750 matches
-
spune Lepenies, li se potrivește expresia de "conștiință vinovată". În schimb, oamenii de știință ilustrează tot mai mult ipostaza "conștiinței împăcate", adică ipostaza ființei ce s-a împăcat cu o lume în fața căreia sentimentul de nemulțumire a lăsat locul resemnării docte. Întrebarea pe care Wolf Lepenies și-o pune în paginile cărții este una programatică: Ce rol mai pot juca astăzi intelectualii, indiferent că fac parte din prima sau din a doua categorie? În fond, trăim într-o lume în care
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
trecut penibil." în fapt, pretențiile sunt foarte mari. Cu asemenea tăiș și Jurnalul lui Petru Comarnescu arată ,arid, lipsit de nerv. Eroul își ascunde cu iscusință blestemul cu care l-au hărăzit ursitele. în rest - notații strălucite - pe alocuri, panseuri docte, erudiție. L-am cunoscut în epoca ŤRelațiiť (Institutul, n.n.) ciufut, ursuz, coleric, insipid". Oare ce ar trebui mai mult? Dragonul lui Ion Negoițescu îl duce cu gândul la un autoportret cu mască, Lupul și catedrala lui I. D. Sârbu îi
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
și începuserăm să râdem cu lacrimi la emisiunea ,Revanșa starurilor" având sclipirea de inteligență să nu citim definiția pentru ,star" din DEX, dar să vizionăm în paralel, pe TVRM, o emisiune culturală în care moderatorul, foarte sigur pe el și doct, tocmai îl lămurea pe invitatul său: - ,Marin Sorescu bătea covorul cu palma aceea de bătut covorul..." - Mă, bade, zice Haralampy revoltat: sărmanul Sorescu, să nu fi avut bani de-un bătător de covoare? Revoltător! Într-adevăr...
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
prost, dar acum totul e OK! Realitatea este că, din '89 încoace am ascultat la radio, am citit presa (probabil cam în diagonală - ca Mircea Badea la Antena 1 la emisiunea ,În gura presei"), am vizionat la tv cele mai docte și mai categorice păreri (și avizate, zice Haralampy - mă rog...), ne-am întrebat vorbind singuri pe stradă, sau unii pe alții, asemenea unor cretini, ce e de capul nostru... De unde venim, unde mergem... (spre UE, mă lămurește prietenul - id. mă
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
și teoriei literare, dar își adjudecă și spațiile complementare din comparatism și critica ideilor literare. Aștept cu încredere ca Adrian Tudurachi să devină, în cărțile lui viitoare, și altceva decât exeget al lui Mihail Dragomirescu, și altceva decât un specialist doct al metacriticii.
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
cea mai mică atenție, nici din partea criticii, nici a publicului, deși ea intră în rândul referirilor de bază la literatura română veche (în ce privește importanța subiectului). De vreo luare aminte, cât de cât, nu se bucură nici măcar din partea criticii celei mai docte, pe care nu o citesc decât, eventual, familia autorului, vreun amic, plus autorul însuși, de obicei un autor tobă de carte, dar, per total, plictisitor. In sinea mea, trebuie să mai spun că mă așteptam să ia act de această
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Ion Neculce și autorul Poemei noastre naționale, Tiganiada, Ioan Budai Deleanu... Sigur, nu mă așteptam eu să ia în seamă cartea mea modestă o editură atât de distinsă ca Honestas de sub direcția marelui iezuit Janalău, cu aspectul lui cârlionțat și doct. Un monarhist... dar constituțional. După cum reiese și din textul Poemei: Dă-i celui mai înțelept om... un bici să ne mâne - strigă Janalău în plin sobor, - încotro va vrea, ca pe niște boi, și pe urmă el tot a mâna
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
ce se vede pe figura tânărului procuror de la Cluj: nici un rid reflexiv, nici un cearcăn meditativ, doar siguranța de sine a mediocrității resentimentare, care dă încă o dată - vorba autorului - "cu nuca-n baltă". Câteva pagini mai încolo, Adrian Costache semnează un doct studiu cu titlul Despre prostie în înțeles criticist. Dacă există. Mai încape îndoiala .
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
dezumflate susură trist prin suburbii/ ce-o să faceți ce-o să faceți, latră agonic/ bătrîni pensionari agitînd stegulețe, țipă ascuțit/ femei indignate agitînd copii și sacoșe// Ce-o să faceți cu libertatea/ murmură sceptic Ecleziastul călare pe Sfinx, oare/ ce, îl întreabă doct Socrate pe Platon, oare ce,/ șoptește mîhnit Dostoievski din căruciorul lui cu rotile/ oare ce, grohăie politicienii și prezidenții// Da, chiar, ce-o să facem? Ce-o să facem?/ Ce-o să ne facem? Ne trezim singuri în mijlocul pieții centrale/ plină de hîrtii
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
și a fost parte în adoptarea mai multor legi cu caracter antisocial. De asemenea, Oprea a fost acuzat și de avansările în grad a mai multor civili, dintre care unii apropiați ai președintelui Traian Băsescu. Gabriel Oprea este profesor universitar, docto rin Drept, general cu patru stele în rezervă, iar în decembrie 2009 a fost numit ministru al Apărării în Guvernul Emil Boc ÎI. Și-a păstrat funcția și în Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, investit la 9 februarie 2012
Gabriel Oprea, numit vicepremier în Cabinetul Ponta II () [Corola-journal/Journalistic/40226_a_41551]
-
tipică recomandărilor de partid în ziaristică, literatură și artă. În Enciclopedia cronologică: titlul și subtitlul! „Tribuna”, revistă a Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1957-2012). E considerată seria nouă a celei de la Sibiu (1884-1903). Publică, alături de cronici, comentarii literare și docte, articole de istorie culturală, reportaje, interviuri, anchete social-politice și amintiri. „Vremea”. Politică, socială, culturală, București (1928-1938; 1940-1944). Celebre sunt eseurile lui Mircea Eliade, publicate între 1932 și 1938 (Renașterea românească, 1935; Sensul libertății, 1936). Geo Bogza valorifică „tragedia existenței” în
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
fascinație învecinată, uneori, cu simptomele unei stranii nevroze. El e studiat, e întors pe toate fețele în eseul de față, și - spuneam - o face cineva care pare a uita aproape toate reminiscențele și simbolurile lecturiale; ca și analizele interesante și „docte”, făcute de cunoscuții și celebrii cunoscători ai operei dostoievskiene. Care, e drept, a fost relativ prost cercetată și înțeleasă de exegeza apuseană, excepția revenind pe seama câtorva, puțini, printre care, cu siguranță, se numără filosofii ruși expatriați la Paris. Un secol
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
personaj faimos și criptic, ultracomentat, nu rareori uitat, ocultat de mai noile generații de literați, români sau europeni, ca și prin asociațiile inedite, suprinzătoare nu rareori, provocând nu de puține ori o cu totul altă așezare față de atâtea și atâtea docte concluzii profesorale. Prin curajul și calmul febril al poetei și eseistei care ne dăruiește, odată cu aducerea în pagină a atâtor nume ilustre și noi, pentru mulți, din literatura și exegeza marii Țări și Imperiu al Răsăritului. Prin candoarea și nevoia
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
unei răscoliri. Memorialistul are ceva din înclinația cochetă a firilor simandicoase, la care vălurile retorice au rostul unei menajări cu bătaie dublă: de sine și de ceilalți. Chiar titlul volumului, departe de a fi semn de autoflagelare, e expresia răsfățului doct. Judecata lui Barbu Cioculescu nu e malițioasă, agresivă sau înrăită de ranchiuni. O blîndețe ceremonioasă curge în fraze cizelate, trădînd morga unui om sensibil, fără vocație pentru paroxisme sau răsturnări neașteptate. O natură duioasă al cărei paradis terestru pare să
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
concepte, ci doar în sentimente, ceea ce înseamnă că voința mai întîi se trăiește și abia apoi se discută, și chiar și atunci discuția e silogistică, de o ariditate care usucă emoția vitală. Caracteristica geniului este că se leapădă de unitățile docte ale intelectului (categoriile) și le înlocuiește cu fermenții mistici ai credinței (intuițiile), rezultatul fiind trecerea dincolo de bariera impusă de coaja fenomenelor. Și dacă geniul e apoteoza umană în plan estetic, corespondentul lui în plan moral e sfîntul. Primul are la
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
foarte sinceră că am deja o oarecare părere, dar aș vrea să mai aud și altele... De ce sunt oamenii de pe comment-uri și forumuri atât de violenți și înverșunați? De ce sunt polemicile atât de personale? Faptul că unele din texte sunt docte poate sugera că sunt scrise de oameni raționali, care eventual au și o explicație sau văd o utilitate/beneficiu în acest comportament sau care îl justifica prin niște valori, și în acest caz poate îmi explică și mie cineva ce
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
264) Discursul critic al lui Marin Bucur este deopotrivă enunțiativ (ai impresia că autorul nu interpretează textul caragialian, ci pur și simplu constată - și ne face să constatăm - ceea ce la o simplă lectură ne-ar scăpa) și demonstrativ. Locul analizei docte, sofisticate, este luat de citat. Autorul se adresează celor care l-au citit pe Caragiale, cititorilor pasionați, dar fără o pregătire de specialitate; aceștia au revelația universului caragialian după ce l-au străbătut. Lăsând la o parte pe cei „de meserie
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
aceasta de către muzeele naționale de istorie din București și Alba Iulia, este Casa 325 transformată în muzeul Aurul Apusenilor. Clădirea este bine renovată, muzeul nu prea mare și nici prea bogat, dar profesional aranjat iar ghida foarte plăcută, binevoitoare și doctă. Ceea ce m-a impresionat pe mine a fost statuia zeiței Terra Mater - Telus la greci - ce mi-a amintit imediat de Mather Earth a amerindienilor, același cult, dar la ce distanță geografică între ele, la care adaug și budismul tibetan
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
spectacolul, a decis pe loc: „Oameni buni, eu sunt anul 2004, el, Robert, e 2005”. Apoi cei de la TVR i-au și luat un interviu, primul din viața lui fragedă de artist la început de drum. Reporterul l-a întrebat doct, vezi Doamne, întrebare de gazetar: „Ce faci tu pe-aici, Robert? Răspunsul a sunat cam uimit, dar cu aplombul artistului cu „priză la public”: „Păi ce să fac? Am venit la lucru”... Colac peste pupăză, l-a mai întrebat și
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
Ponta. Confirmă că Ioana Petrescu a lăsat audiența fără replică. Infirmă că atuul ar fi fost inteligența. "Ce pare să nu știe dl Ponta e că poți să îți reduci asistența la tăcere și cu prostii spuse pe un ton doct, cu un timbru isteric. Tânara consilieră a avut, într-adevăr, o replică ce ne-a lăsat pe cei prezenți "mască". Dl Ialomițianu punea problema fiscalității în România, cu efecte negative asupra mediului de afaceri. Și, în acel moment, din colțul
Adriana Săftoiu, dezvăluiri din culise. Ioana Petrescu, prințesa balului, desființată by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28394_a_29719]
-
o bursă în străinătate. Și acolo făcu furori! Își pusese profesorii în situații umilitoare, căci îi întrecea în cunoștințe. La orizont i se iveau sumedenie de oportunități. Urma să aleagă ce să facă mai departe... Interveni, însă, ceva surprinzător! Tânărul doct obosise de atâta recunoaștere a valorii sale. Convins că știe cât să-i ajungă șapte vieți, renunță la ochelari, aruncându-i a lehamite într-un fund de sertar. Pe moment, simți că nimic din ceea exulta în mintea sa nu
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
transmodernă a existenței umane. Așa după cum arată și Mircea Muthu, în “Cuvânt înainte”, „Smerenia și respectul față de carte - veritabile mărci de noblețe intelectuală - particularizează și un profil autobiografic pe care mai mult îl deducem din filigranul celor cinci învățături biblice docte și, în același timp, puternic afectivizate, mai întâi comunicate expresis verbis și apoi așternute pe hârtie pentru cei de astăzi dar și pentru cei de mâine căutând eterna Duminică a Spiritului.” Edificatoare sunt și cuvintele lui Aurel Sasu, notate pe
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
de ce totuși acest atac antiteist furibund că de viespar agitat, ce deziluzie și patimă bolborosesc în subconștientul acestor „căi ai apocalipsei”, apostoli ai apostaziei, este greu de știut? Argumentele științifice ale morții lui Dumnezeu folosite de propagandă noului ateism sunt docte și sofisticate, însă sunt totodată tendențios, partial și selectiv alese, amestecate cu patos acuzator, propagandistic, partinic, ceea ce face să nu fie convingătoare dincolo de orice dubiu rațional și logic chiar și pentru autori. Răspunsul cel mai simplu și mai clar la
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
țină mai întâi într-o liniște desăvârșită (imediat dupa 1990), apoi a urmat o perioadă de ”hăhăială” a întregului Colectiv Decizional care se traducea prin ”inteligență” modernă, relaxare boema (1996-2006), ca să urmeze activități vesele, să ni se spună cu aer doct că Bibliotecă este o instituție în care intri fără să plătești, să se facă expoziții, să fie un spațiu mare de informare sau că “ceea ce s-a schimbat în bibliotecile din România este faptul ca bibliotecarii sînt tot mai atenți
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
critici este cel mai consistent ca număr de pagini (mai mult de un sfert din întregul volum). Se deschide cu Lecția lui Maiorescu, urmată de ,,Complexul’’ lui Caragiale, Al. Macedonski și complexul nașterii, Drama morală și gnoseologică, urmat de referirile docte și percutante din Camil Petrescu și noocrația, G. Călinescu - personalitate proteică și politropică a literaturii noastre, G. Călinescu și poezia ludică, Mircea Eliade și soteriologia creației. Celui mai strălucitor eseist oltean îi sunt dedicate trei secvențe (Personalitate și destin, Moralistul
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]