514 matches
-
inginerul-șef prinse un păstrăv de vreo șapte kile, gras ca un porc, îl trăsese în proțap chiar în fața noii curți a văduvei și-l înfulecase stropit cu mujdei, clefăind și behăind cât îl ținea gura: Corbane, ești tu cam dolofan, da’ cu nițică busuioacă aluneci pe gât în jos de nu te mai prinde nimeni, nenică! mmm, bun, bun! Ne-am întors în noapte, frânți. Dibuisem drumul de întoarcere cu ajutorul lunii. La Cobilița luna avea nasul mare și moacă tristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care pusese bazele familiei. Numele său era Păvăluț și venise tocmai din Vințu de Jos. Era de-abia un băietan când intrase în Vințu de Sus. Cineva, văzându-l pricăjit și lihnit, îi pusese în palmă un măr colbuit dar dolofan. Păvăluț ștersese mărul cu migală, îl așezase pe o năframă albă și îl vânduse. Cu prețul luat cumpărase patru mere mai mititele. Le frecase de nădragi până luciră ca date cu ceară și le așezase din nou pe năframă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care îmi ajunsese până la clavicule. I-am zis ofițerului de la Starea Civilă că voiam să amânăm ceremonia cu o săptămână, să ajungă și oamenii mei. Grasul perciunat din fața mea auzise el cum stătea treaba. Îl durea inima să piardă bacșișul dolofan pe care urma să i-l dăm din bun-simț. Ce să mai amânăm dacă tot suntem aici? Certificatul e gata, v-am trecut în registru, nu mai are rost să amânăm. Ne-a împins în sala de ceremonii, unde era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a cântat puțin, ne-a vorbit despre transformarea lui eros în agape. S-au pus giamparale, pe balcon s-au prăjit hălci, scoici, guvizi. Părintele a avut lipici la viitoarea mamă-soacră, coafeza - probabil datorită asemănării cu un Alain Delon mai dolofan cu vreo patruzeci de kilograme. Coafeza era mai înaltă decât el cu un cap, însă cuscrul nu avea ticul la ochiul drept și hernia de disc ale soțului ei, marinarul. La un moment dat au rămas doar ei doi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
prelungită de electroconvulsii. Îi completa și flanca un tip scundac, cu favoriți stufoși, ce răspundea în principal la apelativul de Boss și care se agita cărând un coș, în a cărui scafă somnola o creatură mititică. Ariergarda reîncarnaților un Bursuc dolofan și un Iepure albinos încheia alaiul insolit, al noctambulilor zoriți. Cunoaște, vreunul dintre voi, un preot, un duhovnic? dorise să știe Îngerul, înainte de a se fi pus cu toții, în mișcare. Păi..., noi, ăștia, nu prea călcăm prin biserici... Că nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu este neapărat importantă. Hm! Ce contează semantica și formalismele, domnul meu, atâta timp cât ne aflăm împreună, aici, acasă, feriți de toate relele și de toate belelele? Vocea pe care o percep, un pic ghidușă, un pic poruncitoare, aparține unui Bursuc dolofan, care dă târcoale pofticios, în jurul rucsacului meu cu merinde, împreună cu un Iepure Alb și cu un cotei. Nu te mira, îmi zice Viezurele. Doar ne-ai aflat povestea. Ce-ai scris, ai scris! Eu și cu dumnealui, Iepurilă, purtătorii legali
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
numea jocul, ăsta: alintarea motanului. Foarte conștiincios, făcea tot ce putea să-i smulgă navigatorului un zâmbet. Oamenii sunt atât de solemni câteodată. Era o funcție anevoioasă pentru un motan; dar el nu renunță, tot gândindu-se la un șoarece dolofan. ― Ce părere ai? zise Brett privindu-și colegul. Parker ajustă un control, șterse sudoarea care i se scurgea pe frunte. ― E aproape. Încă o jumătate de grad și va fi la fix. Ripley ar trebui să fie satisfăcută. ― Tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se apuca s-o lege pe Zizi la ochi sau să-i înnoade mâinile de cârpă la spate. Se ferea râzând de palmele mele și, când nu mă așteptam, mă apuca de codițe. Era un mucos sâcâitor, dar foarte drăguț, dolofan, cu ochi cafenii. Uneori, când îl apuca dragostea pentru mine, fugea repede în camera lui și venea cu o cutiuță de Cavit 9. Mă servea cu o tabletă galbenă și parfumată, de consistența cerii. Puteam zăbovi așa, jucîndu-ne în colțul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a aerului friguros, de mângâierea diafană a pufului de nea pe pielea lui caldă. Pe urmă, înălțându-și capul și scuturându-și părul spre spate, inhală adânc aerul și ninsoarea, își curbă ușor trupul, plonjă în norul de abur, rotund, dolofan, și se făcu nevăzut. Părintele Bernard, care în tot acest timp își ținuse răsuflarea, lăsă acum să-i scape un suspin. Dans l’onde toi devenue ta jubilation nue. Preotul, care-și făcuse partida de înot, se simțea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
crescut între stația de tramvai „G. Bacovia“ de pe Giurgiului, Pieptănari, Ferentari, Șoseaua Viilor-Chirigiu, dealul Filaret, Lânăriei și „cociocul“ dintre Mărțișor și Crematoriu. Știu că am povestit nu o dată, verbal și în scris, despre fascinația sutelor de Sâmbete ale morților, când dolofanul de mine recepta pantagruelic divine hălci de colivă înecată-n cacao și bomboane cu miere sau alune, despre inocentele iubiri pubere, firoscos plimbate printre morminte, inocenta familiaritate cu moartea, hipnoza monumentelor funerare, tainica voluptate ce lega extincția de jubilație ș.
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Are și ea necazuri! o scuză Lina. Știi, Mini, cât iubește Nory pe sora ei a mare. Dia e cam suferindă și, când e vorba de ea, Nory lasă tot deoparte. Ba chiar își neglijează dispensariul. I-am trimis niște dolofani de copii, trecuți prin mâinile mele, și aud că s-au perpelit acolo, la dumnealor. Am să mă cert zdravăn cu ea ... Bieții mititeii mamei: Doctorul Rim sughiță un râs indulgent. Lui Mini, care nu-1 mai auzise parcă râzând alteori
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
până la umeri, ca la copii - Are 16 ... ba 17 . . ba 18 ani, hotărî Lina. Dar pare abia [de] 14, cum vezi. Walter se poartă perfect cu amândouă . . Nu uita. Mini, cind vezi pe Nory, spune-i că no. 14, un dolofan de băiat, a murit și o bombonică de fetiță, pe care am trimis-o cu mă-sa ca să nu schimbe laptele, piere de enterită. Și băiatul Elenei Drăgănescu e tot cam gălbegit . . Bietu Doru - eu tot văr îl socotesc - s-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a Întors la vechea clădire de pe bulevardul Arequipa, o hardughie cu balconul acela atîrnat sus de tot că abia puteai ajunge la el, unde era clasa a treia, a celor mari. Arzubiaga trecuse la Santa María, iar Martinto și mai dolofan ca Înainte și foarte murdar, de parcă se tăvălise prin noroi, trebuia să repete anul pregătitor. Ca să intri În clasa Întîi trebuia să fii foarte cuminte, fiindcă aveau să meargă la prima Împărtășanie și apoi urma confirmația pentru asta era nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dintre soldați: - Aduceți frânghii. Legați-l! Cu umilință, Clane consimți să fie legat. În momentul anunțării veștilor, Czinczar se îndrepta spre Linn. Meewan l-a întâlnit pe acoperișul palatului central. Bărbatul cel masiv avea întipărit un zâmbet pe fața lui dolofană de om cumsecade. - Teoria ta a fost corectă - spuse admirativ. Ai crezut că ar putea risca într-o perioadă critică a invaziei. A venit azi dimineață. - Spune-mi exact cum i-ai acceptat serviciile. Vocea sa, unică prin frumusețea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Asta e ca un prânz de afaceri. Știi tu: cu ochii pe ceas. Sora mea te face să te simți în siguranță. Ușor. Asta se cere tot timpul îngrijită. În plus, Karin e mai solidă. De fapt, e un pic dolofană. Femeia asta e aproape sexy. — Dar nu vorbește ca...? — Și i-au greșit un pic fața. Știi ce vreau să zic? Expresiile sau de-astea. Sora mea râde la glumele mele. Asta e speriată tot timpul. Plângăcioasă. Apropo de ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu studenți în ultimul an. Părul facial cu aspect sălbatic revenea în modă. Și piercing-ul, normal, metalele grele - cu asta n-avea să se obișnuiască niciodată. Nepoții din Levittown 1, cu belciuge în sprâncene și în nas. În timp ce o fată dolofană și tatuată dădea un ultim telefon permis înainte să se audă soneria - Salut, sunt la cursul de neuro - privi cum sclipește strasul din limba ei în luciul salivei, o perlă de apă dulce surprinzătoare. Privind acest amfiteatru de tineri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
rațele care înotau, fără excepție, spre cealaltă parte, către prima baliză. Adăpost. Schneiderhahn a scos o bucată de hîrtie din buzunar și, aplecîndu-se peste șaua bicicletei, a făcut o barcă, de fapt, mai degrabă o pălărie ascuțită, cu degetele lui dolofane. A încercat să o arunce în apă, dar n-a ajuns prea departe. A aterizat aproape de țărm, dar totuși destul de departe pentru a o vedea mișcîndu-se sălbatic, înainte și înapoi, pe valuri și abia înaintînd. Pe vîntul ăsta, culoarele cu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
la locul lui, dar e ca un joc: trebuie să găsesc, să descopăr, să mă prefac și, mai ales, să tac. Orice vorbă e încărcată de primejdii. LUNI 22 DECEMBRIE Un început de săptămână greu 1 A m un obraz dolofan, cum nu l-am mai avut dincopilărie. Parcă aș fi cu gura plină. Nu mi-arsta rău, dacă celălalt n-ar arăta, în schimb, flămând, ba chiar flămânzind de multă vreme. Deci jumătate din față e îmbuibată, jumătate lihnită. Descoperirea am
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că în cazul acesta el va trebui să acționeze: - Am să-mi aduc de la atelier perforatorul atomic. Cu asta îi dăm gata. Îmi îngăduiți s-o fac, domnule primar? În lumina vitrinei magazinului de arme se vedea bine cum individul dolofan transpiră. Acesta zise: - Poate-i mai bine să-l chem pe comandantul garnizoanei imperiale de la Ferd și să-l întrebăm pe el. - Nu, zise Fara, care recunoștea ușor orice încercare de eschivare. Trebuie să acționăm chiar noi. Alte comunități le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
câștig, femeile se repezeau să-l îmbrățișeze și-l sărutau fie compătimitor, fie într-un acces de admirație. Pe fundal se auzea mereu muzică. După ce câștigă nenumărate mii de unități monetare, ușile "Palatului Gologanilor" se închiseră și veni spre el dolofanul, care-i spuse sec: - E-n regulă, ajunge! Străinii trebuie să părăsească localul ca să putem pune capăt prostiilor ăstora. Cayle se uită lung la necunoscut și ceasul de alarmă al primejdiei ticăia atât de tare în capul lui încât îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
necunoscut și ceasul de alarmă al primejdiei ticăia atât de tare în capul lui încât îi răsuna prin tot creierul. Cred că am să mă duc acasă", murmură el. Cineva îl pocni peste față destul de tare. - Mai lovește-l! strigă dolofanul. Este încă pradă unui acces afectiv. A doua lovitură fu și mai puternică. Cayle se trezi din ceața aceea amețitoare, înțelegând brusc că e într-o primejdie de moarte. - Dar ce se întâmplă aici, se bâlbâi el, iar ochii i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
el. N-ai să poți să scapi cu una, cu două. Asta înseamnă sfidarea legii. Fara tăcu atâta vreme cât înalta autoritate păși, legănându-se, până în mijlocul clădirii. Era de necrezut, aproape uluitor, ca primarul Dale să-și riște prețiosul său trup dolofan. Dar nedumerirea încetă când acesta rosti cu o voce slabă: - Bună treabă, Fara. Știam eu că ești capabil. Zeci de oameni din Glay te susțin, așa că nu da înapoi. A trebuit să urlu la tine adineauri fiindcă afară e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Aduni toate țoalele după tine. Ce Dumnezeu! Nu te fă mai bătrân decât ești. Intră în sufragerie cu un teanc de farfurii. Șerban Miga clipi confuz. ― Dar Florence... Nici n-am fost la bucătărie. Un val de roșeață năpădise figura dolofană până la rădăcina părului alb. Rotunjimile și trăsăturile moi îl făceau să semene cu o femeie. Nevastă-sa își strâmbă gura botoasă. Avea nasul cârn, ochi mici albaștri, puțin oblici și un păr argintiu foarte des, retezat scurt legat cu o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vorbească de bătrânețe în fața femeii adorate. Închipuiește-ți numai! Un Armand Duval pensionar și reumatic. Ia să vedem de când durează povestea? Oho! Aproape patruzeci de ani... Lui Florence îi plac cățelușii fideli. Șerbănică și Ioniță..." Se amuză imaginîndu-și-i în ipostaze canine. Dolofanul Miga ― un pechinez amabil de salon, celălalt ― un fox-terrier negru, bătrân fără ca asta să-i aducă înțelepciunea. Începu să râdă încetișor. " E într-adevăr curios, draga mea. Nimeni n-ar putea spune despre tine că ești o femeie modernă ― te
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
consultă instinctiv pe al lui. O diferență de câteva minute. Bătrânii rămăseseră în jurul mesei, crispați, cu chipuri trase și livide. Șerbănică Miga adormise cu fața sprijinită în pumni. Capul alunecase și obrazul tras într-o parte îi descoperea proteza. Figura dolofană părea că rânjește. Semăna cu idolii grași, de porțelan, așezați turcește. Aceeași expresie de imbecilitate rafinată și vicleană. Melania Lupu zâmbea. Zâmbetul se încrucișa cu un altul ascuns în dantelele evantaiului. Nu-l vedea nimeni și se bucura. Buzele se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]