1,095 matches
-
copiii, trebuie să se ocupe de aceștia; 2. lipsa suportului din partea fostului soț, mulți dintre aceștia neplătind nici întreținerea pentru ea (alimony) și nici pensia pentru copii; 3. ajutor neîndestulător din partea statului, a societății în ansamblu. În toate țările, femeile divorțate ce au copii sunt dezavantajate economic diferit și în funcție de etnie (vezi la noi situația mamelor rrome). Consecințele asupra copilului sunt multiple. În societățile tradiționale există tendința de stigmatizare a copilului ai cărui părinți sunt despărțiți. În societatea modernă urbană, acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu privire la viitorul lui statut marital, în distribuirea sarcinilor domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt părinte, în speță cu tatăl, diferențele în profilul psihocomportamental sunt nesemnificative în comparație cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este familia intactă fericită sau, oricum, cu o bună înțelegere matrimonială, iar cel mai nepotrivit, familiile ce au problemele mai sus amintite. Familia monoparentală este undeva la mijloc, și pentru ca ea să funcționeze bine, cheia este lipsa conflictelor între părinții divorțați. 3. Comportamentul social (antisocial) al copilului și performanțele sale școlare nu sunt afectate radical de lipsa unui părinte, în particular a tatălui. Avem aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lase amprenta în sufletul și mintea indivizilor pentru toată viața (Wallerstein, Kelly, 1980). Discutând rezultatele unor studii din Marea Britanie, Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă și alte țări și metaanaliza acestora, Richards (1995) arată că la medii sociale asemănătoare, copiii proveniți din familii divorțate sau separate prezintă diferențe mici sau constante în viața lor ulterioară, în sensul că au, în medie, o stimă de sine mai scăzută, rezultate școlare mai slabe, iar ca adulți schimbă mai des slujbele și sunt mai predispuși la divorț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pertinentă că atare concluzii trebuie privite cu prudență, mai ales dacă vrem să le aplicăm la situația din zilele noastre, în care atitudinea față de divorț a devenit mult mai îngăduitoare. De asemenea, s-a îmbunătățit substanțial grija socială față de familiile divorțate, existând dovezi că acolo unde aceasta - în particular asistența socială - este bine organizată, e vorba de Peninsula Scandinavă, consecințele divorțului și ale separării sunt mult diminuate. În acest context, se cuvin adăugate încă două remarce de ordin mai mult metodologic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aspectului legal al divorțului, iar pentru litigiile postdivorțiale, ea poate constitui o alternativă mult mai puțin costisitoare și traumatizantă în ceea ce-i privește în special pe copii. În același timp, este necesar ca imaginea nerealistă a „conflictelor inevitabile între părinții divorțați” să nu fie înlocuită cu una la fel de nerealistă a „relațiilor fericite dintre părinții divorțați grație medierii” (Walker, 1993). Oricât de complexă și subtilă ar fi, nu în toate cazurile medierea dă roade, dar la scară statistică se constituie într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relațiile bunici-nepoți, relații în care se investește și de o parte și de alta multă afectivitate; în special în cazul femeii rămase singură cu copii, părinții trebuie să o ajute material; în măsura în care divorțul este văzut ca un eșec, părinții celor divorțați suferă și din cauza presiunii psihologice a rudelor și cunoștințelor. În comunitățile rurale sau în cele urbane mai mici, părinții ai căror copii plecați din localitate au divorțat sau sunt pe cale să o facă răspund cu multă reținere și jenă la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale vecinilor ori cunoștințelor. 7.2. Recăsătorirea și problemele eitc "7.2. RecăsĂtorirea și problemele ei" 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeietc "7.2.1. Disparitatea bărbat‑femeie" Chiar și în țările cu o rată foarte ridicată a divorțialității, numărul persoanelor divorțate este mic, întrucât majoritatea se recăsătoresc. În SUA, de exemplu, 80% dintre divorțați intră într-un nou mariaj. În 1982, din totalul populației de interval marital, 6,5% dintre persoane erau divorțate, 60,5% erau căsătorite (dintre care aproape 40
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și problemele ei" 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeietc "7.2.1. Disparitatea bărbat‑femeie" Chiar și în țările cu o rată foarte ridicată a divorțialității, numărul persoanelor divorțate este mic, întrucât majoritatea se recăsătoresc. În SUA, de exemplu, 80% dintre divorțați intră într-un nou mariaj. În 1982, din totalul populației de interval marital, 6,5% dintre persoane erau divorțate, 60,5% erau căsătorite (dintre care aproape 40% recăsătorite), 26% singure și 7% văduve (apud Beth et al., 1985). Din anii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trăiască în coabitare decât să-și asume responsabilități legale. În România, în anul 1991, din totalul de 179.000 de căsătorii, 163.211 erau efectuate pentru prima dată, 2.354 căsătorii erau ale persoanelor văduve și 13.435 ale persoanelor divorțate (apud Trebici, 1993). Totodată, se constată o diferență accentuată între bărbați și femei vizavi derecăsătorire. Bărbații se recăsătoresc proporțional mai mult decât femeile. În 1982, în societatea americană, 83% dintre bărbații divorțați erau recăsătoriți, respectiv 75% dintre femei, ceea ce la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale persoanelor văduve și 13.435 ale persoanelor divorțate (apud Trebici, 1993). Totodată, se constată o diferență accentuată între bărbați și femei vizavi derecăsătorire. Bărbații se recăsătoresc proporțional mai mult decât femeile. În 1982, în societatea americană, 83% dintre bărbații divorțați erau recăsătoriți, respectiv 75% dintre femei, ceea ce la o populație numeroasă este o diferență mare. Din totalul cuplurilor maritale, 1/5 includeau un soț divorțat. Dintre acestea, în 35% dintre cazuri soțul fusese căsătorit, în 30%, soția, iar în 35
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se recăsătoresc proporțional mai mult decât femeile. În 1982, în societatea americană, 83% dintre bărbații divorțați erau recăsătoriți, respectiv 75% dintre femei, ceea ce la o populație numeroasă este o diferență mare. Din totalul cuplurilor maritale, 1/5 includeau un soț divorțat. Dintre acestea, în 35% dintre cazuri soțul fusese căsătorit, în 30%, soția, iar în 35%, amândoi (Cherlin, McCarthy, 1985). Disparitatea nu constă însă atât în proporția diferită de recăsătoriți, cât mai ales în vârsta la recăsătorire, în sensul că după
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre a fi singur doar fizic și a fi singur psihosocial, a trăi singurătatea, este mai bine marcată lingvistic prin single pentru „singur” și lonely pentru „însingurare”). Persoanele singure consumă mai intens singurătatea psihosocială (însingurarea) decât cei căsătoriți, iar cei divorțați mai profund decât cei niciodată căsătoriți. În tot cazul, din necesitate sau ca opțiune liberă de viață, cu toate avantajele și dezavantajele pe care le incumbă, condiția de persoană singură este o realitatemasivă a lumii contemporane în continuă creștere. Și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
neprogramate în afara căsătoriei, decizia de a avea copii fără a te căsători. Toate aceste situații, mai puțin ultima, nu înseamnă automat existența de durată a familiei cu un singur părinte. Recăsătorirea ar rezolva problema. Și am văzut că majoritatea soților divorțați sau văduvi se recăsătoresc. De ce rămân totuși atât de multe familii monoparentale? O primă explicație este că femeilor nu le este deloc ușor să se recăsătorească. Aceasta fie pentru că la nivelul unei țări, la un moment dat, poate fi o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
considerațiile de mai sus, sexualitatea premaritală se referă la adolescenți și tineri necăsătoriți, conceptul mai larg ce reflectă realitățile erotice ale lumii moderne fiind cel de sexualitate nonmaritală (Strong, DeVault, Sayad, 1998), ce are ca sferă noțională relațiile adulților celibatari, divorțați și văduvi și, desigur, coabitanți. Mai mult, și a celor căsătoriți, adică sexualitatea extramaritală. Societatea și-a sporit permisivitatea pentru sexualitatea nonmaritală în general, chiar pentru cea extramaritală, deși aici în mult mai mică măsură (adulterul fiind sancționat și legal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ai regelui Constantin, și republicani, conduși de Venizelos. Societatea e scindată, conflictele izbucnesc la tot pasul, opțiunile politice tulbură relațiile dintre oameni. Din această cauză, el nu își poate rezolva problemele, în schimb o cunoaște pe tânăra și frumoasa Popi, divorțată, de care se îndrăgostește. Popi are însă un comportament cu totul ieșit din comun, diametral opus mentalității lui, nu se lasă sedusă ușor, supunându-l pe îndrăgostit la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e aproape să
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență scăzută a bolilor psihice; o frecvență crescută a bolilor psihice este înregistrată la persoanele divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant în ceea ce privește bolile psihice, pe când în mediul urban frecvența acestora este considerabil mai mare; d) clasa socială: cele mai vulnerabile sunt grupele sociale defavorizate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autodestructiv În depresia refractară pot fi nominalizați: istoric familial de comportament autodestructiv evenimente existențial familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
exprimarea eufemistică a mamei lui Emil Cela - „petrecerea timpului liber” de către „domnul soldat”, „în afara cazărmii”, cu „acea ființă detestabilă și mult mai în vârstă” decât el, Viviana, chelneriță la un restaurant. La București se îndrăgostește de el o bibliotecară, tânără divorțată, întâmplător amantă a tatălui lui Emil. Cartea se încheie cu sugerarea posibilității de întemeiere a fericirii amândurora pe această nouă iubire. Scriere de același tip ca Parțial color, cel de-al doilea roman al lui P. dobândește o dimensiune în
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
își derutează iarăși cititorul, și anume prin tradiționalism. Cuplul erotic devine acum unul dramatic maturizat, peste împlinirea lui plutește fatalitatea, altfel decât se întâmpla în jocul suav-cinic din Puștoaica, de pildă. Bogdan și Doina se reîntâlnesc după zece ani, fiecare divorțat, privat de bucuria de a trăi lângă propriul copil. Tema întoarcerii din rațiuni justițiare generează romanul Toți pentru unul, carte interesantă mai mult pentru varietatea tipologică, narațiune convingătoare în cele din urmă, în ciuda schematismului epic. SCRIERI: Între două trenuri, pref.
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
serii de Întrebări: prima se referă la atitudinile relative cu privire la diviziunea muncii dorită Într-un cuplu; a doua se referă la repartiția reală a sarcinilor, așa cum este trăită de parteneri Într-un cuplu (sau, În cazul persoanelor despărțite, văduve sau divorțate, așa cum această experiență a fost deja trăită). Răspunsurile au fost sistematizate În două modele dihotomice: unul tradițional, celălalt modern. În cazul modelului tradițional, majoritatea sarcinilor Îi revin femeii, bărbatul având doar datoria de „a câștiga bani pentru Întreținerea menajului”. Chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
coordonată de către Attias-Donfut arată că acest tip de ajutor vine ca o formă de răspuns la pierderea autonomiei părinților bătrâni și că femeile generației vârstnice sunt principalele beneficiare ale atențiilor/Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
schimburile dintre generații sunt mai slabe se disting printr-o frecvență semnificativ mai ridicată a rupturilor, dar și a refacerilor familiale. S-a constat că și neînțelegerile, și separările conjugale au tendința de a se transmite intergenerațional: copiii din familiile divorțate sau cei care au cunoscut neînțelegerile dintre părinți sunt mai susceptibili de a rupe toate legăturile conjugale decât cei ce au trăit Într-o familie unită. Acești copii, proveniți din familii cu probleme, sunt expuși de două ori mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problema devenirii relațiilor dintre părinți și copii de-a lungul Întregii vieți adulte (cu alte cuvinte, abordarea acestei probleme dintr-o perspectivă dinamică). Din analiza relațiilor specifice dintre părinții vitregi și copiii minori, dar și dintre tineri și părinții lor divorțați sau despărțiți, Attias-Donfut ajunge la concluzia că dificultățile din viața de familie se răsfrâng asupra practicilor de Întrajutorare. Desigur, atunci când tinerii părinți se despart, cel mai adesea mama este cea care rămâne cu cei mici și beneficiază de un sprijin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]