697 matches
-
vedea decît parțial (...) criticul trebuie să binevoiască a nu mai considera noutatea ca pe o ciuhă de speriat ciorile”). La Perpessicius, spiritul critic nu se exercită ca exclusivism, dogmatism sau partizanat ideologic, ci la modul „benedictin”, împotriva oricăror exclusivisme și dogmatisme partizane, „viciul contemporaneității” fiind, în opinia sa, „parțialitatea”. Pledînd împotriva „sectarismului de generație și școală” importat din Occidentul tuturor modelor, Perpessicius își apără - în fața obiecțiilor și propunerile lui Șerban Cioculescu din Adevărul, 1 decembrie 1928 - „eclectismul” comprehensiv ce a stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și antifascist, uneori explicit comunizant (Gh. Dinu, Sașa Pană, Miron Radu Paraschivescu, Perahim fuseseră chiar membri ai Partidului Comunist în ilegalitate; Geo Bogza, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Paul Păun, Maxy, Gellu Naum ș.a. erau militanți radicali de stînga). Odată cu instaurarea dogmatismului realist-socialist, componenta de libertate artistică - anarhică, revoltată, ludică și imaginativă - trebuia însă abandonată în favoarea „necesității înțelese” a Revoluției proletare și denunțată ca reminiscență burgheză, „decadentă”. În deceniul șapte, recuperarea estetică a avangardei interbelice s-a produs pe o linie ideologică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din România, dedicată poeziei de avangardă (teza de doctorat Anarhismul poetic a lui Const. I. Emilian, apărută în 1931 la „Cultura Națională”). În cazurile lui Perpessicius și Boz, permeabilitatea în fața inovației radicale se datorează, în bună măsură, sensibilității „artiste”, lipsei dogmatismului ideologic și a ambițiilor ierarhizante, deschiderii ecumenice și eclectice. Dacă însă Boz practică o critică asumat empatică, eseistică, Perpessicius - fidel esteticii clasicizante, filtrată printr-un impresionism autentic - încearcă să descopere, dincolo de stratul îndrăznelilor formale, o structură de adîncime ordonatoare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ar crede - una de esență, ci mai curînd una de grad. În plus, „oglinda” clasicizantă, academistă a discipolului mihaildragomirescian reprezintă un indicator fidel - fie și în negativ - al abaterilor avangardiste de la „normă”. Încă un aspect: spre deosebire de critica magisterială, grevată de dogmatism și de o mentalitate conservator-clasicizantă, mefientă față de experiențele excentrice, critica „artiștilor” și a „poeților” s-a afirmat în modernitate ca o avangardă a disciplinei critice, ca un filtru estetic descoperitor de valori afine, obligînd-o pe cea dintîi să ia act
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în ciuda convertirii mele de-acum, n-am revenit la biserica Romei, la credința în care am fost botezat prima oară. Poate asta e o greșeală, dar Casa avea chiriași care nu-mi erau pe plac. Atâta vreme cât va fi populată de dogmatism și de superstiții, de cezariști și de donatiști, o lume arogantă ce-și schimbă cu ușurință veșmântul și adoptă o denumire sau alta după cum bate vântul conveniențelor și al modelor, eu voi aștepta la ușă. O să mă uit cine intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ci împotriva aceluia cu idoli. A te vinde unui Baal care nu este Dumnezeu înseamnă să te prostituezi într-un mod abominabil. Prostituarea trupească apare mai puțin periculoasă decât izolarea nimicitoare în ghearele puterii, ale banului, ale desconsiderării străinului, ale dogmatismului. Îmbrățișările cumpărate par să distrugă mai puțin omenia decât discursurile ticluite ale unora, stăpâni peste multe bogății care, după ce că le-au dobândit prin război, le mai și speculează». CALEA REGALĂ Așa cum ne amintește teologul Joseph Metz, în istoria Bisericii s-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
certitudine mărturisită sau nu. Că în dosul exasperării se ascunde o credință sau titanismul eului, pentru furia blestemării ca atare puțin importă. Nivelul sufletului, înălțimea de pasiune a unei ființe, iată totul. Căci în sine, blestemul nu-i decât un dogmatism liric. Să calci peste deliciul de a muri zilnic în tine, să împarți în doi povara ființării, să ai un vecin pentru decepții! Femeia comercializează neînțelesul, iar în căsătorie vinzi porții de singurătate și blestemul ființării devine marfă. Sursa nefericirii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și economia „de pradă” 175 Corupția ca formă a economiei de pradă 180 Modelul explicativ al eșecurilor tranziției 183 Două opțiuni strategice ale explicației 183 Structura modelului explicativ 184 Cinci structuri ale explicației în funcție de etapele evoluției tranziției 188 Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică 189 Epilog: istoria merge mai departe, dar cum? 191 Bibliografie selectivă 193 Mărturisiretc "MĂrturisire" Această carte a început să se închege încă din primele zile de după Revoluție. Ea nu este un exercițiu rece de sociologie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică a creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai este restricționată de controlul dogmatismului sovietic. Așa se explică de ce în mediile intelectuale din România s-a produs în anii ’60 probabil cel mai activ proces de depărtare de dogmatismul marxist. Anul 1968 a marcat sfârșitul speranțelor în realizarea unor reforme substanțiale din interior ale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai este restricționată de controlul dogmatismului sovietic. Așa se explică de ce în mediile intelectuale din România s-a produs în anii ’60 probabil cel mai activ proces de depărtare de dogmatismul marxist. Anul 1968 a marcat sfârșitul speranțelor în realizarea unor reforme substanțiale din interior ale sistemului comunist. Trei evenimente pot fi identificate pentru declanșarea regresului pe termen lung a regimului ceaușist. Primul: înăbușirea experimentului cehoslovac al „comunismului cu față umană
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și producției”. Programul a fost treptat aneantizat de structurile economiei comuniste, tot mai iraționale și politizate. Schimbarea socială era sistematic „furată” de către regim, transformând cele mai promițătoare idei în simple sloganuri ale unui sistem care devenea tot mai rigid în dogmatismul său. Pe acest fond, s-au dezvoltat două „strategii de disperare”. Solidaritatea morală ca strategie. Eșuarea programului de reformare a sistemului socialist fie în postura sa de dictatură conservatoare, birocratică și coruptă, de tip Brejnev, fie în cea de dictatură
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
eclectic și contradictoriu trei tendințe diferite: • sociologia loială programului comunist era centrată pe încercarea de a identifica modalitățile de acțiune pentru promovarea proiectului comunist de construcție socială. O asemenea sociologie nu putea fi realizată în parametrii științei propriu-zise, fiind subordonată dogmatismului programului ideologic și politic al partidelor comuniste de tip sovietic. Presiunea politică a făcut ca programul sociologiei loiale modelului comunist să eșueze în pură ideologie; • aplicarea sociologiei occidentale, inclusiv a tradițiilor sociologice naționale, la problemele particulare ale societăților socialiste: concentrându
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ci mai degrabă printr-o motivație clară: ea reprezenta mecanismul cel mai eficace de disciplinare a fostelor țări socialiste și de îndepărtare a riscului ezitărilor în realizarea unei integrări fără întoarcere în lumea occidentală. i) Evoluția rapidă spre un adevărat dogmatism al schimbării: dacă imediat după căderea regimurilor comuniste elementul central al atitudinii occidentale era „tranziția de la comunism la capitalism e un proces cu totul nou; nimeni nu este expert în strategia care va trebui urmată”, s-a trecut apoi la
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acestea dovedindu-se a fi mai degrabă improvizații. Programul de privatizare rapidă și neorientată de vreo strategie economică, ca mod de a scăpa de un sistem instituțional pe care nu îl înțelegea, reprezintă un exemplu tipic. A apărut un nou dogmatism al schimbării. Orice idee de schimbare, susținută cu sugestia că ea este o preluare a experienței Occidentului, reprezintă „Reforma”. Orice act de chestionare a unui program de reformă este taxat a exprima o mentalitate comunistă. Orice invitație la meditație echivala
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de tranziție. Strategia tranziției a devenit atât pentru actorii politici, cât și pentru mass-media o dogmă, mai presus de orice îndoială. Orice recomandare a FMI-ului devine un trebuie absolut. În contextul strategiei tranziției, mass-media au devenit, inevitabil, prizonierele unui dogmatism. Frecvent, mass-media s-au plasat în poziția de instrument exigent de monitorizare a implementării cerințelor strategice formulate de către Occident. Analiza mesajelor transmise continuu de mass-media, mai ales în perioada primă a tranziției, este de natură a detecta cu ușurință o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
primul rând al analizei trec factorii explicativi intrinseci evitabili. Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu soluție unică prin modelul problemelor cu soluție multiplă. Se deschide astfel interesul pentru explorarea alternativelor strategice posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
evitabili. Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu soluție unică prin modelul problemelor cu soluție multiplă. Se deschide astfel interesul pentru explorarea alternativelor strategice posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe au soluții multiple care trebuie identificate și evaluate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
produce un efect punctual și cu efecte limitate, ci este de natură a schimba întregul univers cognitiv al unei societăți. Secolul XX a fost caracterizat prin lipsa dorinței de a explora, la nivelul societăților globale, alternativele ca sursă a tuturor dogmatismelor. Din păcate, primii ani ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
alternativele ca sursă a tuturor dogmatismelor. Din păcate, primii ani ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-a opus cel occidental. Dogmatismul dezvoltat în procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice dogmatism, a fost caracterizat de o închidere izvorâtă din angoase iraționale. Vorbim tot mai mult despre necesitatea trecerii spre o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sursă a tuturor dogmatismelor. Din păcate, primii ani ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-a opus cel occidental. Dogmatismul dezvoltat în procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice dogmatism, a fost caracterizat de o închidere izvorâtă din angoase iraționale. Vorbim tot mai mult despre necesitatea trecerii spre o „societate a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-a opus cel occidental. Dogmatismul dezvoltat în procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice dogmatism, a fost caracterizat de o închidere izvorâtă din angoase iraționale. Vorbim tot mai mult despre necesitatea trecerii spre o „societate a cunoașterii”. Primul pas al constituirii unei asemenea societăți
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-a opus cel occidental. Dogmatismul dezvoltat în procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice dogmatism, a fost caracterizat de o închidere izvorâtă din angoase iraționale. Vorbim tot mai mult despre necesitatea trecerii spre o „societate a cunoașterii”. Primul pas al constituirii unei asemenea societăți este acceptarea alternativelor în toate zonele deciziei. Epilog: istoria merge mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
genial fiind autorul unui text, atunci genial trebuie să îi fie și interpretul. Emul al lui Leopold von Ranke (1795-1886), care comparase demersul istoriografic cu un oficiu sacerdotal 1, Wilhelm Dilthey va căuta o formulă hermeneutică prin care să depășească dogmatismul istorismului hegelian, dar care să conserve unitatea de sens a istoriei umanității. În primul rând, Dilthey este cel care va recunoaște clivajul între „științele naturii” și „științele spiritului” (sau „umanioarele”), refuzând metodei pozitiviste dreptul de a ancheta obiectele de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Theology (180-398), University of Notre Dame Press, Notre Dame, Ind., 1998. Flonta, Mircea, Perspectivă filozofică și rațiune științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Flood, Gavin, Beyond Phenomenology: Rethinking the Study of Religion, Cassel, Londra, 1999. Florensky, Pavel, Dogmatică și dogmatism, trad. rom. de E. Dulgheru, Editura Anastasia, București, 1998. Florensky, Pavel, Iconostasul, trad. rom. de B. Buzilă, Editura Anastasia, București, 1994. Florensky, Pavel, Perspectiva inversă și alte scrieri, trad. rom. de T. Nicolescu, A. Nicolescu și Ana M. Brezuleanu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu este o opțiune în prezent. Schimbarea, așa cum am definit-o, generează incertitudine, care poate fi abordată în două moduri: acceptare sau negare. Prima variantă duce la o formă de gândire critică și la o societate deschisă; a doua la dogmatism și la o societate închisă. Fiecare are avantaje și dezavantaje. Sub influența lui Popper, am construit cadrul unor modele teoretice care arată contrastul dintre punctele slabe și cele tari ale celor două abordări. într-o lume care evoluează, oamenii se
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]