7,734 matches
-
prea răi noi oamenii pentru ca Dumnezeu să ne mai învie. Am încercat să le îndrept atenția spre ceea ce ne învață Biblia, despre primirea mântuirii prin credință și har. Este adevărat, că urmează apoi procesul sfințirii în care omul conlucrează cu Divinitatea pentru a duce o viață la înălțimea standardelor biblice. Iar ca rod al acestor dimensiuni ale mântuirii primim promisiunea învierii cu trupuri proslăvite. ,,Isus i-a zis: ,,Eu sunt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
și pe Hayden Pannettiere. *The Green Mile (1999)( Tom Hanks joacă rolul unui gardian într-o închisoare menită celor condamnați la moarte. Dilemă apare atunci când unul dintre prizonierii de culoare îi arăta acestuia darul său special dat de credință în divinități. O capodoperă nominalizată la Oscar de 4 ori.
filme rasism [Corola-blog/BlogPost/96967_a_98259]
-
murit moartea din fericire, Sufletul i s-a convertit la absolut Ori a-nviat viața din durere Vrând să bată-n iubire ca la început... O lege de lumină nescrisă Îl va uni adevărului în sine, Nu-și va mai nega divinitatea, Nemuritor în muritor se va simți... Prețul răscumpărării s-a plătit, Bucuria nu-i mai e întemnițată, Nu pentru suferință-a fost făcut Zâmbetul de copil al Infinitului... Trăind va răsturna vechile legi Și-al său cer înlăuntru coboară senin
CĂUTĂTOR DE DUMNEZEU de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383669_a_384998]
-
pas domol Persoana lui nu lasă să se vadă, Că-n minte rimele îi dau ocol. Trece printre oameni ca un anonim... Dar pe față nu i se citește, Că-n poezie își cântă propriul destin, Ce sufletul îi răscolește. Divinitatea l-a dăruit cu har, Înnobilându-i sufletul curat. El face din poezie un altar, În care se închină inspirat. Sufletul său nobil este destinat Să cânte sentimentele frumoase, Iar tu, de iubești sincer, nu e păcat, Dacă dăruiești clipe
SUFLET DE POET de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383671_a_385000]
-
dăruit cu har, Înnobilându-i sufletul curat. El face din poezie un altar, În care se închină inspirat. Sufletul său nobil este destinat Să cânte sentimentele frumoase, Iar tu, de iubești sincer, nu e păcat, Dacă dăruiești clipe duioase. Lui Divinitatea, harul i l-a dat Să scrie-n versuri tot ce e frumos. El vede culoare-n ceru-norat Și adoră un cântec melodios. Natura a descris-o-n poezie, Dar n-a uitat nici codrii seculari, Nici blânda lună și-
SUFLET DE POET de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383671_a_385000]
-
la bază având și gândirea marilor filozofi ai lumii și învățăturii pe care ne-a dat-o Cel ce a venit să ne arate drumul vieții ce trebuie urmat pentru binele nostru. De ce vrem să urâțim viața frumoasă dăruită de Divinitate, în loc să-i păstrăm frumusețea și să descoperim noi frumuseți, ci nu stricăciuni? Buna cuviință este diametral opusă insolenței, ea folosește judecata dreaptă. În vremurile noastre, cel care este cuviincios intuiește cu cine are de-a face, intuiește situația în care
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
simt unul pe celălalt, exact ca în basme, când natura, prin viețuitoarele ei, prinde glas și-și ajută eroii. Faptul că autoarea raportează orice situație, orice caracteristică umană la natură, este deosebit de interesantă. Și aici nu intră neapărat, dimensiunea spirituală, Divinitatea, Creatorul, în mod direct, ci natura creată, fără mijlocitori, natura pur și simplu. Jocul frunzelor care plutesc pe apă, amintește aici de jocurile copilăriei, când, după ploaie, copiii construiau bărcuțe de hârtie sau din frunze și le dădeau drumul la
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
calcul pe lângă iubirea senzuală și pe cea tandră și mai puțin un al treilea curent de iubire, descris magistral de Dostoievski în operele sale, chiar definitoriu pentru orizontul dostoievskian, cum spune Berdiaev și anume iubirea hristică, iubirea dintre om și divinitate, o formă transpersonală de cunoaștere și comunicare. De pildă ”Cartea lui Iov” asupra căreia s-a oprit și a analizat-o ca nimeni altul Karl G. Jung - elevul lui Freud - care este mai mare ca valoare decât Freud , tocnai pentru că
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
de cunoaștere și comunicare. De pildă ”Cartea lui Iov” asupra căreia s-a oprit și a analizat-o ca nimeni altul Karl G. Jung - elevul lui Freud - care este mai mare ca valoare decât Freud , tocnai pentru că introduce în ecuație divinitatea. Între om și Dumnezeu se realizează suprema și sacra psihosinergie: comunicarea și conlucrarea lor „deodată și unul prin altul“. Omul îl iubește pe Dumnezeu pentru că are divinul lăuntric în Sinele său iar Dumnezeu îl iubește pe om pentru că are omenescul
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
Gheorghe Ilie); • fenomenul războiului, agresivității și violențelor din zilele noastre, triada război-terorism-criminalitate, globalizarea și implicațiile sale, forțele speciale în Armată României, operațiile postconlict (Convorbire cu domnul col.r. prof. univ. dr. Lucian Stăncilă); • problematică timpului sub aspect filosofic și fizic, divinitatea și nedumeririle despre această, receptarea operei lui Cioran, etc (Convorbire cu domnul colonel. R. Anghel Hoțu); • vechimea și perenitatea neamului românesc pe aceste meleaguri, studiul limbii și civilizației autohtone (Convorbire cu cercetătorul Liviu Teleoacă). Ultimul capitol al lucrării este dedicat
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
timpul s-a întrebat :”de ce pusese Dumnezeu interdicție primilor oameni, să mănânce din pomul cunoașterii binelui și răului?” A fost o interdicție reală? Sau Dumnezeu a căutat un motiv, să-i izgonească din rai, a fost o capcană? Pănă atunci Divinitatea făcuse Universul, munții, apele, pădurile, animalele sălbatice, umpluse mările, oceanele și râurile cu viețuitoare de apă, totul era perfect. Lipsea un singur lucru, un stăpân care să beneficieze de toate aceste bogății. Pentru aceasta a făcut pe Adam, apoi pe
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
Poate mai mult decât spațiul, el ordonează întreaga existență: munca, anotimpurile și ritualurile leagă omul și satul de pământ; calendarul și sărbătorile leagă natura, omul și colectivitatea de Dumnezeu; ritualurile de trecere (botezul, nunta, moartea) apropie individul de comunitate și Divinitate. Existența țăranului român se petrece atât în „veac“, cât și în eternitate. Veacul nu este însă un timp profan, cum apare la Mircea Eliade sau în reprezentările noastre despre timp. În satul românesc, curgerea firească a zilelor nu este decât
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
viu și concret - iată de ce s-au împotrivit la a da calendarul cu 13 zile mai devreme, îndemnând ca „zilele să hie cum le-o lăsat Domnul nostru Iisus Hristos“. Sărbătorile în viața satului românesc nu implică doar omul și Divinitatea, ci și natura. Întreg cosmosul se regenerează în preajma unor sărbători. Unii pomi înfloresc în anumite zile sfinte din calendar, așa cum unele păsări cântau doar de anumite sărbători. Acest lucru nu ar trebui să ne mire, fiindcă în gândirea populară „toate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
de jertfă. Dragostea mare are un fior religios. 9. Să vă respectați cuvântul. Cuvântul nu este un instrument de inducere în eroare și nici ceva cu care poți răni sufletele oamenilor; cuvântul trebuie să aibă izvoarele cele mai pure, adică divinitatea. 10. Fiți sinceri și curați în tot ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană, Editura
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
altcineva în mintea și inima mea. Nu am scris pentru oameni. Nu am scris nici pentru tine. Am scris pentru neant.” Hm. Ce-o fi vrând să însemne gestul - demiurgic? - de a scrie pentru neant ?!? Să frizeze, nemijlocit, legătura cu Divinitatea? Gândul, Pegas nărăvaș, ne fuge la versetele biblice: La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul era la Dumnezeu. Cuvântul era Dumnezeu...” Așadar, întreaga Geneză - a Universului, a omului - s-a declanșat grație Cuvântului, mai întâi doar rostit, de Atotputernicul, ceva
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
arate așa cum ni se dezvaluie ochiului și minții. Pornind de la natură, trecând-o prin filtrul minții și a sufletului, să o trasformăm în artă! Uneori reușim, alteori nu. Arta nu e o copie fidelă a naturii. Noi nu ne substituim Divinității, doar luăm din natură ceea ce ne folosește și o încărcăm cu semnificație, cu tâlcuri noi, o transfigurăm. Dorina - Care sunt cele mai importante aspecte în munca ta de creație? Este arta un act umanitar? Crezi că există o responsabilitate a
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
de creație? Este arta un act umanitar? Crezi că există o responsabilitate a creatorului? Ar trebui arta să fie în măsură să afecteze omenirea, în sensul de a face pământul un loc mai bun? Adrian -Pornind de la cele create de Divinitate și care sunt perfecte, noi putem realiza ceva cu ajutorul talentului, a gândirii analitice și sintetice însoțite de o muncă asiduă, condiționate de perseverență și încredere în noi înșine și în ceea ce facem. Trebuie să te raportezi la ceea ce se întâmplă
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
și mileniilor numeroase doctrine, demonstrații, opinii și dezbateri reluate în mod insistent. Cea mai cuprinzătoare și mai riguroasă doctrină estetică aparține însă Bisericii ți învățăturii ortodoxe. Pentru că numai biserica, respectiv teologia creștină și spiritualitatea răsăriteană, afirmă frumusețea ca atribut al Divinității; frumusețea naturii manifestată ca bună întocmire, conexiune universală, evoluție și armonie la scară cosmică; frumusețea umană, a cărei deplină expresie se realizează în persoana, viața și faptele sfântului; și frumusețea actelor patristice, apte să contribuie la continua și permanenta spiritualizare
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale ale firii dumnezeiești, pot fi constatate în creație, îndeosebi în lucrarea proniatoare și mântuitoare, prin care Dumnezeu Se comunică și Se manifestă ca ființă personală adaptată și acomodată stării omului. Teologia dogmatică ortodoxă ne vorbește
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
frumusețe și sursă a toată frumusețea înseamnă a te situa nu doar în plan teoretico - estetic, ci și în plină teologie dogmatică ortodoxă. Din teologia dogmatică ortodoxă domnul Mihail Diaconescu a luat toate demonstrațiile sale despre frumusețe ca atribut al Divinității. Mergând mai departe pe firul demonstrațiilor, ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu scrie despre relația dintre teologie și estetică ne apare ca o prelungire, respectiv ca o aplicare de o superlativă ținută speculativă la domeniul dezbaterilor despre frumos, a principiilor liturgice
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Numeroase au fost și sunt vindecările miraculoase ca urmare a rugăciunilor îndreptate direct spre divinitate ori prin intermediul Maicii Domnului și sfinților cu renume de taumaturgi cum în ultima vreme, în spațiul ortodox este Sfanțul Nectarie. Ce este rugăciunea? Este singura metodă care ne poate ajuta să ne împlinim scopul, de a urma curentul nostru de
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
sacru, care prezintă o cu totul altă structura, fiind susceptibil de o infinitate de rupturi, și prin urmare, de comunicări cu transcendentul” ( Mircea Eliade). Referindu-ne la credințele locuitorilor acestor meleaguri geto-dacii, știm că religia lor era monoteista dar printre divinitățile lor unele au putut avea și roluri medicale. Unele zeități dacice aveau în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie duhuri rele pătrunse drept corpuri străine în organism, fie le
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles sau Darzos. După cucerirea română, unii cercetători, printre care și Pârvan, identifică pe Darzos cu Hercules Invinctus, întruchiparea vigorii și sănătății. Dar să venim spre
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
are densitatea cea mai mare; de aceea mai este numit și nivelul fizic (physis= corp), totodată scad celelalte șase nivele invizibile în consistentă, devenind astfel tot mai fine, măi eterice, măi spirituale iar pe treaptă cea mai de sus, a Divinității, se găsește în stare pură Spiritul. Noi nu realizăm existența celorlalte șase nivele, deoarece simțurile noastre sunt concentrate doar asupra niveluilui nostru fizic. Aceste șase nivele alcătuiesc „lumile cauzale”, pe când lumea vizibilă nouă poate fi denumită ca fiind „lumea efectelor
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
sine Eliberat de reminiscențe Golit de suferințe, Se-ntreabă: eu mă trăiesc Pe mine, sau am fost trăit? Ale cui gânduri le-am gândit De m-au făcut nefericit, Să fie libertatea mea, eliberarea Din căutarea libertății, oprindu-le, pacea Divinității voi afla? Cred c-a venit timpul să știu, Nu-i nici devreme, nici târziu Să îi ofer spiritului meu ceresc cadou, Pe mine, dar în tipar nou Și să refacem calea iubirii pierdută-n ecou! Voi dărui vise treze
SUFLET DEZGOLIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378161_a_379490]