567 matches
-
Folosirea pe scară mai largă a unor metode activ-participative punând accent pe structurile cognitive ale elevilor și apelarea la metode pasive numai când este nevoie. • Extinderea urtilizării unor combinații și ansambluri metodologice prin alternări ale unor caracteristici și nu prin dominanță metodologică. • Integrarea unor mijloace de învățământ adecvate cu un aport autentic în eficientizarea predării-învățării. • Extinderea folosirii unor metode care solicită componentele relaționale ale activității didactice și întărirea dreptului elevului de a învăța prin participare. • Accentuarea tendinței formativ educative a metodei
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
Însușite și corespund unor nevoi fective lăuntrice care le au Întărit. Asemenea atitudini au praguri de apariție mai scăzute și ovedesc o mai mare rezistență și consecvență În comportarea individului decât atitudinile ieriferice care angajează Într-o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evidență concurența dintre cele două construcții. Frecvența mai ridicată a primei perechi - nu numai..., ci/dar (și) - este bine conturată. În același timp însă se pot remarca și diferențele de utilizare în funcție de tipurile de texte: în textele științifice și estetico-filozofice dominanța este absolută. În textele praxiologice frecvențele sunt foarte apropiate, iar curbele de apariție sunt similare. În cazul textelor artistice preferința pentru una dintre cele două structuri pare a fi o caracteristică a stilului individual. Totuși, la o analiză mai atentă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în modelul de regresie pe ambele, pentru a ilustra cum multicoliniaritatea afectează valorile toleranței și ale coeficienților beta. S. aplicăm acum metoda regresiei ierarhice. Conform literaturii de specialitate, știm că abilitățile de leadership sînt influențate de variabilele inteligență emoțională și dominanță, acestea fiind conținute în primul model de regresie. Următorul model va conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila abilități de leadership în cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem variabilele inteligență emoțională, dominanță și atitudine proactivă în cîmpul Independent și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem variabilele inteligență emoțională, dominanță și atitudine proactivă în cîmpul Independent și apăsăm iar butonul Next. La fel, pentru construirea modelului 3, selectăm alături de variabilele anterioare și variabila autoeficiență și le trecem în cîmpul Independent, apoi apăsăm butonul Next. Activăm butonul Statistics, iar aici, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fiind semnificativă (p < .01). Astfel, modelul 2 explică 47,1% din varianța variabilei aptitudini de leadership, cu 4,5% mai mult decît modelul 1, această creștere fiind semnificativă statistic (p = .005). Reamintim că modelul 1 conținea VI inteligență emoțională și dominanță, iar modelul 2 adaugă la acestea și VI atitudine proactivă. În schimb, dacă mai adăugăm și VI autoeficiență (cazul modelului 3), coeficientul de determinare R2 ajustat scade cu .04%, astfel încît, în loc să mărim eficiența explicativă a modelului de regresie, o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
contextul particular al istoriei ultimei jumătăți de secol dominat de răspândirea democrației, explicația statu-quo-ului extern se referă la probabilitatea ca democrațiile să susțină în bloc actualul statu quo al puterii, mai degrabă decât să manifeste tendințe revizioniste. Dată fiind relativa dominanță a democrațiilor din ultimii ani, este foarte probabil ca ele să fie beneficiarele directe ale actualului regim internațional prin urmare, ele vor sprijini stabilitatea, continuitatea în relațiile economice, negocierea și medierea. Argumentul sprijinului instituțional din partea hegemonului sistemului internațional pornește de la
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
dispunerii formelor în arta vizuală. El alcătuiește un inventar al trăsăturilor formale în care include culoarea, descrisă în funcție de nuanță, strălucire sau saturație, linia, descrisă în funcție de dimensiune, orientare ori curbură și densitatea vizuală, profunzimea și ritmul, care orientează, împreună, mișcarea ochiului, dominanța figurilor și raportul între figură și fond. Aceste notații din câmpul esteticii despre formele vizualității, despre importanța dispunerii formelor în funcție de legi necunoscute și misterioase, despre obiectul privit cu adevărat doar atunci când există numai pentru a fi văzut, despre faptul că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cu bâlbâială clono-tonică, dislalie polimorfă periferică); Studii de caz - Întârziere în dezvoltarea limbajului; Studii de cazBâlbâială (bâlbâială clono tonică, bâlbâială clonică, embolofrazie); Studii de caz - Întârziere în dezvoltarea limbajului - pe fondul deficitului auditiv); Studii de caz - Alalie (alalie mixtă cu dominanță motorie, alalie senzorială, alalie motorie); Studii de caz - Autism; Studii de caz -Sindrom Down. Consider că acest mod de organizare și structurare a prezentării unor modele, exemple de studii de caz în terapia logopedică vine în sprijinul studentului, lăsându-i
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
integrării și progresului favorabil. Consider necesară continuarea terapiei logopedice, prin utilizarea tehnicilor asistive și în anul școlar 2012 2013, ca urmare a progreselor obținute în acest an școlar. V. Studii de caz - ALALIE 1. Studiu de caz Alalie mixtă cu dominanță motorie I. Date personale Ilinca I., născută la 20.01.2001 în Iași. Al doilea copil în familie. Începe terapia logopedică la 4 ani. II. Anamneza Fără afecțiuni deosebite printre membrii familiei. Tatăl afirmă că a vorbit mai târziu, spre
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Talia copilului este mică. Tegumentele și mucoasele normal colorate, fără modificări patologice. Țesutul celular subcutanat slab reprezentat - indicele de greutate sub normal, fără a fi distrofică. Sistemul ganglionar limfatic aparent indemn. Sistemul osteo-articular integru. Aparatul respirator: respirația este mixtă, cu dominanță toracală. Aparatul cardiovascular, digestiv, genito-urinar: nu sunt suficiente date. Atitudinea: ținută dreaptă în ortostatism, fără devieri patologice. Echilibrul static este relativ bun - proba Romberg este negativă. Echilibrul dinamic are o dezvoltare decalată față de nivelul așteptat al vârstei cronologice. Copilul aleargă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
omite conjuncțiile, prepozițiile, articolul este greșit. Sunt afectate și elementele prozodice ale limbajului, în special ritmul, accentul și intonația. VI. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe și a evoluției copilului s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie mixtă cu dominanță motorie. VII. Prognostic Evoluția va fi favorabilă, dată fiind implicarea familiei. Dată fiind severitatea și rezistența la corectare a tulburărilor de limbaj există posibilitatea ca un anumit decalaj să se mențină în special în privința limbajului expresiv. VIII. Evoluția pe parcursul terapiei
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
standardelor vârstei cronologice. Talia copilului este medie. Tegumentele și mucoasele normal colorate, fără modificări patologice. Țesutul celular subcutanat normal reprezentat - indicele de înălțime - greutate este normal. Sistemul ganglionar limfatic aparent indemn. Sistemul osteo-articular integru. Aparatul respirator: respirația este mixtă, cu dominanță diafragmatică. Aparatul cardiovascular, digestiv, genito-urinar: nu sunt suficiente date. Atitudinea: ținută dreaptă în ortostatism, fără devieri patologice. Echilibrul static este relativ bun - proba Romberg este negativă. Echilibrul dinamic este bun, conform vârstei cronologice. Motricitatea activă (voluntară): motricitatea grosieră este bine
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
nici nu combină două cuvinte într-o structură propozițională. Vocea nu este distorsionată, având rezonanță naturală în râs sau plâns. 6. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe și a evoluției copilului s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie cu dominanță senzorială și elemente de autism. 7. Prognostic Evoluția va fi lent favorabilă, dată fiind severitatea tulburărilor de limbaj și a celorlalte probleme comportamentale din spectrul autist. Există posibilitatea ca un anumit decalaj să se mențină în privința limbajului expresiv. 8. Evoluția
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pronunță. Nu prezintă deficiențe auditive, reacționează la sunete și zgomote de intensitate mică. Reușește să emită voce sonoră, puternică, doar atunci când țipă sau plânge. 6. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie cu dominanță motorie. 7. Prognostic Evoluție incertă, dată fiind severitatea tulburărilor limbajului expresiv, pe un fond deafectare neurologică. Prognosticul favorabil este afectat și de negativismul copilului, care este destul de reluctant în a efectua exercițiile logopedice indicate. 8. Evoluția pe parcursul terapiei logopedice Copilul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sau prin detașare spațială. Pictorul nu avea nici un motiv să se teamă că ea se va pierde. Se putea încrede în geometria convingătoare a tondoului pentru a o indica pe ea ca piesă centrală a scenei. Poziția centrală poate conferi dominanță figurii copilului Hristos chiar atunci când, așezat în poala mamei sale, el ar putea fi redus la o poziție subordonată. În Madona cu rodia a lui Botticelli (figura 41), capul său beneficiază de stabilitatea centrului. El este înconjurat de corpul mamei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tabloului, stabilizând astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei biblice. Figura principală, Hristos, este susținută de verticala centrală, iar discipolii sunt grupați în jurul mesei așezate simetric. O atare simetrie, așa cum am probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează caracterul gotic al verticalității sale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
însuți și să îți cunoști reacțiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă opinii clare, într-o manieră hotărâtă, deseori rigidă; -sunt dificil de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
lua decizii rapide; -sunt introvertite, preferă singurătatea și nu sunt buni parteneri de conversație; -sunt puțin înzestrate cu aptitudini de negociator și sunt potrivite pentru strategia de evitare. 4. Stilul îndatoritor - rezultă din combinația dintre o sociabilitate ridicată și o dominanță slabă. Persoanele cu un astfel de stil de comunicare: -cedează ușor, se sacrifică, se supun, sunt răbdătoare, sensibile; -nu țin să se afirme, să joace vreun rol în luarea deciziilor; -ascultă cu multă atenție și înțelegere; -de regulă evită să
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
o consecință a unei boli oarecare și, deci, ca o falsă lene. Desigur, alături de stările de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere. La toate aceste categorii, de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
coreleze cu valorile morale; să aibă elemente de specificitate și unicitate. Lista trăsăturilor fundamentale de caracter variază de la autor la autor, dar foarte des întâlnite sunt: conștiința de sine, conștiința morală (simțul răspunderii), capacitatea de înfrânare, perseverența, curajul, tendința spre dominanță sau supunere. O trăsătură fundamentală a caracterului este pregnanța sau integrarea sa, care exprimă contrastul dintre un caracter ferm și unul oscilant, al unui om cu o conduită plină de contraste și surprize; acest aspect a fost îndelung cercetat (G.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mai acceptabile, la vârsta adultă.De exemplu, băieții dependenți se transformă în băieți afectuoși, calzi, cu mariaje pline de succes. 3.4. Factorii de personalitate În această lucrare vor fi examinați trei factori de personalitate și anume:responsabilitatea, impulsivitatea și dominanța. 3.4.1.Dominanța Dominanța se referă la un mod de comportare interpersonală care permite obținerea obiectelor dorite(simbolice sau nu) și supunerea pe poziții de forță în competiții. Orice relație interindividuală desimetrică, stabilită pe resurse inegale ale partenerilor sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
adultă.De exemplu, băieții dependenți se transformă în băieți afectuoși, calzi, cu mariaje pline de succes. 3.4. Factorii de personalitate În această lucrare vor fi examinați trei factori de personalitate și anume:responsabilitatea, impulsivitatea și dominanța. 3.4.1.Dominanța Dominanța se referă la un mod de comportare interpersonală care permite obținerea obiectelor dorite(simbolice sau nu) și supunerea pe poziții de forță în competiții. Orice relație interindividuală desimetrică, stabilită pe resurse inegale ale partenerilor sau care se exercită în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]