2,212 matches
-
poți înțelege. Nu ești receptiv, inima împietrită va bloca întîlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a receptorului uman. Gura dumnezeiască nu greșește, doar mintea omului e failibilă. Dacă suntem imuni la pilde e fiindcă ne-am exclus singuri de la împărtășirea misterului din ele. Am rămas în afara tainei, dar nu pentru că
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
Aluziv, îl numește pe N. Ceaușescu un „conducător scofâlcit și bâlbâit”. Are ceva-n comun cu cerchistul admirat - în definitiv, laolaltă cu ceilalți membrii de club literar - N. Balotă: se referă la rod sau roade ale spiritului de orice speță. Divinul este marele jucător acceptat și imitat de V. Nemoianu în postura largă de filosof al culturii, a unei culturi prospere numai în sol celest, religios. Termenul religare îi spune că „religia este legătura reînnoită a părților anterior separate!” Legare la
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
păstrează numai doi. Această regresie numerică, de la trei (treimea silogistică) la doi (perechea de termeni din orice metaforă) și apoi la unu (simbolul e contopirea unei dihotomii într-un singur termen) se regăsește la Schopenhauer. În fine, arta autentică redă divinul și nimic altceva, iar creația unui artist nu e expresia eului personal. Dacă vrei să iei peste picior un creator e îndeajuns să-i spui că are o tentă apăsat personală. Ce definește artistul de excepție e tonul impersonal, de
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
Ne-am întîlnit la Capșa și a comandat un rînd de coniace... Am povestit cîndva cum Ion Barbu mi-a promis o cifră rotunjoară de filtre, dacă-i voi descoperi sorgintea exactă a cavalerilor de spijă din Paris, pomeniți de ,divinul" Mateiu în Craii de Curtea-Veche. L-am satisfăcut, dar n-a trăit să-și onoreze complet datoria. Nicăieri nu era, interbelic, mai justificată sintagma ,republica literelor", decît la cafenea. La aceeași masă se puteau așeza, uneori și neinvitați și chiar
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
îmi curge prin vine Mai chibzuit. Stelele intră în arenă, Scăpându-l din abator; Nici o viață nu va da viață Fără jertfa sa. Ascult o simfonie de Mozart, Degust un pahar de vin, Scriu bolborosind câteva cuvinte Ce seamănă a divin. * Cine mă suge Până la licori Ca visul pe ruje Când din duh cobori? Dar acum ce ești, Mai ales ce nu e Trupul tău cu viermi Poate-ntr-o gutuie? * Cel abia născut își arată morții. Acesta e veacul în
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
mâini și unelte omenești, țesătura, a deveni tun țesut viu - la îndemâna doar a Divinității! Finalul poemului e mai puțin sentimental decât pare. Femeia vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința ENS-ului liric este neîndoielnică, dar ea nu mai are nimic erotic: „De ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă,/ că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști?” Eul ce se exprimă
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
de nisip / luminos și greu / de eternitate” (aixo era y no era). Iar în Postfața la antologia Ochii tăcerii găsim, rostită de autorul însuși, semnificația acestui titlu : „Poezia, arta în general, este efectul de tăcere lăsat de această prezență-absență a divinului din lume”.
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Teodor Dună. O poezie puțin retro, mult mai puțin în spiritul vremii (măcar aparent), dezvoltând mici parabole, încărcată cu simboluri, poeme-metafore, personaje cu onomastică biblică (Ilie, Ioan, Pricopie). Încă nu-mi dau seama cât de apropiat sau de lipsit de divin este totuși universul pe care Teodor Dună îl creează destul de matur, surprinzător oricum pentru vârsta lui. Cert este însă că o zbatere în acest sens este filonul puternic care străbate cartea de la un capăt la altul. De fapt, un întreg
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
a lor floare! Dar cerul n-a putut să plângă, Întunericul azi ți-l alungă, Îți dă să guști din Graal lumină Și-ți vede inima bătând senină. Ai redevenit, tu, unei vieți Fără de moarte, știam c-ai să poți! Divin se naște sentimentul Infinitului, dărâmat e zidul... Citește mai mult Sunt o forță numită destin,Imanent simțindu-și al său chin,În trup închisă, incă-ți mai cântCredință...unind cer și pământ! Mă ridică și mă coboară,Amintiri ce nu vrei
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
pot înveșmânta fioru-n nemurire, Cheamă-mă în taina ta, nu mă poți păcăli Cu vorbe de durere, nu te mai zvârcoli!... Renaștem...tu vers pereche sufletului meu, Unirea noastră-i sfântă la bine și la greu, Prin tine-mi trăiesc divinul, ție viață-ți dau Încolțind verde-speranță bobului de grâu. Grai îți voi dărui din tăcerea iubirii Ce-n izvoare de șoapte ne scaldă luminii, Noi nu vom muri ci vom trece-n altă lume, ... Citește mai mult Nu vreau, versule
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
-ți pot înveșmânta fioru-n nemurire,Cheamă-mă în taina ta, nu mă poți păcăliCu vorbe de durere, nu te mai zvârcoli!...Renaștem...tu vers pereche sufletului meu,Unirea noastră-i sfântă la bine și la greu,Prin tine-mi trăiesc divinul, ție viață-ți dauîncolțind verde-speranță bobului de grâu.Grai îți voi dărui din tăcerea iubiriiCe-n izvoare de șoapte ne scaldă luminii,Noi nu vom muri ci vom trece-n altă lume,... X. SEVRAJ, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
a noastră mântuire“. Centrul de greutate cade pe dragostea lui Dumnezeu pentru om, ca să-l scape de neascultare și de orice păcat, ca să-l mântuiască. Întruparea reală a constituit minunea extraordinară a unirii firii divine cu firea omenească, a unirii divinului cu omenescul, în favoarea omenescului. Dacă în alte religii întâlnim presupuse combinații dintre divin și uman, dintre Âtman și âtman (Sufletul divin universal și sufletul uman individual), ele nu vizează salvarea și desăvârșirea omului, ci mai degrabă „absorbirea“ și aneantizarea omului
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Dumnezeu Se înomenește pentru ca omul să se îndumnezeiască, după cum învață Sfântul Atanasie cel Mare. Fiul lui Dumnezeu devine „Fiul omului“ Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, a Logosului, se face fără știrbirea sau înjosirea dumnezeirii, într-un proces kenotic unic, fără pierderea divinului în omenitate. Dimpotrivă, omenitatea se potențează într-atât, încât „filiația omului prin har“ față de Dumnezeu să fie perfectă, fără ca omul să-și piardă propria sa natură creată, limitele sale creaționale. Aspectul kenotic, marcat prin cuvintele: „și S-a pogorât din
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
acea conștiință că, cinstind-o pe ea, îl preamărim pe Iisus Hristos. Preasfânta Fecioară s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioșilor încă din timpul vieții, deoarece persoana ei a fost mereu asociată în chip firesc cu cea a divinului Mântuitor. Astfel, observăm că, atunci când descrie necuprinsele măreții ale Maicii Domnului, cuvântul sfinților deodată devine cântare, laudă și preamărire. Ei știau că, oricâte ar spune despre ea, niciodată nu vor găsi cuvinte să cânte îndeajuns pe Maica Domnului, necunoscând limite
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
oricum, numai să fie! Poți să arăți ca un chimval răsunător, dar dacă dragoste nu e... spune evanghelistul. E vorba, desigur, de dragostea divină, dar a noastră, cea profană, are oare vreo limită care s-o împiedice să atingă granița divinului? Lăcașul ei nu e tot inima umană? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980) Omul nu mai e același după ce descoperă ceva. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Pentru noi și în general
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Erou nefericit al celor două cruciade, regele a devenit model pentru prinții creștinătății. Pietatea sa s-a împletit perfect cu simțul politic ascuțit, care i-a permis să asigure regatului Franței succesiunea Imperiului Bizantin și să confirme dinastia sa în dreptul divin. Succesorii săi nu au ratat șansa de a îmbogăți tezaurul lui Ludovic IX. Revoluția franceză a dispersat acest tezaur. Dar expoziția de la Muzeul Louvre i-a sporit splendorile cu documente și obiecte prețioase care stau mărturie a strălucirii artei gotice
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
Luca Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne...iartă-ne din nou! Undeva...pe drumul crucii Domnul pașii și-a oprit... A privit cu ochii-n lacrimi Spre poporul Său iubit... Se-ntreba acum Divinul: "Unde-i oare dragostea? Unde-s ochii ce plângeau La învățătura Sa?" Vede-n jurul Lui mulțimea Hohotind...cu gândul rău: "Care este Împăratul Coborât din Dumnezeu?" Și, cu fruntea sângerândă Sub coroana cea de spini Iar pornește spre Golgota
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
și stil. Nu e neapărat un înțelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea este posibilă. În fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea față de divin, geniul este mai apropiat de cer; dar nu sunt în măsura în care este apropiat sfântul. 41. În fața lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. 42. Dumnezeu a făcut lumea și pe om; și cu om a
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
rog la Tatăl meu ceresc Să-mi dea putere să iubesc... Să fiu un pom cu rod bogat, O aripă zburând spre-nalt... Mă rog cu tot ce-i drept și sfânt Să fie pace pe pământ! Referință Bibliografică: Omagiu divin 20 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
OMAGIU DIVIN 20 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385154_a_386483]
-
când îmi revăd cu ochii maturității trăirile copilăriei, cu primii ei ani de școală. În imaginea vremii îmi apare în alb și negru, în pictura memoriei, icoana cu aureola sfântă a primei doamne, doamna mea învățătoare. În nici-o făptură omenească divinul nu a mai reușit să îmbine, în mintea mea, de atunci și până azi, de o jumătate de veac, o armonie comparabilă cu cea numită VALERIA COȘNIȚĂ. Un echilibru perfect pe cumpăna vieții, un caracter puternic și frumos prin tăria
DUPĂ O JUMĂTATE DE VEAC de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384329_a_385658]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SĂ FI FOST? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SĂ FI FOST? Sigur nu e întâmplător, Divinul mi te-a scos în cale, Să-mi sfâșii sufletul de dor, Să fi fost o întâmplare? Recitesc scrisoarea olografă, Aduc din trecut secvențe, Să prind timpul în agrafă, Pe unde cu diverse frecvențe. Pe atunci nu aveam un dor
SĂ FI FOST? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384566_a_385895]
-
de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică?!... - Este deplin
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
-ma cum să-ți ating frumusețea din suflet ce căi lăturalnice să urmez spre a ajunge la tine îmbrățișarea aceea gingașa să pot iar reaprinde cu ea în seri adevărate să ne alintam că într-o binecuvântare dată de un divin nemaivăzut în cale sentiment de așezare în cer senin cu ea învăluirile să le ascundem printre șoapte adânc să le pătrundem în esnte și simțiri că doar așa se vor întoarce spre a mai veni odată si-inca odată cu mângâieri
IMBRATISAREA UNEI FETITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382386_a_383715]
-
Acasa > Versuri > Visare > NU ÎNTÂMPLĂTOR! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului NU ÎNTÂMPLĂTOR! Sigur nu e întâmplător, Divinul mi te-a scos în cale, Să-mi sfâșii sufletul de dor, Să fi fost o întâmplare? Recitesc scrisoarea olografă, Aduc din trecut secvențe, Să prind timpul în agrafă, Pe unde cu diverse frecvențe. Pe atunci nu aveam un dor
NU ÎNTÂMPLĂTOR! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382406_a_383735]
-
pragul. Pesemne că am fost prea tineri Când viața mi te-a scos în cale. Atunci nu ne legam de nimeni, Gustînd relații amicale. Cu timpul, ne-a purtat destinul Pe căi numai de el știute, Dar uite că acum, Divinul, Ne dă o șansă, nu mai multe. Te rog atât să faci acuma : Mă iartă dară c-am greșit. Întinde palma dreaptă numa’, Să simți anume ce cumplit Se zbate-o inimă bolnavă De-un dor ce nu s-a
MĂ IARTĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382651_a_383980]