739 matches
-
realizarea acțiunilor sau obiectivelor de interes public. Din această perspectivă se justifică și faptul că autoritățile publice au creat un aparat fiscal Însărcinat cu gestionarea impozitelor ca și preocuparea pentru combaterea fenomenului de evaziune (fraudă) fiscală, care induce și o distorsionare a raporturilor În societate Între subiecții impozitului, respectiv Între membrii colectivităților statale. În raport cu formele constitutive ale sistemelor fiscale cunoscute În lumea modernă, cu elementele tehnice aferente, structura acestor sisteme se diferențiază, luând În considerare o multitudine de criterii, care pornesc
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la capitalul social și a investitorilor externi mărunți 175 (interesați de o Îmbogățire rapidă), care au transferat În străinătate profiturile obținute și neimpozitate În țara noastră. În plus, aceste facilități au favorizat practicarea evaziunii fiscale legale și au contribuit la distorsionarea, pe cale legislativă, a relațiilor concurențiale pe piață. În același cadru reglementativ, statul acorda totuși și unele facilități fiscale anumitor categorii de contribuabili, de tipul Întreprinderilor cu capital autohton (cu excepția regiilor autonome și a societăților cu capital integral de stat) care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de opiniile lui Nicolae Balotă și George Pruteanu. Universul antropologic imaginat de Caragiale se raportează la realitate prin strategia "maximei stilizări", îmbinată cu "deformarea caricaturală". Incipitul "paginilor bizare" pornește de la "normal și acceptabil", spre a glisa succesiv și contrariant spre distorsionarea relației dintre ficțiune și realitate. Urmuz a preluat procedeul "caricaturizării excesive" caragialiene. Dar se deosebește de precursorul său prin străduința de a fractura conexiunile dintre imaginea ficțională și realitatea extralingvistică. Concordante omologii tipologice justifică traseul intertextual. Lache și Mache își
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dintre farsa clasică și farsa tragică. În acest sens, avem în vedere caracterul de "pseudofarse" al comediilor caragialiene 49 precum și, așa cum am menționat deja, faptul că numeroase aspecte ce țin de specificul conturării intrigii, de construcție a personajului și de distorsionare a limbajului, îndreptățesc utilizarea termenului de "nonaristotelism" pentru caracterizarea operei dramatice a lui Caragiale. Mai exact, este adevărat că sursa comediei caragialiene, ca și în teatrul comic de factură clasică, provine din discrepanțele evidente între vicii universale prostia, vanitatea, ipocrizia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lor opțiuni estetice. În cazul lui Caragiale, se consideră că aceasta se sprijină pe o atitudine mimetică, prin care se menține omologia dintre universul operei literare și realitate, în timp ce la Urmuz codul estetic dezvăluie o atitudine paramimetică, responsabilă pentru anamorfoza, distorsionarea relației dintre ficțiune și realitate. Aceasta explică de ce tema "actualității" lui Caragiale este încă neepuizată, lumea-lume oglindind nu doar porțiunea de viață românească de la sfârșitul veacului al XIX-lea, ci și pe cea de astăzi, spre deosebire de ineditul și surprinzătorul univers
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mitului, omul nu a trăit niciodată în afara lui și nu a încetat nicio clipă a forja și a reitera mituri. De la interpretările care consideră orice reprezentare mentală un mit până la cele care resping vehement realitatea lui ori îl consideră pură distorsionare a unei realități "adevărate", percepută rațional sau empiric, mitul a constituit un punct central în preocupările gânditorilor peste milenii (surprinzător sau, din contră, de așteptat, revenindu-se periodic la aceleași coordonate). Fără a încerca să opteze pentru o anumită perspectivă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
bestseller“, ca bietul Du Maurier. Ceva se petrecuse În cultura lumii anglo-saxone În ultimele câteva decenii, o uriașă mișcare seismică produsă de o serie de forțe diferite, convergente - extinderea și subțierea alfabetizării, efectul nivelator al democrației, energia nestăpânită a capitalismului, distorsionarea valorilor sub influența jurnalismului și a reclamei - care făcuse imposibilă, pentru practicianul În domeniul literaturii, obținerea atât a excelenței cât și a popularității, așa cum Scott și Balzac, Dickens și George Eliot o făcuseră În perioadele lor de glorie. Acum, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
firmei. Nu, lucrul care dovedește din ce aluat ești făcut este dacă poți să rămâi serios ascultând pentru prima dată Scopul Societății. Cunoscut printre angajați drept cei cinci stâlpi ai Înțelepciunii, Scopul Societății este gogoașa corporatistă numărul 1. (Prin ce distorsionare a logicii au ajuns capitaliștii convinși de la sfârșitul secolului XX să imite slogane scandate la origini de țăranii maoiști care nu aveau voie să posede nici măcar o bicicletă?) —Cei Cinci Stâlpi ai societății noastre sunt: 1/ Unitate! 2/ Onestitate reciprocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
există ziare și reviste care apar ca atare, dar au funcția de mijloace de propagandă ale unor partide. Este cazul publicației România Mare. Spre deosebire de forma de manipulare anterioară, parazitarea scenei nu presupune înlocuirea scenei de producere a discursului jurnalistic, ci distorsionarea acesteia prin introducerea de diverse persoane care pot acționa în spiritul altor interese, contribuind astfel la influențarea publicului prin deturnarea anumitor elemente ale discursului. Astfel, una dintre formele de parazitare este infiltrarea redacțiilor de ziare cu agenți ai serviciilor secrete
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de suport, fără asigurarea regimului normal al publicațiilor, fără ca autorii să semneze articolele, fără ca să existe și responsabilitatea actului jurnalistic. Imitarea suportului radio presupune fie emiterea pe o frecvență specifică unui anumit post fără ca acest lucru să se precizeze, prin distorsionarea și înlocuirea semnalului, fie emiterea de semnal în eter fără autorizație. În cazul distorsionării și înlocuirii semnalului este vorba de manipulare întrucât se înșeală publicul care, obișnuit cu un anumit mesaj și cu o anume credibilitate a acestuia, nu poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să existe și responsabilitatea actului jurnalistic. Imitarea suportului radio presupune fie emiterea pe o frecvență specifică unui anumit post fără ca acest lucru să se precizeze, prin distorsionarea și înlocuirea semnalului, fie emiterea de semnal în eter fără autorizație. În cazul distorsionării și înlocuirii semnalului este vorba de manipulare întrucât se înșeală publicul care, obișnuit cu un anumit mesaj și cu o anume credibilitate a acestuia, nu poate sesiza diferența în lipsa unui anunț corespunzător. Această metodă de manipulare rămâne ca și posibilitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
producerea discursului jurnalistic sunt implicați sprijinitorii financiari, legislatori, producători, distribuitorii și publicul. La nivelul acestora pot interveni abateri, în sensul că fiecare actor are la îndemână mijloace care pot distorsiona receptarea acestui tip de discurs. Vom evidenția, așadar, metodele de distorsionare a discursului jurnalistic pe care le pot utiliza diverși actori implicați 134. V.3.1. Manipularea la nivelul sprijinitorilor financiari Conceptul de sprijinitori financiari cuprinde, în extensiunea sa, două mari categorii: proprietarii de media, care gestionează economic instituțiile, și plătitorii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care precizează că a renunțat la cererea de demisie și că este dispus să continue colaborarea cu Roncea 140. Astfel de evenimente ilustrează faptul că pot exista presiuni ale proprietarilor și ale redactorilor șefi asupra jurnaliștilor. Aceste presiuni conduc la distorsionarea mesajului jurnaliștilor și la fenomene de manipulare, deoarece opiniile nu mai sunt libere. V.3.1.2. Acordarea condiționată de publicitate din fonduri private Am introdus la categoria sprijinitorilor financiari și pe cei care încheie contracte de publicitate cu instituțiile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
articole în scopul șantajului. Manipularea poate să apară în cazul discursului jurnalistic în acest fel, întrucât un articol publicat în care se afirmă ceva, chiar dacă acest ceva este ulterior infirmat, rămâne în conștiința cetățenilor, indiferent câte dezmințiri ar urma. Așadar, distorsionări ale discursului jurnalistic pot să apară din cauza faptului că jurnalistul primește, la un moment dat, roluri diverse, unele care intră în incompatibilitate cu profesia de jurnalist. Amestecând statusuri incompatibile, se produc derogări de la deontologia profesională care afectează discursul jurnalistic prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
decât era de așteptat, o semnificație total diferită, fiind "deturnat" de la scopul său gnoseologic înspre unul cu încărcătură politică 2. Acuzându-i pe "ideoogiști" care îi criticau regimul de guvernare de a produce o "nebuloasă metafizică" al cărei scop era distorsionarea realității, împăratul Napoleon a deschis, practic, o "cutie a Pandorei". I-a urmat Karl Marx, care a dat tușa definitivă a vizinii negative cu privire la ideologie, definită drept un instrument de "mistificare a realității" socio-politice prin care clasa dominantă reușește să
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
produce o imagine răsturnată asupra realității 18. În acest punct trebuie specificat că, în diferitele stadii ale dezvoltării teoriei marxiste, ideologia a primit semnificații variate. Astfel, într-o primă etapă, ideologia apare ca fiind opusă realității, considerându-se că operează distorsionarea acesteia, pentru ca mai târziu conceptul să apară în opoziție cu marxismul însuși, considerat a fi o știință. În ambele situații, ideologia deține, după cum se poate observa, o conotație negativă. Altfel spus pe urmele lui Ricoeur ideologia inversează realitatea, iar critica
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
altele, care conferă interpretări diferite unei aceeași Weltanschauung. Revenind la concepția marxistă, avem de-a face cu o singură realitate, dar care este distorsionată de diferitele interpretări care i se acordă. În viziunea lui Mannheim, accepțiunea negativă a ideologiei ca distorsionare a realității este eliminată odată cu anularea ideii existenței unei ordini unificate a lumii, a unei realități singulare care atrage interpretări diferite. Acesta este momentul în care se realizează trecerea de la concepția particulară, la "concepția totală asupra ideologiei", în contextul căreia
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a menține identitatea socio-culturală a unui grup. O altă etapă a analizei pe care Ricoeur o realizează asupra conceptului de ideologie este aceea de a face posibilă conexiunea dintre acest rol fundamental și cel considerat a fi superficial, acela de distorsionare a realității sociale și politice. În acest sens, gânditorul francez recurge la modelul weberian al legitimării autorității într-o societate dată, incluzând ideologia pentru a explica motivația consensului existent între pretenția celor care vor să conducă și credința în autoritatea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
un termen care, în scurta sa istorie intelectuală, a acumulat o deosebită ambiguitate semantică, putem accepta și ideea potrivit căreia, paradoxal, utilizarea conceptului a intrat, în posteritatea lui Marx, într-o fază "rutinieră", semnificația sa fiind de regulă asociată unei "distorsionări" a realității. Atât în cadrul cercetărilor de epistemologie, cât și în contextul celor care aparțin teoriei sociale și politice, "capcana lui Marx" sentința cu titlu științific din perspectiva căreia ideologia exprimă o viziune falsă asupra realității, fiind un instrument prin care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
explicație alternativă la cea care conferă ideologiei în tradiție marxistă caracterul negativ: "Acolo unde comentatorii nemarxiști au reținut dubla conotație peiorativă asociată accepțiunii metaforice inițiale a termenului, ei au generalizat-o și au oferit o varietate de explicații suplimentare pentru distorsionarea sistematică a cunoașterii și manipularea interesată a convingerilor, pe care vor să le sugereze atunci când caracterizează drept ideologii anumite sisteme simbolice orientate politic" David Miller, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice (București: Humanitas, 2006), 366-7. Dar faptul că este produsă o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
81: 1. Sunt incompatibile cu piața comună și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii de asociere între întreprinderi și orice practici concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul între statele membre și care au ca obiect împiedicarea, restrângerea sau distorsionarea jocului concurenței în interiorul pieței comune și în special cele care constau în: a) fixarea în mod direct a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau a altor condiții de vânzare; b) limitarea sau controlul producției, distribuției, dezvoltării tehnice sau a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un model metodologic de altă factură, bazat pe punerea Într-o ecuație de logică istorică a acestei necunoscute. Datele problemei de rezolvat ar fi următoarele: cunoscând mesajul ideologic inițial, la emițător (1), modalitățile sale de difuzare către transilvăneni, cu eventualele distorsionări suferite pe parcurs (2), marja ideologică și sensibilitățile politice ale receptorilor, gradul lor de permeabilitate la astfel de influențe (3), putem aproxima conținutul mesajului la receptor (4), măsura În care acesta e acceptat sau respins. În prelungirea analizei vine și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
precum în cazul circuitelor controlate de tiristoare, sau pulsat, precum în cazul circuitelor controlate de redresoare. În aceste situații evoluția în timp ale curentului nu va mai fi una sinusoidală, iar comutările realizate de către acești consumatori vor conduce la o distorsionare a formei de undă a tensiunii, chiar dacă aceasta inițial era sinusoidală . Aceste sarcini lucrează în regim deformant, regim cel mai adesea întâlnit în practică. Regimul deformant este caracterizat de prezența armonicelor ce reprezintă componente ale tensiunii și curentului ale căror
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
psihologia consumatorului oferă cel puțin patru mari arii de cercetare a comportamentului consumatorului (N. Guequen, 2006). Aceste arii ce permit delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației și comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
generale de finanțare, deci cadrului instituțional existent. Ultimul subcapitol cuprinde concluziile. 6.2. Mecanisme de finanțare a învățământului superior. Cazul românesc Una dintre problemele cele mai presante cu care se confrunta sistemul românesc de învățământ superior imediat după 1989 era distorsionarea acestuia, în sensul că oferta lui de programe de studii nu ținea deloc seama de cerințele pieței. Astfel, în timp ce aproape 70% dintre locurile de studiu alocate de stat se îndreptau spre domeniul ingineresc (în condițiile în care în anii ’90
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]