9,278 matches
-
mai spus, primul obiectiv al politicii externe a lui Brâncoveanu a fost abandonarea utopicului plan a lui Șerban Cantacuzino și al lui Constantin Bălăceanu de eliberare a Țării Românești de sub tutela otomană și de alungare a turcilor din Europa. Apoi domnitorul a făcut tot ce era cu putință pentru a câștiga încrederea Porții, deși aceasta a trecut printr-o perioadă sumbră a istoriei sale în care numai în 7 ani a schimbat 18 mari viziri și a suportat o serie de
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
în pribegie prin subvenții importante). A obținut în plus să fie susținut pe lângă sultan și demnitarii otomani și de misiunile diplomatice engleze, olandeze și franceze de la Constantinopol. Această politică a fost un succes care a fost benefic pentru țară și domnitor. Punctul culminant al reușitei sale a fost la 15 iunie 1703, când a fost primit la Adrianopol de sultanul Mustafa II (o favoare de excepție) care i-a conferit privilegiul de a fi numit domnitor pe viață (un privilegiu extraordinar
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
fost benefic pentru țară și domnitor. Punctul culminant al reușitei sale a fost la 15 iunie 1703, când a fost primit la Adrianopol de sultanul Mustafa II (o favoare de excepție) care i-a conferit privilegiul de a fi numit domnitor pe viață (un privilegiu extraordinar). Lucrul este remarcabil căci nu s-a implicat alături de otomani în operațiunile militare cu trupele Ligii de la Augsburg cu care turcii s-au războit în această perioadă până la pacea de la Karlowitz (ianuarie 1699). A izbutit
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
otomană sau hanul Crimeei. Pentru serviciile făcute, Brâncoveanu a fost decorat de țar la 21 august 1700 cu crucea de cavaler al ordinului Sf. Andrei, iar în anul 1701 a primit un act de favoare (“Jalovannaia gramota”), care-i asigura domnitorului și Cantacuzinilor azil în Ucraina în caz de primejdie. La cumpăna secolelor XVII-XVIII, Brâncoveanu s-a cam săturat de tutela Cantacuzinilor și a început să se detașeze de ei. Ruptura s-a accentuat când Brâncoveanu l-a înlocuit ca mare
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
mare spătar pe Mihai Cantacuzino cu Toma Cantacuzino (1709). După bătălia de la Poltava (1709), speranțele creștinilor din imperiul otoman de a fi eliberați de ruși au sporit. Cantacuzinii s-au avântat chiar într-o susținere clară a rușilor, ca și domnitorii Moldovei, Mihai Racoviță dar mai ales Dimitrie Cantemir (a cărui soție, Casandra, era fiica domnitorului Șerban Cantacuzino). Acesta fusese numit domnitor de turci deoarece era considerat devotat Sublimei Porți și dușman al lui Brâncoveanu. Trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
creștinilor din imperiul otoman de a fi eliberați de ruși au sporit. Cantacuzinii s-au avântat chiar într-o susținere clară a rușilor, ca și domnitorii Moldovei, Mihai Racoviță dar mai ales Dimitrie Cantemir (a cărui soție, Casandra, era fiica domnitorului Șerban Cantacuzino). Acesta fusese numit domnitor de turci deoarece era considerat devotat Sublimei Porți și dușman al lui Brâncoveanu. Trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea lui Petru I a fost o surpriză pentru domnitorul român și pentru Ahmet III. Paralel
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
fi eliberați de ruși au sporit. Cantacuzinii s-au avântat chiar într-o susținere clară a rușilor, ca și domnitorii Moldovei, Mihai Racoviță dar mai ales Dimitrie Cantemir (a cărui soție, Casandra, era fiica domnitorului Șerban Cantacuzino). Acesta fusese numit domnitor de turci deoarece era considerat devotat Sublimei Porți și dușman al lui Brâncoveanu. Trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea lui Petru I a fost o surpriză pentru domnitorul român și pentru Ahmet III. Paralel, Brâncoveanu a adoptat o politică mult
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
a cărui soție, Casandra, era fiica domnitorului Șerban Cantacuzino). Acesta fusese numit domnitor de turci deoarece era considerat devotat Sublimei Porți și dușman al lui Brâncoveanu. Trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea lui Petru I a fost o surpriză pentru domnitorul român și pentru Ahmet III. Paralel, Brâncoveanu a adoptat o politică mult mai prudentă dar periculos de ambiguă. În timpul campaniei lui Petru I în Moldova, Brâncoveanu a promis sprijinul său militar și logistic (cu alimente și furaje) atât sultanului cât
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Moldova, Brâncoveanu a promis sprijinul său militar și logistic (cu alimente și furaje) atât sultanului cât și țarului, menținând în expectativă oastea sa la Urlați. În felul acesta, Țara Românească nu s-a implicat în războiul ruso-turc din 1710-1711, iar domnitorul ei nu a suferit pentru moment nici un neajuns. După Stănilești, poziția lui Brâncoveanu însă s-a deteriorat. Patru evenimente au dus la aceasta. Primul a fost faptul că Ivan Mazepa, hatmanul cazacilor din Ucraina, când a trecut din tabăra rusească
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
cea mai grea era relația cu Poarta. Neintervenția lui Brâncoveanu în 1711, defecțiunea lui Toma Cantacuzino și denunțurile stolnicului Constantin și fostului spătar Mihai Cantacuzino care se foloseau și de Dumitrașcu Racoviță (ginerele lui Mihai Cantacuzino și frate cu fostul domnitor al Moldovei Mihai Racoviță aflat în surghiun la Istanbul) ca și intrigile regelui Carol XII al Suediei, stabilit la Cetatea Albă, întăriseră neîncrederea lui Ahmet III în Brâncoveanu. Până la victoria lor de la Stănilești, otomanii, situați într-o poziție de slăbiciune
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
poziție de slăbiciune, au tolerat flirturile diplomatice ale lui Brâncoveanu cu Austria și Rusia care, într-o măsură oarecare, le puteau fi de folos căci creau o punte pentru discuții în caz de criză, și între timp mai primeau de la domnitorul român informații utile, bani și daruri cu care acesta le calma suspiciunile. După 1711, turcii trec dintr-o umilitoare poziție de defensivă într-una de ofensivă. Brâncoveanu, cu manevrele sale diplomatice, nu le mai era util. Trebuia înlăturat și pedepsit
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
pedepsit exemplar pentru a opri o nouă tentativă de „trădare” ca a sa și a lui Dimitrie Cantemir. De altfel, din cauza acestor infidelități probabil că atunci s-a născut în mintea sultanului ideea domniilor fanariote. E greu de spus dacă domnitorul român a aflat sau a intuit ceva despre atitudinea reală a Porții față de el. Oricum, știm că a făcut eforturi disperate pentru a calma situația la Constantinopol. Printre altele, „se supusese tuturor cererilor bănești ale Porții, despăgubise pe brăileni, pentru
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
la 29 octombrie 1688 și încheiată într-un mod atât de cumplit în 15 august 1714, corespunde unor importante realizări economice, politice culturale.1 și nu în ultimul rând diplomatice și informative. dr Tănase Tiberiu Icoană votivă înfățișându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, împreună cu soția și fiii săi — Mănăstirea Hurezi Foto: (c) TUDOR IOSIFARU / AGERPRES ARHIVA Domnia de peste un sfert de veac (1688-1714) a lui Constantin Brâncoveanu apare ca o excepție a cărei explicație poate fi găsită, pe de o parte
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
fiindcă tatăl său, Papa Brâncoveanu, fusese ucis de semenii răsculați, iar pe de altă parte în politica de pacificare a spiritelor dusă în interiorul țării prin eliminarea sau compromiterea adversarilor cu care nu a putut ajunge la înțelegere. Cancelaria secretă a domnitorului - o adevărată structură de intelligence Domnitorului Constantin Brâncoveanu și unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino 2, le era clar că inițierea măsurilor menite să asigure existența Țării Românești ca stat nu era posibilă fără o cunoaștere prealabilă a intențiilor ostile și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
ucis de semenii răsculați, iar pe de altă parte în politica de pacificare a spiritelor dusă în interiorul țării prin eliminarea sau compromiterea adversarilor cu care nu a putut ajunge la înțelegere. Cancelaria secretă a domnitorului - o adevărată structură de intelligence Domnitorului Constantin Brâncoveanu și unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino 2, le era clar că inițierea măsurilor menite să asigure existența Țării Românești ca stat nu era posibilă fără o cunoaștere prealabilă a intențiilor ostile și acțiunilor probabile sau în curs de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Gustul său rafinat îl făcea să prețuiască tot ce era plăcut simțurilor si era mulțumit când împrejurările îl ajutau să îmbine la mese bucatele gustoase cu discuțiile interesante ale unor oaspeți învățați”. 4 Emisarii și agenții guvernelor străine primiți de domnitorul Constantin Brâncoveanu și de stolnicul Constantin Cantacuzino în casele domnești de la Cotroceni, Mogoșoaia, Potlogi etc. Aduceau cu ei știri prețioase, pe care ce doi iluștri bărbați de stat le foloseau în interesul lor și a Țării Românești. Pentru a înșela
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
străini care tranzitau prin Țara Românească erau exploatați informativ de către agenții cancelariei domnești, care nu precupețeau nici un efort în îndeplinirea misiunilor lor. Întreținerea unei bogate corespondențe cu monarhi și alte personalități marcante ale vieții politice europene a permis de asemenea domnitorului Constantin Cantacuzino să fie la curent cu soluțiile care se preconizau pentru cele mai complicate și mai dificile probleme ale vremurilor în care au trăit. 5 Starea generală de incertitudine care caracteriza perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, drumurile lungi și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în Rusia. În Ucraina, cheia cifrului era cunoscută de hatmanul Ivan Mazepa, de Filip Orlik, șeful cancelariei acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
monetară, forțele armate, monumentele etc. În sfârșit, scrierile istorice, geografice, etnografice și de artă militară completau izvoarele de informare ale cancelariei lui Constantin Brâcoveanu, cancelarie condusă de iscusitul cărturar al vremii, stolnicul Constantin Cantacuzino. O activitatea informativă benefică țării și domnitorului Prin activitatea informativă desfășurată cu asiduitate de numeroși agenți răspândiți în toată Europa, cancelaria domnească a Țăriii Românești urmărea să cunoască: raportul real de forțe pe plan internațional; intențiile marilor puteri cu privire la reîmpărțirea teritorială a Europei și posiblitățile de care
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de trupele austriece; aventurile sentimentale ale lui Ludovic l XIV-lea și ale altor personalități, precum și implicațiile acestor aventuri pe diverse planuri; conspirațiile urzite de adversarii politici atât în interior cât și în exterior etc. Cunoașterea acestor realități a permis domnitorului Constantin Brâncoveanu și stolnicului Constantin Cantacuzino să aprecieze că imperiul otoman, deși se afla în acceptarea suzeranității Austriei, chiar dacă ar fi fost posibilă, nu însemna altceva decât schimbarea unei stăpâniri cu alta care se anunța a fi cu mult mai
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
a acestei politici. Triumful politicii lui Constantin Brâncoveanu a fost asigurat pe o perioadă de peste două decenii de coeziunea care a existat între el și cei mai apropiați sfetnici în frunte cu unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Disensiunile intervenite între domnitor și frații Cantacuzino au constituit cauzele sfârșitului tragic al tuturor. De această dată mijloacele și metodele specifice muncii informative și contrainformative au fost folosite în scopuri distructive. După primirea plângerii false, vizirul a hotărât să treacă la mazilirea lui Constantin
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
și să ucidă pe Brâncoveanu împreună cu toată familia lui. Cunoscând limba turcă, mdicul Antoniio Corai (Corea) a reținut aceată informație desebit de importantă și, după ce s-a sfătuit cu mai mulți prieteni, a comunicat-o lui Constantin Brâncoveanu. Primind vestea, domnitorul a adus-o la cunoștința doamnei Maria, devotata sa soție, care și-a exprimat părerea că ar fi bine ca, pentru o anumită perioadă de timp, curtea domneasc să fie mutată de la București la Târgoviște, de unde le-ar fi mai
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
primită de la medicul Antonio Corai (Corea), stolnicul Constantin Cantacuzino, „pentru a risipi orice bănuială din partea domnului, îi spuse cu un aer indiferent că grecului i-ar fi trebuit bani, sărbătorile pascale fiind aproape”. Lăsându-se convins de netemeinicia informației primite, domnitorul a distrus scrisoarea fără a răspunde medicului binevoitor, care nu-i solicitase vreo recompensă. Între timp și-a făcut apariția a București capigiul Mustafa-aga, însoțit de 1 ciohodari înarmași, care au răspândit zvonul fals că merg la cetatea Hotin cu
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
cetatea Hotin cu porunci din partea vizirului. Întrucât era vechi prieten al lui Constantin Brâncoveanu, cererea demnitarului turc de a fi primit la curtea domnească n-a trezit nici o suspiciune. Când a intrat în sala cea mare unde a primit din partea domnitorului tradiționalele urări de bun venit, el a scos o năframă de mătase neagră și a pus-o pe umărul acestuia. Era semnul mazilirii, care pe domnitor și pe o parte din dregători i-a încremenit. Rupând tăcerea, Mustafa-aga și-a
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
trezit nici o suspiciune. Când a intrat în sala cea mare unde a primit din partea domnitorului tradiționalele urări de bun venit, el a scos o năframă de mătase neagră și a pus-o pe umărul acestuia. Era semnul mazilirii, care pe domnitor și pe o parte din dregători i-a încremenit. Rupând tăcerea, Mustafa-aga și-a exprimat regretul că tocmai lui, vechi prieten al lui Brâncoveanu, i-a fost dată prunca de a-l declara mazil și de a-l duce cu
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]