343 matches
-
formă pătrată sau dreptunghiulară (excl. dolomita calcinată, aglomerată) 2518.10 kg T 14.12.20.50 Dolomită calcinată și sinterizată, brută, degroșată sau simplu debitată în blocuri sau plăci dreptunghiulare sau pătrate 2518.20 kg T 14.12.20.70 Dolomită aglomerată (inclusiv dolomită gudronată) 2518.30 kg T NACE 14.13: Extracția ardeziei 14.13.10.00 Ardezie, brută, degroșată sau simplu debitată în blocuri sau plăci dreptunghiulare sau pătrate 2514 kg T NACE 14.21: Extracția pietrișului și nisipului
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
dreptunghiulară (excl. dolomita calcinată, aglomerată) 2518.10 kg T 14.12.20.50 Dolomită calcinată și sinterizată, brută, degroșată sau simplu debitată în blocuri sau plăci dreptunghiulare sau pătrate 2518.20 kg T 14.12.20.70 Dolomită aglomerată (inclusiv dolomită gudronată) 2518.30 kg T NACE 14.13: Extracția ardeziei 14.13.10.00 Ardezie, brută, degroșată sau simplu debitată în blocuri sau plăci dreptunghiulare sau pătrate 2514 kg T NACE 14.21: Extracția pietrișului și nisipului 14.21.11
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol numeroase bogății: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 - 1980 au pus în evidență însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc exploatate
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m. Proeminente apar vârfurile Preluca Dreptului, La
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
bioxidului de carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare); solubilitatea rocii; puritatea, grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
separat ulterior prin metoda Bayer aluminiul de aluminat. În geologie se face o deosebire între bauxitele cu silicați (bauxite laterit) de cele cu carbonați, bauxitele ce conțin carbonați (bauxite carstice) care au fost descoperite anterior fiind întâlnite în calcare și dolomite ele apar sub formă de argile fiind intens degradate de acțiunea intemperiilor. Bauxitele cu silicați (bauxitele laterit) fiind în prezent importante din punct de vedere economic, sunt întâlnite frecvent asociate cu roci ca granit, gnais, bazalt, sienit, argilă și șisturi
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
marcasita se descompune mai ușor decât pirita, în acest proces de descompunere trece prin mai multe faze intermediare, ca de pildă se transformă prin oxidare în limonit (FeO·OH) cu eliberare de acid sulfuric. Marcasita este întânită asociată cu Calcita, Dolomita, Fluoritul, Galenitul, Pirita, Pirrhotina și Sphalerita. Cantități mai importante de marcasită se pot întâlni în Llallagua în Bolivia; Essen, Freiberg și Wiesloch in Germania; Champagne în Franța; Chiuzbaia în România; Reocin/Santander în Spania; Vintířov în Cehia; sowie Joplin/Missouri
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
Spania, sau Jáchymov în Cehia. Roca dolomit este folosit la pavare, piatră decorativă, sau la fabricarea cimentului în construcții, în metalurgie la obținerea unor oțeluri dure, în industria sticlei. La accidentul produs cu reactorul nuclear de la Cernobil s-a folosit dolomită la acoperirea reactorului pentru diminuarea radiațiilor după accident. Mineralul mai este folosit mai rar ca bijuterie din cauza clivajului bun și durității reduse.
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
Un complex istoric de ălei cu pomi și crânguri care creează un peisaj estetic și impresionant, ce se adaugă peisajului de pădure al munților Veľká Fatra. Acest lanț muntos aparține celor mai impresionanți munți din Slovacia. Pietrele de calcar și dolomitele cu forme fantastice, cât și peisajele frumoase din apropierea văilor Blatnická și Gaderská atrag vizitatori din toate colțurile lumii. Mošovce este locul de pornire pentru multe personalități. Printre cei mai importanți se numără Frico Kafenda (1883-1963), compositor; Anna Lacková-Zora (1899-1988), scriitoare
Mošovce () [Corola-website/Science/302827_a_304156]
-
Unii dintre ei și-au abandonat locurile de baștină pentru a munci în industria minieră, care joacă un rol important în acest stat. Orissa ocupă un loc de frunte în India din punctul de vedere al extracției de crom, mangan, dolomită și grafit
Orissa () [Corola-website/Science/304699_a_306028]
-
și de clădiri Marmură și alte tipuri de piatră calcaroasă pentru monumente și clădiri Granit,gresie și alte tipuri de piatră pentru monumente și clădiri Clasa 14.12 Calcar, gresie și var Calcar și gips Calcar și gips Var și dolomită 14210 14220 14230 14240 14290.1 14290.2 151a 15120 15130 152 15200 163a 2603 2604 2606 2616 2607-2609 2602, 2605, 2610, 2611, 2613-2615, 2617 2515 2516 2520.10, 2521 14.13.1 14.21.1 14.22.1 14
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
21.1 14.22.1 14.30.1 14.12.20 14.13.10 14.21.11 14.21.12 14.21.13 14.22.11 14.22.12 14.30.11 14.30.12 14.30.13 Var și dolomită Clasa 14.13 Ardezie Ardezie Ardezie Grupa 14.2 Nisip și argilă Clasa 14.21 Pietriș și nisip Pietriș și nisip Nisipuri naturale Granule, așchii și pulbere de piatră; cristale de stâncă, pietriș, piatră spartă sau zdrobită Macadam; macadam gudronat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg,Fe)SiO și
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formațiunea de Voșlobeni este constituită din micașisturi cu nivele de paragnaise, cuarțite și amfibolite, cu nivele de dolomite și calcare cristaline (Turnu Roșu, Piatra Albă). Tipul și subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, întâlnindu-se și solurile brun eumezobazic și brun acid. Printre culmile notabile cuprinse în perimetrul rezervației se numară vârfurile Buhăescu Mare (2221 m
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
Rezervația naturală este situată in Munții Perșani pe Râul Comăna. Rezervația se află pe raza satului Comăna de Sus și are o suprafață de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
între câmpia septentrională și munții carstici Alpii Dinarici. Altitudinea minimă a parcului este , corespunzătoare părții mai din aval a râului Korana; punctul cel mai înalt este muntele din masivul Mala Kapela cu vârful la altitudine. Rocile carstice formează în principal dolomite și calcare, iar relieful este astfel punctat de formațiuni cum ar fi dolinele, uvalele, poliele și ponoarele Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor. În roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură și varianta dolomitilor care sunt un amestec de calciu și magneziu.Carbonatul de calciu este aproape insolubil în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
pe culmile însorite și domoale, sub forma unor cătune adunate, cum este cazul localităților Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, Poiana Răchițelii etc. Din punct de vedere geomorfologic se constată efecte de eroziune și forme de relief determinate de acestea. Zona dolomitelor - folosite și la construcția Castelului Corvineștilor - este străbătuta de vai cu pereți abrupți. Climă acestei zone poate fi încadrată într-un climat continental temperat ,putându-se afirmă că există un microclimat hunedorean cu nuanțe banatice datorat unor elemente locale, precum
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil depozit de substanțe minerale utile, în special minereuri de fier, zinc, talc, marmură, dolomite și calcare. Din Masivul Poiana Ruscai fac parte șisturi cristaline mezometamorfice care sunt importante în zăcăminte de fier, găsindu-se că depozite lentiforme de siderită de lungimi și grosimi variabile, transformată în limonită în zona de oxidație. Câmpul cel mai
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Filimon. Zăcămintele din acest câmp sunt alcătuite, în special, de siderită legată genetic de calcare cristaline și șisturi clorito-sericitoase că minereu primar aflat în adâncime și din limonită, aflată mai la suprafță. O altă bogăție naturală a pământului o constituie dolomita de calitate superioară, ce reprezintă o varietate de calcar în care carbonatul de calciu este amestecat în proporții variabile cu dolomita și conține un procent de mangan. Calcarele dolomitice se îmtind de la Hunedoara până la Lelese, exploatările principale aflîndu-se la Craciunoasa
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
primar aflat în adâncime și din limonită, aflată mai la suprafță. O altă bogăție naturală a pământului o constituie dolomita de calitate superioară, ce reprezintă o varietate de calcar în care carbonatul de calciu este amestecat în proporții variabile cu dolomita și conține un procent de mangan. Calcarele dolomitice se îmtind de la Hunedoara până la Lelese, exploatările principale aflîndu-se la Craciunoasa și Lelese. În vest, în zona Lelese și Gojâdia se află zăcăminte de talc, de o calitate superioară. El este de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
la 440.9 mg/l, creând un mediu abiotic. Principalele surse de poluare a aerului de pe cursul râului Cerna sunt: unitățile siderurgice SC Mittal Steel SĂ Hunedoara, unitățile de producere a materialelor de construcție , SC Macon SĂ Deva, SC Talc Dolomita SĂ Zlaști. SC Mittal Steel SĂ Hunedoara varsă în râul Cerna ape uzate evacuate prin 23 de canale de evacuare ale unității, ca materii prime Nichel plăci cu o concentrație de 29474Kg/2000 și FeCrNi cu o concentrație de 5600
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]