341 matches
-
înconjurul. Bucuria Anucăi nu cunoștea margini; își lăsă capul în jos, lipindu-și obrazul de botul lui lung și ascuțit. După Pârvu și Suru, avea încă un prieten... care, nu vorbea niciodată, care nu-i spunea vorbe rele, ori de dojană ca ale copiilor din satul din vale. Căpriorul îi deveni prieten bun; stând alături de el, simțea că se apropia de ceva din propria ei făptură, ceva ce se pierduse.. Soarele îi era mai bun, viața nu i se mai părea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un tânăr licențiat în Filologie, Osvald, care eșuează ca profesor, apoi în alte locuri de muncă, până ce are „iluminarea” că menirea lui este scrisul. Își face un „laborator de creație” în casa părinților, sub privirile ironice și dezaprobatoare ale familiei. Dojana surorii Mihaela îl aruncă în raționamente dilematice, dar convingerea că are talent învinge, cu toate că trebuie să treacă și de împotrivirea, mai aprinsă, a mamei, dar și a cunoscuților. Nuși găsește fericirea nici în dragoste. Într un acces de supărare, inima
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
masă și Înghițeau În grabă prînzul, strigă poruncitor: — Domnișoară Turner! Domnișoară Blake! Ce faceți, nu veniți? A sosit autocarul! — Da, da! răspunse domnișoara Turner, care era mai scundă decît cealaltă. Imediat! Hai mai repede! zise femeia pe-un ton de dojană și dădu să plece. Toată lumea e gata. Vă așteptăm! — Haide! zise domnișoara Turner cu glas scăzut, Întorcîndu-se spre domnișoara Blake. Ar trebui să mergem. Știi cît sînt ele nesuferite cînd trebuie să aștepte. — Bine, du-te, zise domnișoara Blake calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spunînd totuși ceea ce n-ar vrea să spună, motivînd că mintea umană n-ar putea ajunge la astfel de ordini sacre. Mimarea modestiei e mînuită, ca întotdeauna, cu semnificația contrară. Observația care urmează e mai mult decît analitică, e severă. Dojana e inutilă pentru că astfel de state "întemeiate fiind pe religie sînt atît de puternice și de așa natură, încît principii lor își păstrează puterea, oricare le-ar fi acțiunile și felul lor de viață. Aceștia sînt singurii principi care au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vorbind numai despre acelea care sînt adevărate, spun că atunci cînd se vorbește despre oameni și mai ales despre principi care se găsesc pe o treaptă mai înaltă, ei sînt caracterizați prin una din trăsăturile următoare, care le aduc fie dojana, fie laudă. Și anume, unii sînt considerați drept darnici, alții drept meschini (folosind aici cuvîntul toscan miseri deoarece avar, în limba noastră, este și acela care vrea să dobîndească un lucru prin jaf; noi numim meschin pe acela care nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
smântână. A înhățat sticla din mâna Marandei și cât ai clipi a dat-o de dușcă. Apoi, cu un „uah!” apăsat, a luat-o din loc. Cu pas mărunt, Hadarag a pornit după rus, în timp ce cu mâna făcea semne de dojană către Maranda. Din așternutul lui, Toaibă auzea toată discuția și inima îi bătea cu putere ca pe vremea când se găsea în spatele inamicului. Când Maranda a intrat în casă răsuflând din străfundul rărunchilor, Toaibă a luat-o în primire: Vezi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ți se pare că te va ajunge cândva blestemul și că vei plăti cu vârf și îndesat pentru că - zicea tata - nu e faptă fără răsplată și că uneori păcatele părinților trec asupra urmașilor până la al șaptelea neam. Nitas asculta liniștit dojana tatei, dar făcea tot după cum îl îndemna firea lui hrăpăreață. Cam prin anii 1936, pe când încă mai eram elev normalist și tata muncea de zor semănând în pământ străin luat în dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mea, hotărât, știi bine... Când voi dispărea eu, vei face tu cum vei crede. Până atunci însă te rog, puiule! Te rog! Era atâta fermitate în tonul lui, că Grigore se simți întocmai ca odinioară când, copil nepriceput, îi primea dojenile fără crâcnire, și cu o supunere fricoasă. Răspunse ca și atunci: ― Da, tată. De abia după o pauză îndrăzni să adauge, tot ca un copil: ― Am crezut că sunt în vederile dumitale când am încercat să împiedic asuprirea celor nevinovați
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că el a rezistat, că Tanța însăși a venit, că nu orice iubire, cât de mare, trebuie să ajungă la ofițerul stării civile, că și alte cazuri... Își curmă însă gândurile de scuză, scârbit de ele, și-și zise cu dojană: " Ești un ticălos, Titule! Să-ți fie rușine!" 4 Grigore Iuga nu mai putea sta la țară. Singurătatea îl îngrozea tot atât ca și stăruințele tatălui său să nu-și distrugă căsnicia pentru neînțelegeri firești și trecătoare. Îi era rușine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poate fi inconștientă, guvernul nu. Țăranii care ar vedea cheful monstru permanent de aici ce-ar zice? Ei n-au de mămăligă și boierii nu-și încap în piele de petreceri! Își luă seama, râse prietenos și șterse efectul de dojană. Până la urmă fu așa de drăguț, că Olga, care se speriase întîi de gravitatea lui rece, îndrăzni să-l poftească la serbare, s-o vază cum dansează. Miron zise surîzător: ― Îmi pare rău, frumoasă domnișoară, că n-am să te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lor pe cei ce stăteau în fața postului de jandarmi. Trecând, unul din grup strigă simplu: ― Bună seara! Primarul, logofătul și plutonierul răspunseră deodată, grăbiți: ― Bună seara! O clipă fluieratul încetă, ca și cum ar mai fi așteptat vreo întrebare sau chiar o dojană. Apoi câțiva reluară melodia în vreme ce alții bufniră în râsete, iar după ce se mai depărtară puțin, unul dădu un chiot prelung și ascuțit, parcă să ridice toată lumea în picioare. În același moment noianul de flăcări de la răsărit se învolbură mai năprasnic
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce-i, Petrică? întrebă primarul Pravilă, văzîndu-l atât de schimbat. ― Dumneata nu vezi ce-i, ori nu vrei să vezi? se strâmbă Petre cu răutate. ― D-apoi că rușinea asta... începu Lupu Chirițoiu, care se afla alături, cu glas de dojană și părere de rău. Petre nu-i dădu răgaz să isprăvească: ― Ia mai tacă-ți clanța, hodorogule! Că destul ne-ai bătut capul și ne-ai ținut în loc cu brașoavele și cu miorlăielile tale! ― Ai nebunit și tu, băiete, vai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cei doi care își înecau nălucirile în pahare. Voi trei, unde erați ? — Luați-o mai ușor, interveni bătrânul Coropciuc. Dar nu reuși nici cu o parte, nici cu cealaltă. Ce treabă ai dumneata ? întrebă, la rândul lui, Maca, privind cu dojană la Jenică, pe fruntea căruia se adunaseră broboane de sudoare. Omul în haină de piele făcu un semn scurt. Polițistul se aplecă peste masă și îl înșfăcă pe Maca de guler. Celălalt se apropie până la o palmă de el, privindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pregătită să intru În lumea lui Philip. Are legături cu toată lumea și cu tot ce Înseamnă serviciu, ceea ce face ca situația să fie și mai ciudată. —N-am de unde să știu. Nu m-ai prezentat, spuse ea Încet. Am simțit dojana și am știut că avea dreptate, dar nu voiam ca discuția să devină foarte serioasă. Nu? Noaptea trecută a fost cam agitată. Crede-mă, nu pierzi mare lucru. E superb, după cum ai văzut și tu, dar altfel e puștiul răsfățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
în propriile lor forțe. Neacordând o atenție mai mare modului de distribuire a formelor de întărire, balanței pedepselor și recompenselor, a aprecierii pozitive și negative, se poate ajunge la o depreciere a personalității elevului, atunci când se folosește în mod exagerat dojana, și mai ales, atunci când dojana nu păstrează un caracter limitat („astăzi nu ai învățat lecția”), ci ia forma unei deprecieri globale („ce-o să iasă din tine” sau „degeaba cheltuiesc părintii cu tine”). Nu este deloc întâmplător că profesorii ce impulsionează
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
o atenție mai mare modului de distribuire a formelor de întărire, balanței pedepselor și recompenselor, a aprecierii pozitive și negative, se poate ajunge la o depreciere a personalității elevului, atunci când se folosește în mod exagerat dojana, și mai ales, atunci când dojana nu păstrează un caracter limitat („astăzi nu ai învățat lecția”), ci ia forma unei deprecieri globale („ce-o să iasă din tine” sau „degeaba cheltuiesc părintii cu tine”). Nu este deloc întâmplător că profesorii ce impulsionează elevii mai mult prin laudă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
nesigure și de posibilitățile negative ale unor alegeri pe care dorește să le facă. În plus, terapeutul trebuie să fie pregătit pentru ocaziile în care pacientul nu-i va urma sfaturile și trebuie să reziste să nu manifeste dezaprobare sau dojană. De la bun început, terapeutul trebuie să informeze pacientul asupra felului în care a realizat evaluarea activității existenței zilnice. Ei vor discuta despre diversele activități importante ale unei zile obișnuite. Terapeutul trebuie să stimuleze pacientul să identifice sarcinile necesare zilei obișnuite
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
spre-un vrăjmaș închipuit/ el odihnea neînsuflețit" Natura devine, ca la romantici, cutia de rezonanță a unor stări sufletești; când Regele Pescar era bolnav, văzduhul era "tras prin tină, un sclav", vântul era "galben în risipă, pecinginea se lăfăia-n dojană, pădurile schelete care țipă"; dar când Parsifal întreabă de "misticul potir", codrii înfrunzesc, apele cântă ca o liră, cerul este verzui, pomii sunt lunateci" etc. Printr-o asemenea particularitate, într-o perioadă de sufocare a lirismului în cătușele politicului, baladele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lansa într-o acțiune pe care ei o știu ca definitiv interzisă: cel mai des, nici nu se gândesc la ea! Însă acțiunile pentru care ai fost pedepsit luni și care marți nu atrage asupra ta nici cea mai mică dojană generează de la sine tulburări, fiindcă pun probleme; ele atrag și resping totodată; ele capătă repede, în imaginație, o importanță excesivă”. În aceeași ordine de idei, V. Pavelcu arată că adevărata autoritate nu este numai frână, izvor de interdicții paralizante, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
umane: instinctul onoarei, instinctul colectivității, instinctul de mișcare și instinctul de imitare. Fiecăruia din aceste instincte îi corespund în teoria sa anumite metode de educație. Astfel, "instinctul onoarei" trebuie să-l îndemne pe educator să utilizeze cu precădere lauda și dojana, evitînd pedepsele corporale. Obiecția formulată la adresa lui Locke este valabilă și pentru Găvănescul: nu se poate vorbi de un instinct al onoarei, ci numai de un sentiment al onoarei care se cere cultivat prin educație, și la care lauda și dojana
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dojana, evitînd pedepsele corporale. Obiecția formulată la adresa lui Locke este valabilă și pentru Găvănescul: nu se poate vorbi de un instinct al onoarei, ci numai de un sentiment al onoarei care se cere cultivat prin educație, și la care lauda și dojana își aduc o însemnată contribuție. În teoria pedagogică a profesorului ieșean, unele metode de educație vin în întîmpinarea instinctelor, provocînd plăcerea; altele se opun manifestării acestora și dau naștere unei stări de insatisfacție sau chiar de durere. Astfel, existența instinctului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
utilizând cam aceeași tehnică, în final ele se vor dovedi, moral, incapabile de a se ridica la perfecțiunea portretului fizic anterior conturat 965, dar Cresida primește din partea naratorului o mai mare apreciere și compasiune: „Eu nu vreau să-i aduc dojană, biata,/ Mai mult cât i se-aduce în poveste./ Pe faima sa e-atât de mare pata/ Încât pedeapsă prea-îndestulă-i este./ E greu păcatul ei; cu toate aceste,/ M-aș apleca s-o iert, căci s-a căit,/ și o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
faptă de vreme ce, primind un lucru despre care știe că este furat, a dovedit că are aceeași moralitate cu făptașul?!... „Este drept - spune Platon - ca cel care În mod voit a părăsit ordinea să intre În ea printr-o pedeapsă”. * „Orice dojană, la Început, pare că nu ține de bucurie, ci de Întristare; după aceea Însă ea redă celor puși la Încercare fructul Împăcării și al dreptății.” („Biblia” - Evrei, 12, 11) „Mustrarea” (sau chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
teritoriale suferite de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei”, „Porunca vremii”, „Gazeta refugiaților”, „Gazeta luptătorilor” ș.a. De sub tipar îi ies acum Scrisori pentru poeți (1940), Omagiale (1940), Ne fac dojană grea străbunii (1940), Carte cu eroi (1941), Spre zăpezi (1943). A mai publicat, în colaborare, Cartea cercurilor culturale (1939). După 1944, când în treacăt se cere pedepsirea lui pentru „naționalism” și „instigare” la războiul antisovietic, numele îi dispare din presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne fac dojană grea străbunii, în care durerea sinceră și deosebit de intensă provocată de Dictatul de la Viena și de ultimatumul sovietic se împletește cu revolta împotriva celor care le-au acceptat, a lipsei de eroism și de spirit de sacrificiu. La extrema opusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]