670 matches
-
fiecare dată, senzația de umilință care a pus stăpânire pe mine m-a oprit. Deși e prietenul meu ; deși e persoana cea mai apropiată mie din firmă. Eu sunt cea care a fost dată afară. Eu sunt cea aflată în dizgrație. Nu el. În cele din urmă mă îndrept de spate și mă frec pe obraji, încercând să-mi regăsesc buna dispoziție. Ce naiba. E vorba de Guy. Sigur vrea să știe ce fac. Sigur va face tot ce poate ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cete de proletari și țărani, ca niște falnici stejari porniți la luptă, purtând steagul roșu al comuniștilor. Compoziția avea să se intituleze „Ilegalistul cheamă codrii cadrelor la luptă.“ Nu a mai apucat să definitiveze tabloul, Tudorache S. Teodorescu căzând în dizgrația lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, odată cu grupul Vasile Luca, Teohari Georgescu și Ana Pauker, acuzați de „deviaționism de dreapta“. A vrut să i-l dăruiscă mult mai târziu, când Tudorache ajunsese director la tipografia „Cartonul Roșu“. A renunțat, temându-se ca gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
câți am inventat?! Un gând năstrușnic, insinuant, care îl făcu să zâmbească la fel de strâmb cum zâmbise întreaga dupăamiază. Al doilea gând infiltrat în mintea sa tulbure/tulburată îl trimise direct către laptopul rămas până atunci de izbeliște. Sau căzut în dizgrație, așa cum se întâmplă cu aceste scule ale vremurilor moderne atunci când scriitorul s-a plictisit să scrie prostii pe care - este convins de asta - nu le va citi nimeni, niciodată. Se înșurubă în scaun, își trozni degetele, deschise word-ul (cursorul pe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Maria și a folosit cuvinte care mai bine sunt lăsate nerostite", si ca totodată "cu spiritul și intenția de a comite și a făptui o altă indescriptibila și oribilă ofensa" a aruncat bălegar spre imaginea Fecioarei "spre marea dezonorare și dizgrație și spre rușinea credinței creștine". A fost condamnat, se continuă mai apoi în registru, pentru că "numele binecuvântatei, slăvitei Fecioare să fie cinstit", și conform unui registru al Companiei celor Negri, "pentru că a murdărit cu bălegar imaginea Stăpânei Noastre de la Alberighi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
jos, si, călăuzit de o forță diabolica, l-a aruncat spre față numitei figuri a Fecioarei Maria, si o parte din acel bălegar, așa cum se numește în vernaculara, "a rămas prins pe diadema" numitei imagini, spre marea ei dezonoare și dizgrație și spre rușinea credinței creștine, si ca, in momentul când așa-numiții Cei Opt au dorit să-l aresteze, când le-a văzut patrulă, el a înșfăcat un pumnal și cu acesta s-a rănit la piept, tăindu-și carnea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Aceasta din urmă, adeseori, răspunde nevoii de a salvgarda un spațiu uman separat și elitar pentru a asigura, ca să spunem așa, un colț de umanitate necontaminată și, tocmai de aceea, capabilă să obțină bunăvoința divinității sau cel puțin să evite dizgrațiile. Un exemplu ar putea fi cel al vestalelor vechii Rome, a căror feciorie consacrată - de altfel, neperpetuă - avea drept scop îmbunarea și calmarea zeilor pentru bunăstarea imperiului și, în mod special, a împăratului. Provocarea pe care trebuie să o înfrunte
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fără probleme, unui rabin ortodox - profund antisionist - precum Israel xe "Portugal"Portugal, unei organizații de asistență evreiască, precum Joint Distribution Committee, ce avea o bogată istorie conflictuală cu sionismul, sau unor lideri comuniști de tip stalinist, căzuți pentru moment În dizgrație, ca Sandu xe "Lieblich"Lieblich sau Emil xe "Calmanovici"Calmanovici. Demn de subliniat este faptul că sionismul era prezentat complementar cu „cosmopolitismul”, alt „păcat” fundamental al epocii, ce era definit ca „predica ipocrită În favoarea negării caracteristicilor naționale, În favoarea nihilismului național
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
riscă de a vedea mînia maselor întorcîndu-se împotriva lui, nu a seducătorului, care va fi cruțat. Nu puțini au fost oamenii politici, de la Brutus la Mendes-France, care au trăit o astfel de amară experiență pe care au plătit-o cu dizgrația. A seduce înseamnă a transporta mulțimea dintr-un univers al rațiunii, într-unul al imaginației, în care atotputernicia cuvintelor și ideilor trezite de amintiri în cascadă inspiră sentimente extrem de puternice. Veți fi poate neliniștiți sau dezamăgiți cînd veți afla că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și alții). Antonia Rados urmărește traiectoria complotiștilor nu doar pentru anul 1989, ci de la presupusa origine a conspirației. Un loc special îl ocupă traiectoria lui Ion Iliescu: la început favorit al lui Ceaușescu, căzut parțial în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în 1984; încurajat de schimbările gorbacioviste din URSS, Iliescu și-ar fi pregătit reintrarea în politică, creându-și imaginea de reformist anticeaușist. Complotul eșuat al militarilor, din 1983, este creditat de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
planificarea de lideri și partide-satelit” (pp. 141-143). „Teroriștii” au fost agenți străini, dar sub controlul noii Puteri, iar personajul care a salvat România de scopurile diabolice ale grupării „neo-kominterniste” conduse de Ion Iliescu (grupare alcătuită din apparatciki pro-sovietici aflați în dizgrația lui Ceaușescu, dar și din nomenclaturiști ceaușiști cameleonici, „democratizați în viteză”) a fost generalul Ștefan Gușe. Nu este greu de înțeles că Pavel Coruț reprezintă punctul de vedere al Securității - și nu al oricărei grupări, ci al facțiunii ultranaționaliste și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a unei revolte improvizate de palat. Decisivă a fost izbucnirea răscoalei” (pp. 32-33). Ocupându-se în special de conspirație, Wagner îi analizează evoluția de-a lungul anilor, punctând faptul că respectivii conjurați au fost reformatori anticeaușiști sau nomenclaturiști căzuți în dizgrația dictatorului, cărora li s-au adăugat generali din Armată. Începând cu anii ’80, anumite grupări din Securitate, fie pro-sovietice, fie naționaliste, au devenit interesate de o posibilă schimbare a lui Ceaușescu. Conspirația nu ar fi izbutit fără o susținere politică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mod limpede disprețul față de legalitate al noii Puteri. Noul lider Ion Iliescu nu este uitat în încâlceala relativ descâlcită de Rateș a revoluției; acesta este considerat a fi pozat în proscris, fără să fi avut acest statut: căzuse în dizgrația lui Ceaușescu, dar rămăsese un apparatcik, cel puțin până în 1984. Pe când fusese conducător local de partid la Timișoara și la Iași, Iliescu se dovedise a fi un comunist liberal- dar nu mai mult de atât. În orice caz, Rateș afirmă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Valsamaky-Farfara. Dispariția definitivă a lui Pomponescu din casa Ioanei nu era un lucru prea regretabil, totuși madam Farfara, care cunoștea firea placidă a fiicei sale, își zicea că nu e politicos a întoarce spatele brusc unui om șarmant, căzut în dizgrație. Pomponescu apăru și el în salonul soției sale, îmbrăcat în nelipsitul lui smoching, ornamentat cu o batistă imaculată. G. Călinescu Sărută mâna doamnei Farfara cu multă gentileță, întrebînd-o de sănătatea ei și a Ioanei. În special insistă asupra acesteia din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vrăji, învingător.”692 Medeea pleacă alături de cel drag spre țara lui natală, Tessalia, fără a primi binecuvântarea părintească, și curând va 689 Ibidem, p. 223. 690 Ibidem, p. 225. 691 Ibidem, p. 235. 692 Ibidem, p. 237. 189 cădea în dizgrație, fiind părăsită de Iason, cel pentru care jertfise totul, iar lamentațiile finale devin de prisos. Lucreția reliefează, mai mult decât oricare altă femeie virtuoasă portretizată în această culegere de legende, imaginea fidelității conjugale, este o nouă Penelopă care își așteaptă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vrăji, învingător.”692 Medeea pleacă alături de cel drag spre țara lui natală, Tessalia, fără a primi binecuvântarea părintească, și curând va 689 Ibidem, p. 223. 690 Ibidem, p. 225. 691 Ibidem, p. 235. 692 Ibidem, p. 237. 189 cădea în dizgrație, fiind părăsită de Iason, cel pentru care jertfise totul, iar lamentațiile finale devin de prisos. Lucreția reliefează, mai mult decât oricare altă femeie virtuoasă portretizată în această culegere de legende, imaginea fidelității conjugale, este o nouă Penelopă care își așteaptă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
parodie (mergând până acolo încât au aplicat, nu de puține ori, metode ținând seama exclusiv de încetățenitele sensuri specifice discursului lexicografic). Din nefericire, într-un număr astăzi îngrijorător mare de studii teoretice a fost marginalizată tocmai cazuistica, au căzut în dizgrație exemplificările, studierea cu acribie a operelor propriu-zise. Oricât de reprobabil ar fi, faptul în sine a fost generat și de anumite condiții "obiective". Fragmentarismul, lipsa datelor biobibliografice suficiente în privința anumitor autori, ba chiar a textelor în cauză sunt tot atâtea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în joc, cum sînt Cyrankiewicz, Otto Grottewohl sau Fierlinger, s-au văzut recompensați pentru serviciile lor, alții au suportat represiuni atroce, care n-au fost egalate decît de cele suportate de comuniștii idealiști, care au căzut pur și simplu în dizgrație, adesea din motive tactice. Vechile partide comuniste pot conta pe "rezervorul" de voturi format din toți cei care beneficiau de pe urma vechiului regim: nomenclaturiștii sau micii funcționari. Există întotdeauna pericolul ca numărul celor decepționați de democrație să se înmulțească. În Slovacia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mârâie în mod cu totul și cu totul proletar, într-o țară de amărășteni, ce se declară cică anticomuniști convinși, fără să caute măcar pe Google, cu ce se mănâncă respectiva tocană. Însă, dacă ciocoii sau regii, au căzut în dizgrația fie și nedeclarată a poporului, alta este situația cu Dumnezeii. Ehei, aceștia și-au înfipt bine și viguros ghearele în ceafa blândului și prea mioriticului popor român. Și Doamne, să nu vorbesc iar cu păcat, eu nu vreau să mă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de nebun. (Îi dă lui Kent fesul). LEAR: Ei, dragul meu ștrengar, ce mai faci? BUFONUL (Lui Kent): Omule, ai face bine să iei fesul meu de nebun. LEAR: De ce, băiete? BUFONUL: De ce? Pentru că iei partea unuia care este-n dizgrație. Da, si nu știi să zîmbești după cum bate vîntul, ai să răcești repede: așa că ia tichia mea. Păi ortacul asta și-a surghiunit două fete și pe a treia a binecuvîntat-o împotriva voinței sale: dacă-l urmezi, trebuie neapărat să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
castelul lui Gloucester. Intra Gloucester și Edmund) GLOUCESTER: Vai, vai, Edmund, nu-mi place această purtare nefirească. Cînd le-am cerut îngăduința să fiu milostiv cu el, mi-au luat stăpînirea propriei case, mi-au interzis, sub pedeapsă veșnicei lor dizgrații, să vorbesc despre el, să intervin pentru el, sau să-l susțin în vreun fel. EDMUND: Sălbatic foarte și nefiresc. GLOUCESTER: Fie, nu spune nimic. E vrajbă-ntre duci și mai rău decît atîta. Am primit o scrisoare azi-noapte, e
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spre aprobare. La cinci zile după aceea, Ceaușescu a sosit la Washington. Președintele român credea în talentul lui diplomatic. El voia să se asigure că propunerile oficiale pe care Carter le făcuse, recent, țărilor est-europene, nu însemnau căderea României în dizgrație. Voia să-l asigure pe Carter că și el este preocupat de drepturile omului și că împreună ar putea lărgi relațiile bilaterale. În sfîrșit, dorea să discute cu liderii companiilor comerciale, mai ales cu cei din domeniile tehnologiei energetice și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de serioase pentru a fi descrise ca un schimb "sincer" de păreri. Totuși, faptul că avusese loc o întrevedere demonstra că România recunoștea importanța drepturilor omului față de Administrația Carter, căci Ceaușescu nu voia să cadă, în același timp, și în dizgrația Washingtonului, și a Moscovei. În cursul următoarelor luni, între cele două țări nu s-a înregistrat decît un singur incident neplăcut, care însă nu a afectat climatul general al relațiilor româno-americane. La sfîrșitul lunii februarie, Nicolae Horodincă, un diplomat român
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
21, președintele l-a demis pe Cornel Burtică din funcția de ministru al Comerțului Exterior și al Cooperării Economice Internaționale. Burtică era un vechi membru de partid și lucra de mult timp cu Ceaușescu 2154. Acesta a căzut total în dizgrație cînd liderul român l-a dat afară din partid și a explicat aceste măsuri în mod public, la întrunirea Plenarei Lărgite a Comitetului Central, de pe 1-2 iunie 1982. El le-a spus delegaților: "N-aș vrea să aibă cineva impresia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zile, guvernul provizoriu și-a cîștigat, treptat, mai multă stabilitate. În acest timp, conducerea a suferit cîteva schimbări, cea mai deprimantă dintre ele fiind moartea lui Corneliu Bogdan, pe 1 ianuarie 19902581. Fostul ambasador al României în Statele Unite căzuse în dizgrația lui Ceaușescu, în 1982, și nu s-a mai impus, din punct de vedere politic, decît după moartea dictatorului. Guvernul provizoriu l-a învestit imediat în funcția de adjunct al ministrului de Externe și ca om de legătură principal între
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Transilvaniei"249. Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Alexandru Moghioroș, Ghizela Vass (basarabeancă măritată cu ilegalistul Ladislau Vass) formau "chinta regală" a aripilor "basarabeană", "transilvăneană" și "română" din vechiul regat menită să construiască o nouă "identitate" României. Gheorghiu-Dej căzuse în dizgrația lui Stalin, în 1948, deoarece intervenise în favoarea unei concilieri cu Iosif Broz Tito. Demersul fusese pus la cale chiar de Ana și de Luca spre a-l înlătura pe Gheorghiu-Dej. Lavrenti Beria vehicula ideea că Gheorghiu-Dej este "titoist". Stalin îl
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]