1,677 matches
-
comunicării subordonate prioritar obiectivului didactic urmărit. De aici libertatea limitată a partenerilor, profesori și elevi, de a alege conținuturi ad-hoc; • animarea selectivă a partenerului Ă clasă/elev Ă în funcție de reprezentările deja fixate ale profesorului („clasă amorfă”, „elev slab”, „elev conștiincios”); • dominarea comunicării verbale de către profesor în proporție de peste 60-70%, la care se asociază și tutelarea de ansamblu a actului comunicativ (Leroy, 1974; Debyser, 1980); • redundanța, cantitativ și calitativ specială, impusă de necesitatea înțelegerii corecte a mesajului (Ungureanu, D., 1994). Pentru fiecare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la cimpanzei). Mai mult, se manifestă o tendință urmărind „influențarea creatoare a mediului”, încercarea de a transforma ceea ce întâlnește în jur, de a construi din nisip sau plastilină tot felul de lucruri. Astfel, încă din copilărie se vădește tendința de dominare a mediului, atât de caracteristică speciei umane. Ea este efectul unui surplus de energie disponibilă. Aceste manifestări dovedesc existența resurselor ce fac posibilă învățarea chiar și în condițiile artificiale ale școlii, departe de solicitările imperioase ale mediului și ale trebuințelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
public cu excesele și reacționarismul celor care domină scena principală, În ochii și, adesea, În aplauzele publicului, nu este nouă și nici secată. Personajele „rezonabile” preferă să stea „În banca lor”. Din păcate o astfel de atitudine conduce, adesea, la dominarea discursului public de către ceilalți, mult mai necruțători față de diferențe, mai elitiști și, În cazul interbelic, de-a dreptul fasciști. În anumite sensuri, ideile eugeniste au sprijinit răspândirea secularismului dincolo de cercurile intelectuale, căci populația țărănească nu a avut (și, din păcate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se recrutează în principal din rândurile burgheziei” (ibidem, p. 73). Din această perspectivă paretiană, lupta pentru controlul mijloacelor de producție și pentru repartiția beneficiilor producției nu constituie decât un caz particular; de o importanță mult mai generală este lupta pentru dominarea statului de către minoritățile cu vocație de elite guvernamentale. Adoptând aceeași orientare a gândirii, Raymond Aron consideră că regimurile sociopolitice sunt mai bine caracterizate prin „structura categoriilor conducătoare”, decât prin raporturile dintre clase (Aron, 1960, p. 276). În literatura de orientare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
organizare sau de talente organizaționale care-i permit să se impună în fața majorității neorganizate. Încă o dată, exigențele organizaționale pot fi foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite impunerea prin forță diferă de cea care permite dominarea prin abilitate manipulatorie sau care asigură succesul în tranzacții comerciale. Dar, în această optică, suntem atenți mai ales la emergența unor organizări complexe în lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fără stăpîn” (proverbe). „Avem putere, dar e o putere de care nu putem uza.” (W. Shakespeare) Desigur, marele scriitor se referea la acea conștiință a puterii care ar putea fi folosită fără discernămînt, sau pentru a Îndeplini o dorință a dominării. De aceea St. Heym a spus: „Puterea nestrunită schimbă firea omului”. Pentru că „puterea” poate corupe, H. de Balzac Îi avertiza pe cei aflați la putere: „Posesiunea puterii, fie ea cît de mare, nu dă știința de a ne folosi de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pavel din Tarsus oferă marfa lor conceptuală ca rivali: succesul unuia corespunde eșecului celuilalt. Actele Apostolilor îVIII, 9-24) stau mărturie că predicatorii se cunosc între ei și nu ignoră tezele lor respective. Confruntarea comportă aceleași șanse pentru cei care vizează dominarea simbolică a epocii lor. Astfel, cum s-a mai întâmplat adesea cu gândirile alternative ale Antichității, gnosticismul are o existență de mai bine de o mie de ani dacă e să contăm pe ceea ce spun despre el Părinții Bisericii și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
hedonismul presupune asceza, obligă la ea. Cinismul arată această cale și le deschide ochii tuturor celor care cred că vor obține plăcerea lăsându-se în seama dorințelor când, de fapt, el înseamnă în primul și în primul rând stăpânirea dorințelor, dominarea, conducerea lor. Hedonismul obligă la forță și nu tolerează nicio slăbiciune. Corpusul cinic rămâne incert. Dispunem de o mână de fragmente care permit niște concluzii asupra subiectului. Abia niște conjecturi, niște ipoteze, niște supoziții. Un text ciudat al lui Diogene
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
b. postbelic au venit inclusiv din partea reprezentanților ideologiei de stânga. Argumentul invocat cu preponderență ținea de caracterul stigmatizant și excesiv de controlant al statului, fapt care duce la creșterea dependenței individului fața de stat și, deci, la o creștere dramatică a dominării individului de către reprezentații acestuia. De asemenea, caracterul excesiv de birocratizat pe care s.b. l-a dobândit ca urmare a extinderii exagerate a ariilor de acțiune, ca și folosirea aparatului de guvernare în scopul intereselor personale ale reprezentanților acestuia au fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Diversificarea generează nevoia de dezvoltare a unor mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor care nu au putere, grupurile minoritare. Aceasta se realizează pe mai multe căi: integrare economică; integrare în sistemul legal; integrare culturală; integrare prin stratificare și dominare; integrare familială extinsă prin relații de rudenie; integrare teritorială. Există însă grupuri care nu reușesc să se integreze social și tind să fie marginalizate. Un proces complex, coerent și uniform de dezvoltare socială nu poate lăsa în afara sistemului nici un grup
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o externalizare a funcțiilor gospodăriei/familiei/locuinței (în special pe dimensiunile educațională-socializare și cea economică) și se creează noi condiții pentru mobilitatea verticală, iar statusul începe să fie dobândit și nu atribuit. Productivitatea economică este însă redusă, limitată încă de dominarea metodelor tradiționale, de structurile și valorile sociale învechite și de organizarea politică deficitară. Desprinderea are la bază normalizarea creșterii economice ca trăsătură comună, dublată de coagularea intereselor economice, sociale și politice în structuri instituționalizate, care au dus la un nivel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
George Modelski (Modelski, 1978, pp. 214-235; Modelski și Morgan, 1985, pp. 391-417), care concepe evoluția sistemului internațional în termenii unor cicluri succesive ale Marilor Puteri. Din acest punct de vedere, Modelski deosebește cinci cicluri ale sistemului internațional, reprezentat fiecare de dominarea sistemului de către una dintre următoarele puteri: Portugalia, Olanda, Marea Britanie (care domină două cicluri) și Statele Unite ale Americii. Acestea se desfășoară după cum urmează: Ciclul portughez - din 1497 (expediția lui Vasco da Gama în India) și până în momentul cuceririi în 1580 a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
întemeiată pe cerințele supraviețuirii prin acumulare de putere. Aceasta a însemnat căutarea unui avantaj față de celelalte state și menținearea și adâncirea lui în interes propriu, fie el în domeniul militar, politic, tehnologic, al invențiilor etc. Acest lucru a făcut posibilă dominarea de către statele europene a altor teritorii o perioadă îndelungată de timp. copleșitoarea dominație tehnologică a statelor vest-europene asupra propriilor adversari, posibilă pe baza a două elemente militare fundamentale: — folosirea pe scară largă a prafului de pușcă în conflictele militare; — apariția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau globală, inhibă orice porniri belicoase în sistem (Mansfield, 1992, pp. 3-24; HYPERLINK "http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/pol116/ikenberry.htm" Ikenberry, 2001, pp. 17-24). Cât privește ordinea bipolară, se afirmă că echilibrul terorii între cele două superputeri și dominarea aliaților săi restrânge aria competiției la periferia sistemului și tolerează doar conflicte locale, prevenind escaladarea acestora într-un război generalizat între blocuri rivale (Waltz, 1979, pp. 161, 177). Deși în această problemă nu s-a ajuns la un consens, dezbaterea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mondial, efectele apărute au funcționat ca un feedback pozitiv, accentuând procesul de liberalizare și de globalizare a pieței financiare și amplificând numărul efectelor produse. Efectele se materializează în: expansiunea piețelor internaționale de capital prin creșterea continuă a ofertei pentru investiții; dominarea pieței de capital de puținii actori de mari dimensiuni ale căror politici interne pot sau nu pot concorda cu interesele celorlalți actori cu putere financiară mai modestă; integrarea piețelor internaționale de capital și diversificarea mijloacelor de integrare cu creșterea volumului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ro/cercetari/sondaje.html. Datele privind violența din filme aparțin primei cercetări, din august 2004. Trebuie spus că am avut în vedere definiția violenței oferită de B. Kriegel (2003), conform căreia violența este „forța dereglată care, într-o dorință de dominare și de deconstrucție, vizează să aducă atingere umanității omului”. Conceptul de „contract de comunicare” propus de Greimas, dar dezvoltat mai ales de Charaudeau în Limbaj și discurs se referă la acea întreagă zonă de așteptări comune pe care o au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc genul ca o categorie de diferențiere care favorizează patriarhatul direct conectat cu raționalitatea birocratică și cu efortul de dominare a emoțiilor și de stăpânire a intuițiilor neraționalizate. Putnam și Mumby au demonstrat însă prin cercetările lor, că emoția include sentimente despre ceea ce este bun, drept și posibil. Sensibilitatea față de ceea ce simt alte persoane este esențială pentru înțelegerea diversității de la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
servicii de asistență socială și de consiliere. Nevoia de putere, se manifestă prin nevoia de control a mediului înconjurător, a persoanelor cu care intră în contact. McClelland a identificat două forme ale acestei nevoi: puterea personală - care implică controlul și dominarea altora ca scop în sine, fără a fi preocupat de scopurile organizației; puterea instituționalizată (socializată) - în care influențarea și dominarea celorlalți este un mijloc prin care se realizează obiectivele organizației. Persoanele cu o puternică nevoie de realizare doresc să demonstreze
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
persoanelor cu care intră în contact. McClelland a identificat două forme ale acestei nevoi: puterea personală - care implică controlul și dominarea altora ca scop în sine, fără a fi preocupat de scopurile organizației; puterea instituționalizată (socializată) - în care influențarea și dominarea celorlalți este un mijloc prin care se realizează obiectivele organizației. Persoanele cu o puternică nevoie de realizare doresc să demonstreze competență, să exceleze într-un domeniu, să îndeplinească obiectivele stabilite. Pentru aceste persoane, banii sunt un motivator puternic, dar mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestuia au fost propuse în scopul selecției. Subliniind inconsistența demonstrată a abordării trăsăturilor în domeniul conducerii, Spector (2000) citează un studiu bazat pe metaanaliză (Lord, de Vader și Alliger, 1986) care a verificat existența unei legături între inteligență, agresivitate, fermitate, dominare și emergența liderului. Abordarea trăsăturilor de personalitate (teoria trăsăturilor) susține utilizarea testelor și a interviurilor în selecția managerilor, urmărindu-se gradul de potrivire a calităților și abilităților aplicantului cu poziția vizată. Teoria trăsăturilor ca predictori și garanți ai eficienței în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-l spun sub semnul nici unui spiritualism, ci sub semnul unei concreteți raționale, deși bazate pe sentiment. În schimb, este abstract, inuman și prost cel ce pronunță condamnări facile împotriva unor întregi perioade ale istoriei omenești în care „poporul” a răspuns dominării prin resemnare. Spiritul unui asemenea popor care să fie potențial revoluționar găsea întotdeauna modalitatea de a se exprima altfel: poate chiar prin resemnare și, mai ales, prin aceea că era total străin de cultura clasei dominante. În momentul în care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
viață și calitatea vieții burgheziei. Cum are loc această substituție de valori? Eu susțin că, astăzi, ea are loc clandestin, printr-un fel de persuasiune ocultă. În timp ce pe vremea lui Marx încă mai existau violență explicită, pe față, cucerire colonială, dominare violentă, astăzi modalitățile sunt mult mai subtile, mai abile și mai complexe, procesul este mult mai matur și mai profund din punct de vedere tehnic. Noile valori le înlocuiesc pe cele vechi pe ascuns; poate nu este nevoie nici măcar s-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de ocupație, de instruire sau de educație primită. La persoanele înalt creative, indiferent de profesie, sunt disponibile toate cele patru sectoare cerebrale, acestea fiind activate în funcție de momentele specifice rezolvării de probleme. În baza celor prezentate, se poate vorbi de o dominare a unei anumite modalități de operare a creierului la liderii militari și dacă da, care este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și dominanța cerebrală? Toate aceste întrebări au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să o avem despre satul românesc, titlul secțiunii, „Pe-un picior de plai...”, fiind mai degrabă rezultatul ironiei decît al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse Între trei și șase, În care sînt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante În procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe trei sferturi În gura unui piton. Tot ce mai putem Întreprinde acum, În lipsa unui tratat general, ar fi să-i ținem strîns picioarele din spate” (p. 118). Ziaristul american analiza intențiile sovietice În România și observa că se dorea dominarea acestei țări. Prin formula „guvern prieten” URSS Înțelegea unul pe care Îl putea controla fără probleme. Sovieticii nu aveau Încredere În români, dîndu-și seama că sînt complet nepopulari În țară, În cazul plecării Armatei Roșii comuniștii putînd fi Înlăturați foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]