695 matches
-
drepturile și, mai mult, devine secretar general la Ministerul de Interne. Colaborează acum la ziarele „Răspântia” și „Libertatea”, i se pun în scenă piesele Ciufulici și Brumărel, i se tipărește placheta Sub flacăra nădejdii (1947). Va intra însă curând în dizgrație, nefiind primit în Partidul Muncitoresc Român, iar în 1953-1954 e chiar arestat, fără a mai fi judecat. Izbutește totuși să mai scoată două cărți - Întâmplări cu tâlc (1957) și Salba fermecată (1958), înainte ca, în 1960, să i se aprobe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
sabinilor, pe Vergiliu, care i-a datorat independența, dar și subiectul Georgicelor, și pe alți câțiva actori ai vieții literare a momentului. Prețul cerut pentru acest ajutor? O susținere a regimului imperial în operele semnate cu numele lor... Căzut în dizgrația lui Augustus după executarea cumnatului său, Mecena se retrage din afaceri și se mulțumește cu o existență de intelectual hedonist. Istoria îi atribuie inventarea piscinelor încălzite la Roma... 5 Capodopera? Modul de întrebuințare a timpului. Cum arată în detaliile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ocupații defavorizate, marginale sau fără ocupație. O analiză a indicatorilor privind statutul ocupațional la momentul arestării ar impune cu necesitate elaborarea unor programe de integrare comunitară în activități atractive a unor grupuri sociale aflate la periferia societății și căzute în dizgrația ei. Nu sînt cunoscuți nici indicatorii privind mediul de rezidență (urban rural) și nici cei privind zona geografică de proveniență. Este sancționată delincvența celor din orașe (care sînt expuși la numeroase tentații) mai mult decît delincvența rurală? Există județe cu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un gust bun (condimente, ceapă, usturoi, bulion etc.), interdicția unor feluri de mîncare elementare considerate un lux nepermis (salate, cartofi prăjiți, pește, fructe) etc. Nu întîmplător în unele închisori sosirea mîncării e anunțată chiar de bucătari sau gardieni cu apelativele dizgrației: "vine voma!". Și nu întîmplător aceste disfuncționalități au fost cauza unor toxiinfecții alimentare colective și a numeroase alte boli. Citind pe Internet meniul dintr-un penitenciar elvețian, orice est-european încarcerat ar rămîne șocat: micul dejun: cîteva soiuri de cașcaval la
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a celor mai mulți deținuți, chiar și a celor care nu știu să scrie. Funcția de scriitor, de compozitor al corespondenței este una foarte apreciată. Din teama de a nu pierde sprijinul celor de acasă (căci un necăutat e căzut automat în dizgrația colectivă), mulți încearcă să descrie cît mai plastic și mai convingător situația din interior, poveștile auzite și evenimentele cele mai interesante. Analiza scrisorilor trimise și primite de 5 arestați (3 bărbați și 2 femei) din penitenciarul Rahova ne relevă cîteva
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și cum acei ce închideau Turcii nu mai aveau nădejde de viață, așa și aici în țară la noi era turnul bisericii domnești". Nicolae Muste povestește că tot secolul al XVII-lea temnițele gemeau de tîlhari, de boieri căzuți în dizgrația domnilor și de oameni care nu-și plăteau dările: "Cari nu aveau să dea îi lega la pusce și îi ungea cu miere ca să-i mănînce muștele și nu numai boierilor le făcea această strîmbătate, ci și jupîneselor asemenea. Și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, ce întreținea „cu multă cheltuială” grecii (seimenii) aduși de la Țarigrad, este tulburată de nemulțumirile boierilor Gavrilițești. Mihai Racoviță, lăudat la început pentru că era „nemărețu și cinstitoriu” cu boierimea „de țară”, cade curând în dizgrația cronicarului. Nicolae Mavrocordat, înfățișat favorabil pentru că era unchiul lui Grigore Ghica, dar și „cărturar mare”, face reforme în învățământul epocii și dă scutiri fiscale boierimii și clerului. Lui Dimitrie Cantemir, apreciat pentru cultura și buna cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
aleși de Dumnezeu sunt favorizați de soartă. Conceptul este acceptat de biserica catolică, în opoziție cu concepțiile protestante, care consideră succesul economic ca un semn al grației divine, iar sărăcia ca un simbol al decadenței morale și un semn al dizgrației divine. Toate aceste concepții de natură religioasă au fost înlăturate ca urmare a apariției unei interpretări mai liberale bazată pe noțiunea de ,,cultură a sărăciei". În acord cu această interpretare, dificultățile de care se lovesc oamenii săraci se datorează în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
chiar 15 cm. Papirusul le-a fost accesibil grecilor abia cînd regele Psammetichos, În secolul al VII-lea Î.H., le-a deschis În Egipt cale liberă pentru a face comerț. Foarte grab nic, papirusul a făcut să cadă În dizgrație celelalte materiale de scris. Hesiod, Archiloch, poate și Alcman și au scris versurile pe lemn și pe plumb și le-au Încre dințat templelor. Abia Începînd cu secolul al VI-lea Î.H., literatura grecilor a fost conservată pe suluri
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
la tron, în Transilvania, sași și secui se revoltă. Petru trece în Transilvania ajutându-l pe Zapolia. Situația era disperată. Tătarii și turcii se năpusteau spre granițile Principatului. Veneau în goană cu mulți pretendenți la tron. La unguri intră în dizgrație, aflând secrete tăinuite. Polonii iau Pocuția și nu-l mai recunosc ca domn. Triumfă trădătorii venind spre cetatea de scaun. -Grațiano e timpul să-ți pui în aplicare știința-spuse domnitorul intrând în cabinetul magicianului. -Ce dorești să fac Mărite? -Alungă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și bunătatea sufletului sunt adevăratele comori ale lumii, pentru împărați și pentru oameni simpli. Fără pace, iubire, fără descătușarea minții, care este adevărata libertate a savanților și a ignoranților, nimic nu există. Omul din cauza orgoliilor, înfumurării, infatuării a căzut în dizgrația creiatorului. Din nemuritor, a devenit muritor plin de păcate. Din îngerul sfințit cu Duh sfânt, omul a cunoscut căderea. Căderea îngerului nu trebuie desăvârșită și continuată. Să căutăm să fim din nou plăcuți creiatorului. Să ne ridicăm și să fim
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
toți au răspuns că nu știu să citească. După plecarea femeii, deținuții au citit ziarele în care au găsit și o caricatură a lui Tito lingând în patru labe picioarele americanilor, caricatură din care au dedus că acesta intrase în dizgrația sovieticilor. Când s-a întors șeful și a văzut ziarele pe jos și-a dat seama ce s-a întâmplat, s-a înfuriat foc pe soția lui și a apostrofat-o: „-S-a dus naibii vigilența noastră, Aneto!“. Când femeia i-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
parodie (mergând până acolo încât au aplicat, nu de puține ori, metode ținând seama exclusiv de încetățenitele sensuri specifice discursului lexicografic). Din nefericire, într-un număr astăzi îngrijorător mare de studii teoretice a fost marginalizată tocmai cazuistica, au căzut în dizgrație exemplificările, studierea cu acribie a operelor propriu-zise. Oricât de reprobabil ar fi, faptul în sine a fost generat și de anumite condiții "obiective". Fragmentarismul, lipsa datelor biobibliografice suficiente în privința anumitor autori, ba chiar a textelor în cauză sunt tot atâtea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ro. "antracoză" (s.f.) [cf. gr. anthrax, -akos, cărbune];/ fr. "argyrie" (n.f.), en. "argyria", ro. "argiroză" (s.f) [cf. gr.άργύριον, -ου s.n. "argint; bani"];/ fr. "barytose" (n.f.), en. "baritosis", ro. "baritoză" (s.f.) [cf. gr.Вάρος, -εως s.n. "greutate, gravitate, încărcătură, dizgrație"];/fr. "échinococcose" (n.f.), en. "echinococcosis", ro. "echinococoză" (s.f) [cf. gr. έχϊνος, -ου "arici cu ghimpi"];/ fr. "géotrichose" (n.f.), en. "geotrichosis"; ro. "geotricoză" (s.f) [cf. gr.γή, γής "pământ"];/ fr. "hydatidose" (n.f.), en. "hidatidosis hidatidoză" (s.f.) [cf. gr. ΰδωρΰδατος
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dușman pe care noi îl vom strivi, chiar dacă-i vorba de un vechi bolșevic” Astfel, chiar și centralizarea statului devine pretext al epurărilor și al represiunilor. Marea Teroare* din anii 1937-1938 dă o ultimă tușă de culoare sistemului stalinist. Iar dizgrația căreia îi cade victimă, în 1938, executantul credincios al ordinelor sale Nikolai Ejov le arată tuturor că adevăratul, singurul mânuitor al paloșului este Stalin. Acum atotputernicul Departament al cadrelor PCUS controlează numirile funcționarilor partidului, la nivelul secretarilor de regiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să fie de partea celor care se preocupă înainte de toate să repună țara pe picioare. De aceea el îl sprijină pe Liu Shaogi în tentativa lui de a controla Revoluția Culturală*, în primăvara anului 1966, și îl urmează și în dizgrație. Cu o diferență de talie: Mao îl protejează de mânia „maselor” și-l trimite într-un exil mai blând. După căderea lui Lin Biao, Mao îl recheamă, în 1973, convins că el va aplica un fel de Revoluție Culturală moderată
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se traduce prin redistribuirea unei părți a funcțiilor Biroului Politic în profitul Sovnarkom-ului. Stalin guvernează mânuind tehnica loviturii de stat permanente: el înființează și desființează după cum vrea diferitele servicii, îi promovează pe favoriții momentului, îi coboară pe cei căzuți în dizgrație, întreține o harababură instituțională care, suspendată la începutul războiului, reîncepe odată victoria întrezărită și va dura până în martie 1953. Cu „marile procese* de la Moscova” și cu instaurarea Marii Terori*, nicio opoziție nu se poate cristaliza în jurul unui organism birocratic. Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin încă din timpul războiului civil, și patron al industriei grele, îi urmează exemplul în februarie 1937. Jdanov moare la 56 de ani de o criză cardiacă în august 1948. Cât despre mareșalul Jukov, învingătorul în război, el cade în dizgrație încă din 1945. Aceleași practici de conducere vor fi impuse și în celelalte regimuri comuniste, și ele vor produce aceleași efecte, uneori și mai rele ca în URSS* - ca în timpul Revoluției Culturale* maoiste sau sub regimul khmerilor roșii*. în China
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apărării URSS și al susținerii Marelui Război pentru Apărarea Patriei*: „Sarcina principală este în prezent obținerea victoriei de către poporul sovietic și distrugerea completă a barbarilor fasciști”. în contextul înaintării trupelor germane către Moscova, IC se instalează la Ufa, semn al dizgrației din partea lui Stalin care, pe 8 mai 1943. Le transmite lui Manuilski și Dimitrov că IC este dizolvată. Oficial, „pentru a nu împiedica dezvoltarea independentă a partidelor comuniste; în realitate, pentru a risipi neîncrederea aliaților occidentali confruntați cu existența unui
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este condus de o structură specială, Santebal, centru de decizie a epurărilor. închisoarea de la TuolSleng - sau „S 21”, căreia cineastul cambodgian Rithy Panh i-a consacrat în 2003 un remarcabil documentar - este rezervată celor 15.000 de cadre căzute în dizgrație și torturate cu sălbăticie înainte de a fi lichidate - n-au existat decât 7 supraviețuitori. S-a inițiat o importantă dezbatere încercându-se calificarea acestor crime: genocid, genocid de clasă sau democid. Exterminarea masivă presupune existența unei armate de torționari. în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să fie asasinat S. Mihels, președintele Comitetului Evreiesc Antifascist (CEA). Apoi îl excomunică pe Tito*, șeful comuniștilor iugoslavi, nu îndeajuns de docil, în opinia lui, și impune democrațiilor populare* o sovietizare completă. în 1949, ordonă execuția grupului leningrădenilor, căzut în dizgrație, și arestarea conducătorilor CEA, care vor fi împușcați în 1952. Cultul personalității vojd-ului - Călăuzitorul - atinge cote paroxiste cu ocazia celei de-a șaptezecea sale aniversări, în 1949, dar Stalin își dă seama că membrii Politbiuro -Beria, Malenkov, Hrușciov îndeosebi - încep
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
clientele dependente de un protector bine plasat, acesta din urmă asigurând o funcție de consiliere sau de sprijin în obținerea unei locuințe, a unui loc într-un sanatoriu sau altul. Relația nu e însă lipsită de risc, în cazul căderii în dizgrație a protectorului. Penuria și accesul ierarhizat la bunuri antrenează și dezvoltarea unei economii parelele, piața neagră și corupția. Situația unei cereri cu mult mai mari decât oferta generează specula, pe care puterea o condamnă sever. în ciuda anumitor îmbunătățiri, criza structurală
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Prințul, Vraciul). Dar în Testament el se vede pe sine ca un Ales, răzbunătorul, prin cuvânt, al „durerii de vecii întregi”, acumulată de străbuni, robi, căci nu au putut ajunge la Logos. Hrisov postum al înaintașilor petrecuți în obscuritate și dizgrație, cartea poetului e rodul unei munci îndârjite cu verbul, a cărui forță taumaturgică vine din transmutarea veninului și a imundului în lumină spirituală: „Din bube, mucigaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi”. Cuvinte potrivite a fost gândit ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
astăzi este construcția unei dictaturi. Și este foarte adevărat că relațiile dintre cetățenii orașului, specialiștii orașului și politicienii orașului sînt bulversate de conflicte și interese meschine. Dar ieșenii au numai două variante posibile: renașterea prin proiecte comunitare sau căderea În dizgrația istoriei. Să nu uităm că la origine, atunci când oamenii vorbeau o singură limbă, ebraicul Babel Însemna „poarta lui Dumnezeu”, cu timpul el devine balal, adică babilonie, Încâlceală, confuzie și, de ce nu, nebunie. Se va Întâmpla dacă nu vom reînvăța limbajul
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
l-au prevenit pe Ulugh că Abdallatif, fiul său cel mare, îl va detrona. Imediat tatăl, uitând că fatalitatea nu poate fi ocolită, ci cel mult atrasă, își îndreptă afecțiunea către Abdalaziz, cel de al doilea fiu. Cel căzut în dizgrație, temîndu-se să nu piardă succesiunea, a pornit război împotriva tatălui său. Ulugh fugi în Turkestan, dar avu proasta inspirație să se întoarcă în Samarkand, unde acum domnea fiul său. Acesta s-a prefăcut că-l primește cu bucurie pe tatăl
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]