21,744 matches
-
că opera lui Goethe reapare, mereu, sub acest aspect, și în capitolele următoare, dedicate speciei poemului ca atare. Același rol de invariante profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se rezumă la "reexaminarea unor părți importante ale creației romantice" - chiar dacă include analiza pertinentă, surprinzător de condensată, a tuturor operelor importante ale romantismului, de la modele mari arhidiscutate la
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
i se preling pe / brațe pînă-ajung la cel'lalt capăt / pumni și pumnii i se vor prelinge-n / degete-lumînări...curge pe / coapse, pulpe și abrupt de / la genunchi în jos..." În partea a doua, nemurirea este simbolizată de lumina ochiului divin, iar pentru consemnarea jertfei învierii, poetul recurge la un procedeu pe cît de simplu pe atît de ingenios: relatarea despre truda, zborul și moartea dătătoare de viață a albinelor: "... doar ochiul treaz / de-abia reușește-a ține trupu-n / balansare, să
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
fie neglijată. Mi-aduc aminte că, prin 1988, cineva care se descurca în "secretele" literaturii îmi spunea entuzasmat, după ce citise o poezie de-a lui Cernei, că Dumnezeu pusese mîna pe capul acelui tînăr poet. Mai este și astăzi mîna divină acolo, și noi nu o știm, sau poetul face anume așa ca noi să nu bănuim că este? Grigore Chiper a înțeles bine că întregul conținut al poeziei, oricît de consistent, încape foarte bine în aceea ce e "abia tangibil
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Cine, din Lumea-Ti, vietatea Duhului meu, în lanțuri, ține? Și nu, cu toată bunătatea, Sădește binele, în mine? Și de îl calc, si-aleg păcatul, Cine mă ia în brațe line, Și iad de sunt, ca pe-mparatul Înduioșărilor divine? Și ultimul damnat din lume, De sunt, și spun din cuget: iartă! Cine mă spală dintre hume, Și-n liber, Duhul Tău mă poartă? Dragă mi-e, frate, libertatea, Dar în zadar îi caut în râu, Întreaga ființă plinătatea Ea
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
VOCE ÎN OGLINDA INIMII Întru dreaptă rostire și deplin Înțeles așez pe fruntea acestui nou „ierbar de suflet” o frântură, cât o bătaie de inimă, dintr-o veche pisanie a mașterului meu de zbor Înalt și orbire divină Jorge Luis Borges: „Dacă paginile acestei cărți Îngăduie vreun vers fericit, Îl rog pe cititor să-mi ierte impolitețea de a-l fi uzurpat eu În prealabil. Nimicniciile noastre se deosebesc foarte puțin; este banală și Întâmplătoare Împrejurarea că tu
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
si dezdurerare, ci poemul acesta de iască și catifea... INIMĂ PE EȘAFOD Coastele sufletului meu sunt bolnave. La doctor, de mult n-am mai fost! Privindu-te, Înalto, ca pe un munte de azimă și chihlimbar vaporos, mă supun poruncii divine: În cele din urmă, capul aplec! Te iubesc numai din disperare... ULTIMA PEDEAPSĂ Ultima factură, cea cuprinzând absintul nebăut, cea doveditoare că n-am fost haiduc de mioare, cea grăitoare În alfabetul poftelor Împlinite, să o achite Damian! Numai el
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
Treptele intermediare dau savoare și siguranță drumului, destinația e aproape neimportantă și cu cât mai departe, cu atât mai bine. Derivate occidentalizate Sidha Fondată de un călugăr indian, swami Muktananda, prin anii '80, când acesta a Început să ofere grație divină pentru 100$ celor tulburați de viață. În termeni vedantici aceasta se numește saktipat și este similară cu coborârea grației Întâlnită și În alte religii. Vorbind cu cineva care a plătit suma respectivă, acea persoană mi-a spus că a fost
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
pe care le conferă Sfântul Macarie cuvântului „beție” este o indicație suplimentară a folosinței aparte a limbajului care este o caracteristică a Corpusului macarian<footnote A se vedea Columba Stewart, Working the Earth of the Earth, Oxford, 1991, Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication ..., p. 323. footnote>. Conotația nesacramentală, după cum poate fi ea regăsită la Sfântul Macarie, nu figurează în literatura creștină elenistă dinainte de 350 d. H., cu excepția Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Grigorie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
despre tăcerea pe care o întâlnește cel care atinge în sfârșit punctul de colaps al limbajului: „se pare că ar fi la fel de neechipați pentru a aduce sufletul la stadiul final al căutării sale. Toate tipurile de limbaj dispar, iar înălțimile divine rămân tăcute” (Janet Williams, The Apophatic Theology of Dionysius the Pseudo Areopagite, în Downside Review, 117/1999, p. 160). Dacă nici teologia catafatică, nici cea apofatică nu vor aduce umanitatea la uniunea divină, ce va constitui calea supremă către Dumnezeul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Toate tipurile de limbaj dispar, iar înălțimile divine rămân tăcute” (Janet Williams, The Apophatic Theology of Dionysius the Pseudo Areopagite, în Downside Review, 117/1999, p. 160). Dacă nici teologia catafatică, nici cea apofatică nu vor aduce umanitatea la uniunea divină, ce va constitui calea supremă către Dumnezeul Indescriptibil? Unii învățați dionisieni, Janet Williams fiind unul dintre ei, susțin că aceasta ar fi un alt nivel al negației dionisiene; către această discuție ne vom întoarce acum (Adam B. Cleaveland, Apo(cata
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a părerii sale asupra a ceea ce ar putea fi dincolo de procesul dialectic, mai precizează: „Această abandonare este, literal, un extaz în sensul ... unei distanțări de sinele nostru și de utilizările naturale afirmative pe care le conferim lui Dumnezeu. Finalul «Numelor divine» a trecut în mod explicit în revistă funcția extatică a negației în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B. Cleaveland, op. cit., p. 11. footnote>. Sfântul Grigorie detaliază cele trei stadii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ale avansării, în timp ce Sfântul Macarie este considerabil mai vag în privința celor 12 pași pe care trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Totuși, „beția trează” este metafora pe care o utilizează amândoi pentru a descrie extazul uniunii divine care poate fi obținută în stadiul cel mai înalt. Atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie subliniază natura tranzitorie a „beției treze” în aceea că uniunea cu divinul nu este considerată o stare permanentă. Sfântul Macarie a pus accent pe
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Sfântul Macarie a pus accent pe liberul arbitru al omului de a renunța la urmarea lui Dumnezeu și de a se lăsa îmbătat de rău/demonic, o frază care nu poate fi regăsită și la Sfântul Grigorie<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 313. footnote>. Cu toate acestea însă, Sfântul Grigorie de Nyssa este cel dintâi autor creștin care a elaborat o teorie teologică despre extaz, definit ca o ieșire continuă din limitările lumii acesteia și o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum susține Sfântul Grigorie, în „contemplarea a ceea ce este” (τῇ θεωρία τοῦ ὄντος), simțurile sale sunt adormite și primește „arătarea lui Dumnezeu” (τοῦ θεοῦ τὴν ἐμφάνειαν), „prin veghea divină” (διὰ τῆς θείας ἐγρηγόρσεως), în intelectul său neatins. Er. Dodds<footnote Pagan and Christian in an Age of Anxiety, Cambridge, 1965, p. 99, n. 2. footnote> compară această frază cu un pasaj din Plotin (IV. 8.1.1 sq.; dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Editura Asa, 2004, p. 316. footnote>. Dar, „prin «ieșirea din sine» Sfântul Grigorie revine la caracterul supra-noetic al extazului, redându-i elementul de pasivitate ce-i este esențial. Însă nu se pune problema unei substituiri a spiritului uman de către spiritul divin, a sinelui uman de către cel divin, însă este o ieșire dincolo de διανοία, este o tainică participare la spiritul divin, adică la cunoașterea și la iubirea prin care Dumnezeu Însuși se cunoaște și se iubește ... Dacă Apollinarie nu admitea existența unui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
redându-i elementul de pasivitate ce-i este esențial. Însă nu se pune problema unei substituiri a spiritului uman de către spiritul divin, a sinelui uman de către cel divin, însă este o ieșire dincolo de διανοία, este o tainică participare la spiritul divin, adică la cunoașterea și la iubirea prin care Dumnezeu Însuși se cunoaște și se iubește ... Dacă Apollinarie nu admitea existența unui νοῦς uman în Hristos deoarece i se părea că, admițând în Hristos un alt νοῦς decât cel al Cuvântului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
p. 161. footnote>. Pentru a fi obiectul contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din El Însuși, își arată slava Sa, transfigurează sufletul și întreg universul prin energia Sa, prin luminile Sale, lumina taborică fiind strălucirea cea mai caracteristică a acestei energii divine. Aceste considerații vor sta în centrul sintezei palamite de mai târziu<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 392. footnote>. Dar întrebarea ce s-ar putea pune sufletelor profund religioase este aceasta: nu trebuie oare ca și omul să iasă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra. footnote>, la Sfântul Grigorie al Nyssei, există viziunea extatică a lui Dumnezeu în „întunericul luminos”, „întunericul divin” - ὀ λαμπρός γνόφος, ό θειος γνόφος - și citim în opera autorului nostru patristic de o „vedere prin nevedere” - εν τούτω γαρ αληθής εστίν ειδησις του ζητουμένον, το εν τούτω το ιδειν, εν τω μη ιδειν - de „o cunoaștere prin necunoaștere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
zice: «Mistica apuseană este, sub influența lui Plotin, monoteistă în sensul îngust la cuvântului. Ea vede Treimea, dar numai ca unitatea persoanelor în dumnezeire. Chiar mistica noastră modernă in legătură cu Hristos vorbește, precum se știe, aproape numai despre Mântuitorul divin, ceea ce înseamnă că ea vede în Hristos numai pe Dumnezeu și dumnezeirea Sa. Biserica veche și, cu ea, Simeon (Noul Teolog), vedea în Hristos, dimpotrivă, ceva mai mult: ea vedea în El pe Fiul ... Noi ne închidem față de un lucru
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Dumnezeu a devenit o noțiune fără conținut»”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a se referi la starea mistică a celor îmbătați de înțelepciunea divină și se referă la „beția trează” atât în cadrul sacramental, cât și mistic, în special în conexiune cu cărțile biblice Cântarea Cântărilor 5, 1-2, Psalmi 22, 5 etc.<footnote Jean Daniélou, From Glory to Glory. Texts from Gregory of Nyssa's
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
etc.<footnote Jean Daniélou, From Glory to Glory. Texts from Gregory of Nyssa's Mystical writings, New York, 1995, p. 33-46. footnote>. Sfântul Grigorie privește extazul împărtășirii de vinul euharistic (de Sfânta Euharistie de fapt) ca fiind o pregustare a extazului divin<footnote H. Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 136. footnote>. Totuși, se îndepărtează în mod evident de cadrul pur euharistic în uzul pe care îl dă ideii de „îmbătare de Dumnezeu”<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 322
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
fapt) ca fiind o pregustare a extazului divin<footnote H. Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 136. footnote>. Totuși, se îndepărtează în mod evident de cadrul pur euharistic în uzul pe care îl dă ideii de „îmbătare de Dumnezeu”<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 322. footnote>. În contextul utilizării gregoriene a termenului „beție” este probabil să fie o influență neoplatonică, dar Sfântul Grigorie o interpretează în sensul unei teologii creștine emergente<footnote A se vedea K. Gronau, De
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]