5,717 matches
-
se întâmple), pronunță iute, apăsat, după care zâmbi: femeia mea eram! Alexandru se ridică vrând să-l pocnească cu piciorul. Acesta se depărtă punând calul în galop. Carul își continua drumul spre Galați. Cei șase ieniceri care formau escorta capturii domnești, călăreau tăcuți, aproape unul de celălalt. Fuseseră recrutați din stepele tătare și erau în stare de orice crimă, pentru o pungă de bani în plus. Împlătoșați, pe cap cu cucile ienicerești, cu lingura de lemn în loc de panaș, cu archebuzele la
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
stânga apei. Liniște. Doar vântul gemea prin frunza codrilor. Doamna Elisabeta, Vodă Alexandru și coconul Bogdan, priveau liniștiți, acoperiți cu pături groase, codrii care rămâneau în urmă. Luna care, pesemne, nici ea nu voia să vadă carul sărăcăcios al odraslelor domnești, purtate ca prizonieri ai osmanlâilor, se ascundea după nori și apărea doar la intervale mari de timp. Făcliile pămătufurilor îmbibate în păcură, aprinse de curând, luminau fețele obosite ale oamenilor. Mlaștinile și bălțile, parte din ele secate, se lungeau de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
o parte și de alta a drumului greu, anevoios. De vornicul Bucioc, fost om de încredere al Movileștilor, care acum era de partea noului domn impus de turci, se apropie bulucbașa de ieniceri, comandant al trupei de veghere a carului domnesc. Teama lor era ca nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ce îi ferea de razele soarelui, având deasupra stindarul verde al imperiului, cu semilună. Se produse un freamăt pe care tobele îl acoperiră. Un grup de ieniceri duceau încadrați treizeci de oameni, prizonieri în uniformă valahă și polonă. Ochii familiei domnești întâlniră privirile celor aleși a li se tăia capul, fiindcă au îndrăznit să ridice sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste aceste locuri, împrăștie în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se priviră îndelung. Călăul îi rupse gulerul înalt ce-i acoperea
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și vei rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme de foc, a încurajat negoțul, a ținut să facă dreptate răzeșilor în fața marilor boieri și a micșorat numărul lor în divanul domnesc, a făcut nenumărate danii lăcașurilor sfinte din țară și de la muntele Athos. Înainte de a închide ochii l-a sfătuit pe fiul său Bogdan să închine țara turcilor că pentru bani aceștia își respectă măcar cuvântul și nu se amestecă în
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/2_iulie_stefan_cel_mare_si_ion_untaru_1372744756.html [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
p. 12. Idem, Repere istorice românești, p. 194. Ibidem, p. 194-195 Pe unii dintre aceștia îi regăsim în conscripția austriacă din 1719, redata în anexa 1 de la sfârșitul cărții. Pentru situația marilor dregători din Țară Românească vezi Nicolae Stoicescu, Sfatul Domnesc și mării dregători din Țară Românească și Moldova (sec. XIV-XVIII), Editura Academiei, București, 1968 , passim ; Idem, Dicționar al marilor dregători din Țară Românească și Moldova, Editura Enciclopedica, București, 1971, passim Referință Bibliografica: Dr. Mite Măneanu. Problemă elitelor în trecutul românesc
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
și încă și alte greutăți și nevoi suferă pentru trecătoare".În sarcina acestui sat intră și asigurarea trecerii peste vechea graniță a solilor țării, a diferiților diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului, paza vămii domnești de la Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și scrisori domnești adresate celor aflati în serviciul vămii de la Rucăr reprezintă tot atâtea dovezi că în acest sat se găseau oameni cu învățătură de carte similară, uneori întrecând chiar pe a unora din țările cu pretenții de cultură. Unele considerații pe care
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele domnești, să socotească bine și să încaseze corect taxele vamale, așa cum primiseră porunca scrisă a voievodului. Am arătat că prin vamă treceau mărfuri diferite, din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor de la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
veți vedea această poruncă a domniei mele, în același ceas, unul din voi să plece la Brașov și să dea de știre brașovenilor pentru vestea ce mi-a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o instituție domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o instituție domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de instruire, de învățătura, deci școala, a fost organizat pe lângă vama de la Rucăr, unde, o vreme, aici avea sub ordinele sale, un dregătorcu titlul de țar. Astfel Radu Praznaglova voievod
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone, care fără tâlcuire, zice el, iaste neînțeleasă . Având în vedere că învățătura de carte, mai ales în aceste condiții, nu se poate însuși decât printr-o școală, socotim că pe lângă vama domnească de la Rucăr a existat, încă din secolul al XIV-lea, preocuparea de a pregăti cunoscători ai meșteșugului scrisului, cititului și socotitului, elemente absolut necesare spre a face față nevoilor vămii. Au fost aici știutori de carte încă din a doua
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre a da învățături de carte fiilor săi. În acest scop a adus la Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și catigumentul nostru". Expresiile acestea ne indică
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
o hârtie ce poartă filigranul fabricii, respectiv a "morii de hârtie"întemeiată de Matei Basarab - voievod la Câmpulung-Muscel, în jurul anului 1643. Școala de la Rucăr unde a predat dascălul Zaharia acum aproape 320 ani, în 1686, a fost organizată pe lângă vama domnească de la Rucăr. Se știe că din venitul acestei vămi s-a întreținut și Școala obștească de la Câmpulung, întemeiată în anul 1669 de Antonie Vodă din Popești și destinată a fi de folos și învățătură și bogaților și săracilor". Probabil că
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
răspundă, în primul rând, nevoilor locale. De aceea, ea a pus accentul întâi pe studiul limbii române (citirea, scrierea, cunoașterea operațiilor aritmetice, a mărfurilor care treceau prin vamă, a monedelor folosite la perceperea taxelor, a dispozițiilor legale prevăzute în documentele domnești, în legislația vremii din legile scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această tendință este în creștere în secolul al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
Hristos - n.n.) s-a făcut în chip minunat, fără de sămânță, iar nașterea, mai presus de fire, fără stricăciune, căci Dumnezeu, născându-Se din maică, îi strângea prin naștere legăturile fecioriei mai mult decât firea“ (Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Rugăciunea Domnească Tatăl nostru, în Filocalia, vol. 2). Fecioară să nască și după naștere să rămână iarăși fecioară este o altă antinomie a credinței creștine. Din punct de vedere rațional, este un nonsens, dar privit cu ochii credinței, nimic nu se arată mai
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467783799.html [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
de pe net ca jențile vară-iarnă de pe un logan pe altul pe când elevatorul cedează strivindu-ți o ultimă inimă ce-ar fi să fii tu poeta altcuiva îmi spui bye-bye girl show must go on cuvintele astea nu-s de os domnesc sunt dintr-o viață fără roată de rezervă un cernobâl care-a lăsat încă un pui în inima mea un incendiu toamna în vie adevărul este că nu mi-a plăcut niciodată vinul sec caut un motiv să nu te
INIMA DIN ELEVATOR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1470068187.html [Corola-blog/BlogPost/382502_a_383831]
-
Bibliografia, metodologia sunt exclusiv occidentale, asta face și mai clară incompatibilitatea dintre moldo-valahi și occidentali. Președintele la București este „rege și preot“, înscăunat din grația marilor puteri protectoare, apoi tot harul puterii purcede de la el. Sub turci, sultanul vindea scaunul domnesc, apoi domnitorii moldo-valahi dădeau, vindeau toate demnitățile la boieri, care vindeau posturi și sinecure la prostime. Mitopolitul la fel, își cumpără postul și hirotonisea pe bani (simonie). După 1774 țarul rus, ajuns protector al ortodoxiei, se implica direct la înscăunarea
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București.Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]