667 matches
-
1887. Maurice Barrès, Sous l’œil des barbares, Paris, 1888. Gabriele D’Annunzio, Il Piacere, Roma, 1889. Paul Bourget, Le Disciple, Paris, 1889. James Abbot McNeil Whistler, The Gentle Art of Making Enemies, Londra, 1890. Oscar Wilde, The Picture of Dorian Gray, Londra, 1891. Stendhal, Souvenirs d’égotisme, Paris, 1892. Eugène Delacroix, Journal, Paris, 1893-1895. Edmond și Jules de Goncourt, Journal, Paris, 1887-1896. Oscar Wilde, De profundis, Reading Gaol, 1897. Joseph Conrad, Lord Jim, Londra, 1900. Hugo von Hofmannsthal, Das Märchen
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
takidismul în România, iar Enric Furtună schițează un portret al poetului Leon Feraru. Th. Leowenstein scrie despre Eugen Relgis. Apar frecvent semnăturile lui A. Axelard (unul dintre cei mai asidui colaboratori), Iuliu Barasch, Ury Benador, Al. Dominic, Barbu Nemțeanu, Emil Dorian (poezie). Se inserează studii biblice, însemnări despre artă (Iosif Iser), partituri de muzică evreiască. În 1938-1939 revista își mărește numărul de pagini la douăzeci, dar va apărea cu întreruperi, printre colaboratori aflându-se Barbu Lăzăreanu, Marcel Iancu, I. Peltz. Preocupările
CULTURA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286578_a_287907]
-
Opere, introd. Eugen Simion, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Documente Ion Barbu, RL, 1990, 10; Florin Faifer, Preludiu la o exegeză, CRC, 1990, 20; Liviu Grăsoiu, Încă se poate, L, 1999, 43; Marin Mincu, Barbiana, RL, 2000, 13; Gellu Dorian, Mircea Coloșenco, „Climate”, CL, 2003, 5. N.M.
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
și întregului spectru literar, vom evita sectarismul și înfeudarea revistei unei grupări sau alteia, singura noastră politică fiind literatura și promovarea unei critici temeinice și la obiect asupra operelor”. Colegiul redacțional este asigurat acum de Sergiu Adam, Ion Beldeanu, Gellu Dorian, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Holban, Grigore Ilisei, Liviu Leonte, Cristian Livescu, Aurel Ștefanachi, Lucian Vasiliu, Emil Brumaru, Nichita Danilov, Nicolae Ionel, Emil Iordache (secretar general de redacție), Nicolae Panaite. Treptat, C.l. a redevenit o revistă complexă, ce nu lasă în afara
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Cojocaru, Sergiu Ailenei, Marius Chelaru, Vasile Spiridon ș.a., la foarte tinerii Mircea Platon, Andrei Stavilă, Ioan Alexandru Tofan, Ovidiu Morar ș.a. Nu lipsesc scriitori semnificativi care semnează în continuare eseuri, cronici, recenzii: Lucian Vasiliu, Bujor Nedelcovici, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Andrei Zanca, Daniel Corbu, Liviu Ioan Stoiciu, George Bădărău, Nicolae Panaite, Mircea Petean, Horia Gârbea, Augustin Ioan, Cătălin Mihuleac ș.a.” (Cassian Maria Spiridon). Din 2002, un pliant-supliment, „Biblioteca revistei «Convorbiri literare»”, prezintă în fiecare număr câte un grupaj dedicat unui
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Bârna, Să te oglindești hlizindu-te, CC, 2000, 2-3; Ștefan Borbély, Autoportretul omului precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian Branea, Ilie Gyurcsik); [Livius Ciocârlie], F, 2000, 11-12 (semnează Mircea Bențea, Nicolae Bârna, Mihai Dragolea, Robert Șerban); Dimisianu, Lumea, 233-242; Ilie Gyurcsik, Paradigme moderne: autori-texte-arlechini, Timișoara, 2000, 263-322; Dicț. esențial, 171-175; Mihai Iovănel, Literatura în fragmente, CC, 2001, 7-12; Manolescu
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
și a lui Tezeu, care capturează Taurul de la Marathon” (6, I, p. 37). Nu mă interesează acum faptul că E. Bethe - a cărui afirmație am reprodus-o mai sus - interpretează istoricist aceste legende, care ar reprezenta „înfrângerea dominației cretane [de către dorieni]”, ci faptul că analogiile de formă și de fond dintre cele trei „istorii” n-au putut fi trecute cu vederea, indiferent de perspectiva din care a fost făcută exegeza. în căutarea taurului fioros, Tezeu înnoptează în coliba bătrânei Hecale. Din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erou care nu era grec. Civilizațiile miceniene, care pun primele pietre în edificarea Greciei clasice, se află în jurul Cretei; primii cretani erau orientali influențați de Egipt; civilizația miceniană atinge apogeul în jurul anului 1250 î.e.n.; peninsula este invadată de triburi precum dorienii, ionienii, eolienii, care îi resping pe micenieni și pun bazele începuturilor Greciei; acești invadatori erau asiatici, indo-europeni. Zeii greci erau marcați de slăbiciunile omenești. Termenul "religie" nu poate fi înțeles ca în cazul monoteismelor, adică drept o practică individuală; în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
față de oameni. Philodemos reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise însuși încearcă pe pielea lui puterea vocilor seducătoare ale Sirenelor; Platon condamnă anumite moduri muzicale - dorianul? - pentru că ar moleși, ar fi senzuale și contrare legilor unei cetăți ideale: din aceleași motive, Philodemos examinează problema plăcerii acustice. El este primul care instalează estetica pe terenul jubilărilor pe care le poate produce. Philodemos îi dă muzicii titlurile ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zăpezilor”, CL, 1978, 10; Valeriu Stancu, „În așteptarea zăpezilor”, CRC, 1979, 39; Lit. rom. cont., I, 726-727; Grigore Ilisei, Ana Mâșlea, RL, 1982, 3; Maftei, Personalități, IV, 169-171; Ioan Holban, „Crinul”, CRC, 1984, 37; Zaharia Sângeorzan, „Crinul”, CRC, 1984, 37; Dorian Obreja, „Crinul”, „Flacăra Iașului”, 1985, 11 903; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 287-288. Ș.A.
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
Chiar dacă acestea sunt înscrise într-o ficțiune, ca opinii ale unui schelet (figurând într-un tablou straniu, cumpărat de la un anticar parizian), îndărătul lor se profilează, lângă paharul cu otravă, poetul. Pretextul e în fond wildean, detectabil în Portretul lui Dorian Gray. Vizualizarea, plastica imaginii relevă în alte pagini nostalgii de vechi „zugrav” - cu trimiteri la Rembrandt și El Greco. Într-o fântână părăsită foiesc salamandre: niște „balauri mici, cu ochi de drac roșu, cu pielea umedă, pătată de armonia monotonă a
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
1963, Pășunile raiului, București, 1975; Jack London, Martin Eden, București, 1958, Călcâiul de fier, pref. trad., București, 1960; Ernest Hemingway, Pentru cine bat clopotele, București, 1965, Fiesta, București, 1968; Erskine Caldwell, Jenny, pref. trad., București, 1965; Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, București, 1967; Herbert Read, Semnificația artei, București, 1969; G.S. Feves, Povestiri într-o rezervație indiană, pref. trad., București, 1970; Richard Llewellyn, Ce verde era valea mea, pref. trad., București, 1971; E.H. Gombrich, Artă și iluzie, București, 1973; Francis Parkman
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
ce privește sănătatea. Cunosc acest lucru foarte bine, deoarece corpul meu nu se supune regulilor generale. Protocoalele medicale care au efecte pozitive asupra unora, mie Îmi fac rău. În timpul verii anului 1974, am participat la un experiment condus de medicul Dorian Paskowitz, un surfer din zona respectivă și medic la acea vreme la Colegiul Palomar, la nord de San Diego. A fost plantată În tabără o grădină cu o multitudine de legume și ierburi și, timp de o lună, cei 24
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Exercițiul de deschidere a canalului sexual central Orloff, Judith Osteoporoză Exercițiul salvatorul oaselor Cause Izometrie Meridiane implicate Suplimente Exercițiul Întinderea trunchiului Ovare, fluxul energetic prin ele Oxygen, metabolism și Oxitocină Oz, Mehmet Control al durerii. Vezi diverse dureri specifice Paskowitz, Dorian Passage to Power (Kenton) Exercițiul Pendularea capului People’s Pharmacy Cilcuri. Vezi ciclul menstrual; PMS Insustria farmaceutică Controlul cercetărilor și practicilor medicale Patentarea și promovarea medicamentelor Platouri În pierderile În greutate PMS Exercițiul Întindere abdominală Tehnici de calmare Exercițiul Încărcarea
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
filigran, București, 1999; Odiseea editării „Poeziilor” lui Eminescu în prima sută de ani (1884-1984), Constanța, 2000; Jurnal intermitent (1945-1947. 1964-1984), Constanța, 2001; Existențe și creații literare, Constanța, 2001; Balada morții lui Edgar Poe, Constanța, 2003. Traduceri: Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, București, 1942 (în colaborare cu Viorica Hanagic); Erskine Caldwell, Pogonul lui Dumnezeu, București, 1946, Răzmeriță în Sud, București, 1948; Aczél Tamás, Sub steagul libertății, București, 1952 (în colaborare cu A. Florea); Dyson Carter, Viitorul e cu noi, pref. Horia
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
1978; Poeme de regăsire, București, 1980; Un Oscar pentru Ana, București, 1982; Lumina din adâncuri, București, 1988; Întoarcerea bărbaților, București, 1991; Piramida, I-II, postfață Romul Munteanu, București, 1995; De veghe la moartea mea, București, 1998; Poeme crepusculare, îngr. Gellu Dorian, Botoșani, 2002. Repere bibliografice: Ion Vitner, Prozatori contemporani, II, București, 1962, 78-105; Damian, Direcții, 139-157; Dimisianu, Schițe, 56-61; Ardeleanu, Însemnări, 182-186; Oprea, Mișcarea, 85-93; Virgil Ardeleanu, „Îngeri biciuiți”, ST, 1968, 3; Cornel Regman, „Îngeri biciuiți” sau Suprarealism fără voie, TMS
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
, Dorian [Rusalin] (2.XI.1912, Gherteniș, j. Caraș-Severin - 19.I.1991, Timișoara), poet și publicist. Este fiul Mariei și al lui Iulius Grozdan, țărani. Urmează școala elementară în satul natal (1919-1926) și Seminarul Pedagogic din Arad (1926-1933). Din 1933 a fost
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
în lemn, Timișoara, 1936; Porți închise, București, 1942; Umbre de cleștar, pref. Eugen Todoran, Timișoara, 1974; Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare, Timișoara, 1979; Anotimpuri aprinse, pref. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 465; Aurel Cosma, Poetul Dorian Grozdan la 60 de ani, O, 1972, 27; Lucian Alexiu, „Umbre de cleștar”, O, 1974, 22; G. Nistor, „Umbre de cleștar”, T, 1974, 7; Țirioi, Premise, 79-80; Mircea Șerbănescu, Prezențe literare: Dorian Grozdan, O, 1979, 14; Dan Mutașcu, O lume
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 465; Aurel Cosma, Poetul Dorian Grozdan la 60 de ani, O, 1972, 27; Lucian Alexiu, „Umbre de cleștar”, O, 1974, 22; G. Nistor, „Umbre de cleștar”, T, 1974, 7; Țirioi, Premise, 79-80; Mircea Șerbănescu, Prezențe literare: Dorian Grozdan, O, 1979, 14; Dan Mutașcu, O lume cuprinzătoare, SPM, 1980, 519; Ion Tătaru, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, CNT, 1980, 38; Ungureanu, Imediata, I, 176-181; Brândușa Armanca, Dorian Grozdan față cu lumea lui Romul Ladea, O, 1981, 2
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
T, 1974, 7; Țirioi, Premise, 79-80; Mircea Șerbănescu, Prezențe literare: Dorian Grozdan, O, 1979, 14; Dan Mutașcu, O lume cuprinzătoare, SPM, 1980, 519; Ion Tătaru, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, CNT, 1980, 38; Ungureanu, Imediata, I, 176-181; Brândușa Armanca, Dorian Grozdan față cu lumea lui Romul Ladea, O, 1981, 2; Vasile Radu, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, ST, 1981, 3; Ion Arieșanu, Un car cu fân înmiresmat, O, 1982, 43; Dan Mutașcu, Portret al poetului la 70 de ani
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
O, 1981, 2; Vasile Radu, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, ST, 1981, 3; Ion Arieșanu, Un car cu fân înmiresmat, O, 1982, 43; Dan Mutașcu, Portret al poetului la 70 de ani, SPM, 1982, 616; Al. Jebeleanu, Toamnele poetului Dorian Grozdan, O, 1985, 49; Ruja, Parte, I, 39-44; Mihnea Șerbănescu, Dorian Grozdan - primăvara și toamna, „Reflex” (Reșița), 2002, 10-12. O.B.
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
ST, 1981, 3; Ion Arieșanu, Un car cu fân înmiresmat, O, 1982, 43; Dan Mutașcu, Portret al poetului la 70 de ani, SPM, 1982, 616; Al. Jebeleanu, Toamnele poetului Dorian Grozdan, O, 1985, 49; Ruja, Parte, I, 39-44; Mihnea Șerbănescu, Dorian Grozdan - primăvara și toamna, „Reflex” (Reșița), 2002, 10-12. O.B.
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
dar și alții aflați la începutul carierei: Constantin Ciopraga, Romul Munteanu, Nicolae Manolescu, Mihai Cimpoi, Ion Stratan, Ion Simuț, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Călin, I. Oprișan, Niculae Gheran, alături de Fănuș Neagu, Nicolae Breban, Cezar Ivănescu, Eugen Uricariu, Adam Puslojić, Gellu Dorian, Horia Zilieru, Traian T. Coșovei, Ion Lilă, Ion Beldeanu ș.a. Cronica literară, semnată de obicei de Constantin Trandafir, comentează cu aplicație și obiectivitate cărțile unor autori precum Nicolae Breban, Emil Brumaru, Sergiu Adam, Virgil Mazilescu, Alexandra Târziu, Lucian Vasiliu, Mircea
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998, 4-5; Cristina Cârstea, „Nu eu mi-am ales genul, ci el m-
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
succesive, fragmente din Romanul lui Eminescu. Mai colaborează Victor Eftimiu, G. Bacovia, Emil Isac, D. Iov, Victor Al. Stamatiad și Coca Farago. Din aria bănățeană se lansează nume noi sau se promovează scriitori consacrați: Anișoara Odeanu, Constantin Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Grigore Popiți, Gheorghe Atanasiu, Ion Jebeleanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Birăescu, Mircea Șerbănescu, Petre Pascu, Virgil Birou, Nicolae Țirioi ș.a. Secțiunea de cultură și artă, ca și cea de istorie și etnografie mobilizează semnăturile unor valoroși intelectuali bănățeni
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]