1,794 matches
-
paroxisme sau răsturnări neașteptate. O natură duioasă al cărei paradis terestru pare să se fi încheiat odată cu intrarea la facultate. Și cum gîndirea fiecăruia are logica temperamentului cu care s-a născut, vederile lui Barbu Cioculescu sînt pătrunse de flegma domoală a unui intelectual de interior, o ființă pasivă sub unghi social, căreia istoria i-a rezervat rolul de martor, nu pe acela de protagonist. O ființă cu slăbiciune de inițiativă și preferînd traiul de rang lenevos. Tocmai de aceea impresia
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
și pămîntul însă identic înghețate. Balada cîrților Cărți lungi cum plopii cărți scurte cum fustele fetelor romanțioase cărți libere cum azurul ceresc cărți captive cum canarii în colivie cărți fosforescente cum ochii felinelor cărți dure cum bastoanele albe-ale orbilor cărți domoale cum lacuri cărți vijelioase cum motocicletele cărți logoreice cum un italian cărți care nu scot o vorbă cărți ce se dezbracă nervos cum exhibiționiștii cărți ce se-ascund una într-alta la infinit. Zi de octombrie Din neadevăr luăm puterea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10040_a_11365]
-
muștar... Printre decanii de vîrstă ai colecției descopăr și un nasture metalic cu stema Republicii Socialiste România, rămășiță a uniformei mele de la gărzile patriotice: "Păduri de brazi, păduri de sonde/ Cresc din al patriei pămînt/ Și spicele în lanuri blonde/ Domol se leagănă în vînt". Cea mai spectaculoasă piesă e un nasture poliedric din lemn lăcuit de culoarea ciocolatei; a aparținut unui palton al soției. într-o zi, mergînd amîndoi să mîncăm la Casa Scriitorilor, ne-am oprit pe parcurs la
Faraonul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10277_a_11602]
-
de învins. Este un spațiu părăsit de fapte bune. Totul este și arată exact așa cum a vrut majoritatea care a votat și a ales cine să conducă, din 1990 și până astăzi. Jalea se aproprie de strung si cu glas domol, prelung zice ; - Hai !...hai afară ! Își dă seama că nu este ascultat. Este și prima dată în viața lui când trebuie să dea ordine cuiva și acel cineva să facă ce zice el. - Hai...afară...la păscut ! Prinde un cablu
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
duceam viața în perimetrul unei căsnicii normale, netulburată de conflicte casnice sau de evenimente ivite intempestiv. Totul se desfășura cu regularitatea unui orologiu, într-o cadență de netulburat, totul era perfect în regularitatea unei vieți care curgea asemenea apei liniștite, domoale. Era prea bine, fără asperități și fără stridențe în felul cum decurgea viața noastră. Soțul meu avea frământările lui legate de profesie și de viitorul nostru în acea epocă, dar eu nu participam la ele. Mă adaptasem acelei monotonii confortabile
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
Atrage, în treacăt, atenția aliterația din titlu ; repetarea lui d și m, în cuvinte bogate în vocale sonore o și u, sugerează o grea senzualitate într-un distih din poemul Starostea - unde madona este înlocuită cu demona : „demona din dud domol / cu măduva de nămol”. Într-un interviu din 1971, Cezar Baltag face o profesiune de credință : „M-am apropiat de folclor și pentru faptul că, în mod paradoxal, aprofundarea lui contrazice părerea comună despre simplitate”. Folclorul magic, bunăoară, nu poate
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
culcare! Vânător de fluturi și de alte cele, Nu aveau astâmpăr gândurile mele Și acum flămânde înspre Munți mă poartă, Dar sărmana mamă nu mi le mai ceartă... Fumega sub grindă lampa cu petrol, Parc'aud și astăzi glasul ei domol Din căsuța noastră, care mi-a fost dată, Ce tot scrii acolo? culcă-te odată! Doamne, cum se-nvârte de la sine roata! Noaptea când mă sună, fără somn, nepoata Și cu glasul dulce... mă întreabă încet: Spune-mi, ce înseamnă
COPILUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385307_a_386636]
-
diabolică incurabilă cu reflexii de priviri de om. Pentru că te cutremuri și te întristezi la fel de mult când scrii „deschidere” ori „liberă” ori „conversație”, iar dacă le citești simți cum ceva îți încleștă mădularele și înțepenești, amintindu-ți de o moarte domoale predispusă unui leșin cosmic. Ce deschideri s-au închis, ce libertăți trebuiau interzise și, ce conversații au muțit, de Soarele a rămas în ceață și s-a zbârcit atât de mult Pământul?! Într-o disperare cosmică și o imensă elucubrație
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
despre oarecine Ar crepa pe loc să nu o spună Încai la pretenele vecine, Așa-i musa mea De minte-ușoară Iar de gură tocmai ca ș-o moară. Ulterior, relațiile dintre "poetic" și inspiratoare vor ajunge la un regim mai domol, la pagina 350 cel dintâi invitând-o anevoios pe auxiliara celestă, pe un ton aproape molcom ( după vreo 29 de strofe pline de considierații de ordin moral): "Drept aceasta, musă, lasă-aceste/ și spune-a țiganilor poveste". S-ar putea remarca
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
parcurile mele. Sunt pași pierduți pe-aleea fără raze, Prin bezna grea, ca un cazan cu smoală, Noi, între agonie și extaze, Ne pomenim că viața este goală. Și totuși, ard în ochii tăi turcoaze, Privirea încă-i blândă și domoală. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TURCOAZ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TURCOAZ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384897_a_386226]
-
slabă și lăcrimândă! Așa toamnă, da! Sub pas ușor, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite, Îmi poartă gânduri liniștite, Ce par a fi atemporale. Privesc copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Rondelul toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]
-
Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului L-am cunoscut într-un moment de răscruce din viața mea, în care pașii destinului m-au purtat de-a lungul Văii Gurghiului. În vârful unui deal domol, sprijinită în coasta unei păduri liniștite, mi-a atras atenția o bisericuță mică, construită din lemn, în unghiuri simple, dinspre care se auzea o cântare blândă. Cu sufletul îngreunat de poverile greșelilor lumești, am cutezat a deschide ușa de lemn
PĂRINTELE ILIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384427_a_385756]
-
Toate Articolele Autorului pe gazon se-nvârte roată aspersorul ce asudă într-un parc și strică toată liniștea când iarba udă vrăbiuțele sub picuri își clătesc de zor penajul trei bătrâne cu baticuri își mai povestesc necazul din tufișuri curg domol picăturile de apă un hulub fugit din stol dintr-o frunză se adapă cerne împrejur fântâna picături pe fiecare un cățel și-a tras stăpâna lângă oaza de răcoare numai muștele fac mutre ploii care mângâie nici că-i pasă
ASPERSORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384518_a_385847]
-
Și tremură de spaima regăsirii, De vama ce-o depunem iarăși firii, De toate câte ne va da în schimb. Când glasul se îneacă de durere Și clipele se fac mereu mai lungi, Iubirea iarăși drepturile-și cere, Cu sunete domoale și prelungi. Și-n ale sale luminoase sfere Din ce în ce-i mai greu să mai ajungi. CÂND TE APROPII Vibrează aerul când te apropii Și timpul se oprește brusc în clipă, De sânge face inima risipă, De foșnete
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384531_a_385860]
-
dădură la o parte, ca în basme, o altă splendoare a lumii începu să defileze în fața noastră: era Tibetul. O întindere cât o țară mare, plină de pustiuri, păduri și pășuni nesfârșite. Întreg peisajul era plin de imagini cu văi domoale, rețele de canale care păreau mărunte, întortocheate, care, la lumina soarelui, străluceau ca niște panglici de argint. Mici de tot, ici și colo, se vedeau așezări tibetane, în zonele mai facile de locuit. Și toate aceste întinderi care păreau o
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 25 - TOAMNĂ AMEȚITOARE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Frunze îngălbenite se adunau la colțurile trotuarelor. Se iscase un vânt domol, care doar le amețea de colo colo. Norii se adunau, nehotărâți, pe cerul de un albastru obsedant. Tăcuseră și vrăbiile. Doar zgomotul pașilor grăbiți pe alei mai brăzda fonic liniștea amiezii. Primele fulgere, intense, străbătură plafonul cenușiu ce înainta amenințător
TOAMNĂ AMEȚITOARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382345_a_383674]
-
din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Las frageda lumină să vorbească La-ngemănarea dimineților târzii, Când roua-n tihnă prinde să-nvelească Candoarea pașilor curați, din zori de zi. Tălpile-mi sărut pământul dezvelit Și-l simt cum măngâie picioarele domol, Cu fiecare pas, respir, la nesfârșit Aroma vieții pătrunzându-mi trupul gol. Mă prind cu mâinile de-un colț de răsărit Și-l strâng în palmele căuș, ca să îl sorb, Să nu se piardă niciun strop de infinit Când însetat
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
emisiune des televizată. Sugestivă, expresia poate genera variate și interesante emisiuni. Ca sintagmă este însă o catastrofă. Pot oare spune „Așa-i neamțul” deoarece neamțul este muncitor, inventiv, punctual și drept? Românul este isteț, este adevărat pentr-un oltean. Românu-i domol, adevărat pentru un moldovean. Românu-i cult și tenace, adevărat pentr-un ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
ea se ițește gingaș, cum nu mi-a fost dat nicicând să observ la altele... Înflorește și nu-și dă seama... Baiețoasa exteriorizată într-un trecut recent e, lângă mine, mlădioasă, delicată... Asperă doar de poză cu unii, prin glas domol încearcă să-mi tălmăcească mie acolo un nimic ce-i dă de furcă în viață sau în scris... -În fine, ești înamorat, dar ce vrei de la mine? S-o pețesc? strigă-ncurcat Juniorul, temându-se parcă. -Să-ți amintești de ea
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Moarte! Îmi bătu palmă și mă roți pe sub brațul sau ocrotitor, în piruete ample, așa cum îi plăcea lui. Doar eram la Școala de dans. Piruete pe sub cerul înalt, împânzit cu dantelării și broderii de nori albi, înfiorați de un vânt domol, ca într-un vortex ce deschide porțile energetice ale Universului. Mă identificăm astral cu Nora! Maci roșii îmi răsăriră în obraji... Referință Bibliografica: BRODERII / Florica Patan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2222, Anul VII, 30 ianuarie 2017. Drepturi de
BRODERII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383489_a_384818]
-
limba română. Prima dată a fost o vizită de identificare. Era vară, școala era închisă când am ajuns eu, nu am cunoscut pe nimeni, dar mi-a plăcut locația, plasată într-un spațiu pitoresc, între brazi înalți, pe un deal domol, cu scări de acces până sus, nu prea multe. Era în centrul satului , pe strada principală, între Căminul Cultural și Dispensar. În apropiere, Poșta și Magazinul Universal, ca în mai toate satele românești. Biserica românească, ortodoxă, monument istoric, era una
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
Croația, Iugoslavia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), atingând pământul românesc la Baziaș, după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
lungime și aproximativ 40-50 metri înălțime, având o lățime de 12 metri; avea 20 de piloni de susținere. Se pot vedea primul și ultimul stâlp pe malurile Dunării. Începând cu Drobeta Turnu-Severin, albia fluviului se lărgește treptat, iar apele curg domoale învăluind în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DRUMEȚIE Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DRUMEȚIE Ne cheamă un glas ce vine din munte, Vibrează în noi cuvinte domoale, Se-ntinde-nspre nori mirabilă punte, S-ajungem în vârf, e singura cale. Văd crestele-nalte ce urcă la cer, Ca turle-aurii de sfinte biserici, Ce-și pun, la intrare, lumina străjer Și brazi argintii în haine de clerici. Tărâmuri umbrite de
DRUMEȚIE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383589_a_384918]
-
căsnicie fericită subiectele de conversație nu au secat. Ne retragem în biroul mic, cu fotografii de familie pe perete, care îi evocă pe cei ce nu mai sunt și afirmă prezența nepoților și a primei strănepoate. Cu vocea molcomă și domoală, Tomi descrie, analizează și pune în scenă întâmplări de demult, cu acuitate, inteligență și umor, prin prisma înțeleptului care a văzut și a înțeles multe. *** Tomi LASZLO: Am să-ți fac autobiografia mea, în principal din perspectiva apartenenței mele la
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]