale ziarelor prin atrocitatea lor față de copii. Nu, e vorba de domni distinși, veșnic prezenți pe la televiziuni, patroni sau asociați la mari firme de avocați, oameni despre care ai jura că sunt mai nobili chiar decât d-na de Winterbourne! în ciuda parfumurilor scumpe, acești oameni duhnesc a sconcs iar între dinții de hienă
Baronesa de fier by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16092_a_17417]
-
ora 22. În 17 aprilie, va rula „Singuraticii“ al regizorului David Ondricek, care în 2000 a fost laureat cu „Leul Ceh“ și a fost premiat la festivalurile internaționale de la Varșovia, Salonic, Mannheim și Heidelberg. Filmul lui Saša Gedeo, „Întoarcerea idiotului“, distins, în 1999, cu „Leul Ceh“ pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cea mai bună muzică, cea mai bună actriță în rol secundar și premiul criticilor de film va putea fi vizionat în 18
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
pe care mi le-ai trimis, paltonul mi-e de mare folos căci iarna asta e foarte frig, sper că ești bine și părinții tăi la fel. Părinții ei. Bunica îmi povestea că părinții ei erau minunați, el înalt și distins, ea îmbrăcată întotdeauna la patru ace, amândoi studiaseră la universitate și erau doctori sau ceva în genul ăsta. Mama își petrecea toată ziua ținând regim, pentru ca până la urmă se devoreze noaptea pungi întregi de cartofi prăjiți, iar tata avea mereu
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]