29,295 matches
-
văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru alte femei. am plâns și plâng, si poate voi mai plânge, nu am cum să Iți explic câți fluturi zboară În interiorul meu, cum mor și mă lasă cântând de dor... să implor jocul fericirii, luna iubirii. LÂNGĂ ÎNGERI un tablou, o candela, patru crini albi... și-o lumină de taină! lacrimile mele deschid cartea memoriei... și mi-aduc aminte ultimele lui cuvinte rostite de tastele unui calculator... „cu bine, latona
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
lacrimile mele deschid cartea memoriei... și mi-aduc aminte ultimele lui cuvinte rostite de tastele unui calculator... „cu bine, latona." am ramas singură Într-o lume cu gust de hârtie... știu că o să mă ardă felul meu de-a fi, dorul de acasă... 16 februarie 2009,15:06 Lui Artur Silveștri ROȘA NEL TUO GIARDINO Îmi sunt dragi palmele tale, Îmi par două semne de mirare, care mă doresc și se apleacă de dor... și vis... aș vrea să le mângâi
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
mă ardă felul meu de-a fi, dorul de acasă... 16 februarie 2009,15:06 Lui Artur Silveștri ROȘA NEL TUO GIARDINO Îmi sunt dragi palmele tale, Îmi par două semne de mirare, care mă doresc și se apleacă de dor... și vis... aș vrea să le mângâi și să le sărut oglinzile cu psalmi. ești cu mine, Înger păzitor, trimis de timp care curge suav... iriși, violete, mărgăritare... și iubirea mea desenează o roza. ti amo... per sempre... 4 februarie
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o murire nu mă mai poate intimida. Nici lacrima urzicilor din comuna Balaci, nici sângele vărsat pe câmpul de luptă al Dorului, nici chiar ochiul luminii apuse din inima ta... Azi, mai mult decât ieri, aștept ghilotina precum ultima replica a sufleurului la final de spectacol... Cum nici o cortină nu poate ascunde strigătul, acest sunet e umbra poemului nescris, neștiut, nespus altcuiva
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
proorocit-a: pregătește-te cu smerenie, ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În somn linia de dor a pâinii... Mă las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
cétoine qui dort dans le coeur de la rose...” („Zone” G. Apollinaire) Neștiut Păstor al cerului sângeriu, azi, turma mioarelor vântur. Află și tu, niciodată nu voi fi sătul de iarbă, de lună și de liliac. În zori Îmi va fi dor de Steaua Polară, căci de mult, tare de mult am părăsit zodia sărutului cast. Nu vezi, nepurtat a rămas inelul de fum al rostirii, precum acest imn Împărătesc, greu de rostit În ianuarie... DE BOALĂ GREA Înfige, deci, hangerul! Numele tău
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o vedere finală, căci experiența sufletului în întuneric nu este - nu poate fi o theoria, deoarece în acest întuneric vederea nu poate fi cu putință. Prezența
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
că există momente când sufletul este răpit în Dumnezeu. Dar când el face referire la extaz, limbajul său e de obicei metaforic și pare să vrea să spună că sufletul e constant atras și scos din sine însuși în simțirea dorului după o cunoaștere a lui Dumnezeu tot mai adâncă. Astfel există un paradox în adânca desfășurare a sufletului în experierea lui Dumnezeu pe care o face, în vreme ce totuși tânjește după mai mult. „Dacă există cu adevărat un element extatic în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Din coordonatele emoționale ale cvartetului românesc lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și a unei seninătăți care cunoaște, deopotrivă, chemările dorului, inteligenței sau accentele umorului de aleasă finețe. Reductibilitatea înfățișărilor la termene de bază, aflate în genuri și specii folclorice, este din ce în ce mai evidentă. În consecință, înțelegerea particuralităților proprii cvartetelor românești trebuie să aibă în vedere aceste componente de stil. Sunt concludente
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
o irezistibila duioșie: „Nu-ți cer absolut nimic. Ba chiar vreau să Iți dăruiesc ceva astăzi, de ziua ta. Am venit să Iți ofer o alternativă la existența ta de până acum. Te văd uneori trist și posomorât, chinuit de doruri , am văzut cum sufletul tău arată, când și când, ca un cuib gol. Și m-am gândit că mi-ar placea , că ar trebui, să locuiesc o vreme În el. a continuat Îngerul și și-a trecut aripa transparență peste
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
pare mai lesne și mai dumnezeiește să-i cânt și să-i mângâi pe comuritorii mei. Asta mi-a fost sfântă intenție. Să mi fie cu iertare dacă am reușit... sau nu...” „mă arde sub tâmple un cântec frumos, un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un dor ce-mi răsună-n timpane duios: Omule...Omule...iată o stea! .................................................. de aceea privirile-mi zboară În sus, spre-un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un cântec cu oameni...un
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
cânt și să-i mângâi pe comuritorii mei. Asta mi-a fost sfântă intenție. Să mi fie cu iertare dacă am reușit... sau nu...” „mă arde sub tâmple un cântec frumos, un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un dor ce-mi răsună-n timpane duios: Omule...Omule...iată o stea! .................................................. de aceea privirile-mi zboară În sus, spre-un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un cântec cu oameni...un cântec nespus: Omule...Omule...uite o stea!”(Cântec
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
reușit... sau nu...” „mă arde sub tâmple un cântec frumos, un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un dor ce-mi răsună-n timpane duios: Omule...Omule...iată o stea! .................................................. de aceea privirile-mi zboară În sus, spre-un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un cântec cu oameni...un cântec nespus: Omule...Omule...uite o stea!”(Cântec de stea) Stelele au suflet? Mă trezesc vorbind și aud ecoul cum se pierde prin spații de vers. „Sigur că au
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
clipă s-o plătim Ba cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
și scriu... și plâng... și scriu ! La ce ma gandesc ?... la nemurirea neamului meu de români. „Întoarce-te acasă, Așa cărunt cum ești; Vino pe malul Mării Și ai să ntinerești. Când rătăcesc prin lume, Prin timpul migrator Mi-e dor de Marea Neagră, De Țara mea mi-e dor...”(Dor de Mare) L-am Intrebat cândva pe Poet unde Îi sunt iubirile... Mi-a raspuns În stilul lui caracteristic, cu un ușor alint, dar și patimă, vorbindu-mi despre alte iubiri
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ma gandesc ?... la nemurirea neamului meu de români. „Întoarce-te acasă, Așa cărunt cum ești; Vino pe malul Mării Și ai să ntinerești. Când rătăcesc prin lume, Prin timpul migrator Mi-e dor de Marea Neagră, De Țara mea mi-e dor...”(Dor de Mare) L-am Intrebat cândva pe Poet unde Îi sunt iubirile... Mi-a raspuns În stilul lui caracteristic, cu un ușor alint, dar și patimă, vorbindu-mi despre alte iubiri care Îi frământa gândurile. Am vorbit despre acestea
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
gandesc ?... la nemurirea neamului meu de români. „Întoarce-te acasă, Așa cărunt cum ești; Vino pe malul Mării Și ai să ntinerești. Când rătăcesc prin lume, Prin timpul migrator Mi-e dor de Marea Neagră, De Țara mea mi-e dor...”(Dor de Mare) L-am Intrebat cândva pe Poet unde Îi sunt iubirile... Mi-a raspuns În stilul lui caracteristic, cu un ușor alint, dar și patimă, vorbindu-mi despre alte iubiri care Îi frământa gândurile. Am vorbit despre acestea la
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
prin implicarea umană împreună cu Hristos în istoria mântuirii, în special prin credință, Botez și urmarea Sa ca ucenic al Lui<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 230. footnote>. Dorul continuu al omului după Dumnezeu cu Care se știe înrudit Umanitatea este orientată spre Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie al Nyssei - De vita Moysis este un tratat devotat evoluției vieții spirituale, pentru că voința umană
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
o înrudire firească cu Cel din care se împărtășește. De aceea a și fost înzestrat cu viață, cu rațiune, cu înțelepciune și cu toate bunătățile pe care numai firea dumnezeiască le are, pentru ca fiecare din acestea să trezească în el dorul după Dumnezeu cu care se știe înrudit. Dar, întrucât veșnicia este una din bunătățile cu care e înzestrată firea dumnezeiască, trebuia din capul locului ca să nu fie lipsită de acest dar nici firea omenească, ci să aibă în sine nemurirea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
capul locului ca să nu fie lipsită de acest dar nici firea omenească, ci să aibă în sine nemurirea, pentru ca această putere înnăscută să-l ajute să cunoască ceea ce trece și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să trăiască cu dorul continuu după veșnicia divină”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p. 294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
și de J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 105. footnote>. Avem capacitatea de a căuta ce este divin, acesta nefiind departe de nici unul dintre noi; în Dumnezeu trăim, și suntem, și ne mișcăm. Din moment ce dorul după Dumnezeu și dorința spre bine sunt așezate de El în umanitate, ori de câte ori sufletul alege liber relația cu Divinitatea, modificarea inerentă în ființa umană devine un progres disciplinat spre asemănarea cu Divinitatea. Într-o discuție asupra rugăciunii, Bulgakov spune: „Dar
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
2 (27)<footnote Or., 2 (63.8); cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
zile în America. Te rog nu uită a-mi trimite partițiunile dtale, pe care le voi citi cu multă atenție. Salută pe camarazii comuni: pe Jora, pe Andricu, pe Klepper, pe Alexandrescu, pe Rogalsky, pe Silveștri, pe Nottara. Mi-e dor mare câteodată de România unde nu mai fusei de mai bine de 12 ani. Îți strâng mâinile cu toata prietenia, Marcel Mihalovici Cea de-a doua scrisoare, din care reproducem unele fragmente, aparține lui Corneliu Bedițeanu<footnote Corneliu Bedițeanu (1897-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
că metabolismul meu Îl scosese din tiparele sale curente pentru a-mi asigura supraviețuirea de până acum. Era un truc al organismului prin care entuziasmul inimii ori poate emoții sufletești izvorând din dezamăgirile, neputințele, nostalgiile și lașitățile mele cotidiene, sau dorul meu de mine Însumi din acești ultimi ani, erau astfel astâmpărate, stinse, aruncate În uitare, Împăcate cu sinele acesta care asemenea unei pelicule de filmare e un martor al tuturor muncilor și zilelelor care ne trec cu fiecare ceas. În
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
dragostei de Dumnezeu poate opri sau curăța rugina păcatului pe care vrea diavolul vrea să o introducă sau a introdus-o deja în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea de cele pământești, acestea fiind și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali ai păcatelor. III. Manifestarea și felurile păcatelor Când fac referire la manifestarea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]