820 matches
-
de panică lâncedă ca dinaintea unui leșin. Aveam nevoie de liniște ca să mă adun, ceea ce era desigur un nărav pe care-l dobândisem robotind la romanele vieții mele și de care uite nu reușeam să mă dezbar. Zbieram ca un dobitoc la văru' Laur, și Andrei Îmi făcea semn cu degetul la buze, ssssst, tânjea și ăsta după liniște, ca pentru muții și surzii la care ne adusese ca să ne scoată de unde chiar el ne băgase, dar spre deosebire de mine se vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i mă-ta și tac-tu?! Ba uite că ăsta aude, deh, nu-i ca mă-sa, și rupe chiar niște vorbe, mama-papa-vine, și-i arată o fereastră deschisă la etajul doi. Făcu apoi ceea ce nu-i dăduse prin cap dobitocului de Andrei cât ne-a ținut de povești În fața ușii: azvârli cu un bolovan de pământ pe fereastră, da, ăsta era semnalul care numaidecât o scoase pe Steluța În scena ferestrei. Andrei semnaliză la rându-i ridicând brotacul ăla murdar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
omenirea În vremuri grele și la o adică ne salvează și pe noi acuma. Parcă s-ar fi Încurajat de unul singur văru' Laur, n-aveam decât să aștept până s-o dezumfla tot de unul singur, dar poate apare dobitocul ăla de Pepino Între timp. După ce pleca Andrei să-și facă traseul pe la centralele termice din oraș, pe care-l Încheia mereu pe la miezul nopții, mai Întârziam cu Laur În camera cu saltele, cu Florinel zbenguindu-se printre noi. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
căpățână cât toate zilele, nu vrei să Înțelegi. Amândoi stăm aicea cu pula la cur pentru jafu’ ăla, și mai avem și-o mortăciune-n cârcă, ca mâine vine și ne ridică, ne ia ca din oală ca pe niște dobitoci ce suntem, și pentru ce? Pentru ce-a făcut el, și el umblă liber ca pasărea din local În local, cu teșcălău’ de sute În buzunar. Văd că până la urmă văru’ Laur nu știe sau se face că n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
jos ca o găină tăiată. Antebrațul stâng mi se smulge din strânsoarea degetelor lui Andrei și-l lovesc iarăși, În tâmplă, În partea spre care s-a aplecat și iar se-ndoaie și tot nu cade. Sub ureche ochisem, dar dobitocul ăsta de Andrei mă tot ține de mâini. N-am să Încetez să-l lovesc până nu-l văd căzut și uite-l cum s-a ghemuit și s-a cocoșat și mi s-a tăiat respirația izbindu-l În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de lângă Laur, fir-ar ea a dracului de putoare, dar asta nu mai avea importanță, de vreme ceea Îl buzunărise, pusă la cale de Laur, iar acuma ne uităm lung după trenuri și ne uităm unul la altul ca niște dobitoci ce suntem. Da’ poate or fi prin oraș și hai să-i căutăm, atâta mai putea să dea din părințelul Andrei, vechiul meu tovarăș de baros, de grilaje și de tuburi și Buceaguri fărâmate, că-n ce mă privea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pustiu? Încotro o luăm și pe ce ne bazăm? Hansi ar trebui să știe. Păi Pepino, da, observasem și noi că ăsta luase ieri lichidarea de la centrala lui termică, și tot În nădejdea banilor văzuți la Andrei, sărise ca un dobitoc să umple butelia și să-l Îndoape pe văr-su cu prăjeală de splină și bojoc și-au turnat În ei nesimțiții la rachiu de drojdie cât ne-ar fi ajuns nouă o săptămână. În pofida speranțelor puse În el, Hansi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
două ori tâmpenia asta de azi-dimineață. - Azi-noapte au tras, spun. Am auzit, toată noaptea s-au auzit Împușcături. - Or fi făcut manevre. Dar pe zi În nici un caz n-au tras nici un foc. N-or fi fost chiar atât de dobitoci ca să strice muniția pe boschetarii ăia. Adevăru’ e c-au făcut nițică vânzoleală-n lume prin oraș când au dat să-i ridice. I-au fugărit, și-n timpul ăsta li s-au mai alăturat câțiva de pe stradă. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ea, lui i se făcuse să-și ia lumea În cap de unul singur, și dacă a rugat-o să-i dea niște bani, i s-a făcut milă... Nu l-aș fi bănuit pe Laur până Într-atât de dobitoc, și oricum a Înzestrat-o și cu pantalonii lui, dacă mutei i-or fi plăcut și i-a cerut, dar parcă tot Îl vedeam mustăcind surâsul ăla de târfă nătângă și ținând-o În șuturi și-n pumni și zbierând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
câtă nevoie am de plânsul ei. Vii grămadă peste... și iar se poticni și nu mai apucă să continue, că uite-l pe Carol Întorcându-se și noi grămadă pe el să-l Întrebăm ce-a fost. - A tras un dobitoc În aer. Cică n-a vrut unul să se oprească la control. Trage aiurea ca să sperie lumea. - E unu’ așa, roșcovan și cu mustață? Întreabă Ortansa. - Da, ăla, tot ăla. - Ăla trage din oră În oră. Parcă special o face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Sodomia, în înțelesul de întreținerea relațiilor sexuale cu animale, era însă condamnată cu cea mai mare severitate. Acești oameni, între care este probabil să fi fost mulți anormali, erau condamnați la moarte: "Bărbatul, ce se va împreuna cu parte bărbătească (dobitoc) întâi li se taie capetele și dup-aceea să ard în foc cu acel dobitoc împreună cu carele se va fi împreunat". Este în această prevedere un ecou străin, amintind de procedee medievale occidentale. De altfel, nu am putut găsi vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mare severitate. Acești oameni, între care este probabil să fi fost mulți anormali, erau condamnați la moarte: "Bărbatul, ce se va împreuna cu parte bărbătească (dobitoc) întâi li se taie capetele și dup-aceea să ard în foc cu acel dobitoc împreună cu carele se va fi împreunat". Este în această prevedere un ecou străin, amintind de procedee medievale occidentale. De altfel, nu am putut găsi vreo relatare concretă a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintită mai sus, a execuției înaltului prelat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
socotit iresponsabil sau parțial responsabil. Femeia sau bărbatul care își omorau copilul nou născut monstru nu era pedepsit. Oricine își va ucide feciorul care le va fi născut cu niscare semne groaznice ca acealie cum ar fi capul ca de dobitoc sau cu tot trupul, sau de tot cu totul să fie lucru ca acela, nici o treabă și cumu-i mai grozav, și cum să nu să poată socoti să fie om, ce va ucide să nu aibă nici o certare." De altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cataplasma națională - Crainicul. Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O figură caraghioasă. E de o prostie care supără; e o nătăfleață; un măgar închipuit, îndărătnic ca și acest dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se calicească*, au să moară, au să-i ia graiul, fiindcă cel ce strigă este Necuratul; dacă însă strigă afară de trei ori, apoi se poate răspunde ori ieși afară, fiind el curat. Dracul se poate preface în orice fiară sau dobitoc, numai în oaie și-n albină ba. Necuratul nu se poate preface în oaie, pentru că oaia e blagoslovită, și cînd se culcă își face cruce cu piciorul. Cînd auzi în miezul nopții scîrțîind cumpăna de la fîntînă, să știi că dracul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un dobitoc. Ielele beau noaptea apă de prin fîntîni, și oricine va bea după dînsele îl pocesc*. De aceea, cînd cineva bea apă dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-l duce la cea a doua. Cînd îți vin paseri sau vite străine în bătătură, ai semne de noroc. Se crede că dacă îi ies cuiva bine puii și-i cresc, acela nu va avea noroc. Cînd pleci cu dobitocul la tîrg, să iei din părul lui și să zici: „Nu dau norocul, ci dau dobitocul.“ Se crede că acea casă este cu noroc pe care-și fac cocostîrcii cuib. Banul de găsit să-l strîngi, că-i cu noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai semne de noroc. Se crede că dacă îi ies cuiva bine puii și-i cresc, acela nu va avea noroc. Cînd pleci cu dobitocul la tîrg, să iei din părul lui și să zici: „Nu dau norocul, ci dau dobitocul.“ Se crede că acea casă este cu noroc pe care-și fac cocostîrcii cuib. Banul de găsit să-l strîngi, că-i cu noroc. întîiul gologan pe care un cerșitor îl capătă dimineața îl scuipă de trei ori, apoi îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la cîni, că se usucă vaca. Să legi cordeluță roșie la coada vacii sau a calului, sau a oricărui dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e neînsurat și e sfînt. (Gh.F.C.) Vînzare Să nu cumperi nimic cînd cei care-ți vînd îi vezi că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
perspectivă de receptare a episodului ca antiutopie. În rândul întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte a romanului, se istorisește importantul eveniment al adunării patrupedelor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
drumul prin poieni, Legănându-se călare, Popa Florea din Rudeni. Colo-n vale, unde drumul Taie luminișuri rare, Printre plopi se vede fumul Hanului din Vadul-Mare. Calul, vesel, simte locul Și s-abate scurt din cale,C-a-nvățat și dobitocul Patima domniei sale... Iar hangița iese-n ușă, Bucuroasă de câștig. Ochii-i râd spre căldărușă: - Frig, părinte? Strașnic frig!” În secolul nostru umorul îmbracă și forma absurdului, realizată prin încălcarea unor principii fundamentale ale logicii, exagerând caracterul ilogic al
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
-și are temeiul într-un pesimism umoral, umbrit de accidentele unei biografii sau impus de circumstanțe istorice nefaste. Deșertăciunea descoperită de Ecleziast ține de radicala insuficiență ontologică a lumii. Fără Dumnezeu, toate sunt sortite pieirii. „Căci soarta omului și soarta dobitocului este aceeași: precum moare unul, moare și celălalt și toți au un singur duh de viață, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Și totul este deșertăciune!” (Ecleziastul 3, 19) Această constatare dă naștere experienței plictisului fundamental; dezgustul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]