369 matches
-
din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul (subsol, parter, etaj și șarpante înalte) este de inspirație romană. Accesul principal al castelului se află prin două scări dispuse în partea sudică, urmate de o terasă încadrată de opt coloane dorice. Piesa de rezistență rămâne salonul de primire sau sufrageria. Aici s-a păstrat un bufet din lemn cu același tip de sculpturi și o vitrină cu o valoare artistică aparte, în secolul XX fiind expusă la o expoziție de la Paris
Castelul Bánffy din Răscruci () [Corola-website/Science/307414_a_308743]
-
intrând în patrimoniul Consiliului Județean Cluj în anul 2003. Clădirea are formă dreptunghiulară, fiind dispus pe nivelul parterului, etajului și șarpantei, cu un turn dreptunghiular în colțul de sud-vest. Accesul se face printr-un portic neoclasic mărginit de 5 coloane dorice, deasupra cărora este plasată terasa. Din portic se intră în hol și încăperile parterului, iar o scară asigură accesul la etaj. La parter se mai găsește în hol mobilierul original de lemn, decorat cu oglinzi venețiene. Castelul se află pe
Castelul Bánffy din Borșa () [Corola-website/Science/307412_a_308741]
-
sticlă pe schelet de oțel de 56,4 m lungime și 9,6 m lățime. În total, pasajul cuprindea 78 de prăvălii. După realizare, arhitectura a fost foarte criticată, arhitectul fiind acuzat de incultură și lipsă de gust, având coloane dorice cu capiteluri ionice. Pasajul a fost renovat în 1980. Spre deosebire de alte pasaje, cel de la Providence nu a fost un succes comercial, administratorii având în permanență dificultăți în închirierea spațiilor comerciale. După acest prim pasaj au urmat altele în New York și
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
un sistem de numerație care să folosească puterea unui myriad de myriad (100 de milioane), concluzionând că numărul de fire de nisip cerut pentru a umple întregul univers este de 8. Operele lui Arhimede au fost scrise în limba greacă dorică, dialectul antic al Siracuzei. Operele lui Arhimede nu au supraviețuit așa de bine ca cele ale lui Euclid, șapte dintre ele fiind cunoscute numai din referințele făcute de alți autori la ele. Pappus din Alexandria menționează lucrarea "Despre Sferă - Confecționare
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. Are o compoziție simetrică, în plan reprezentînd un pătrat cu latura de 27 m, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a câte șase coloane dorice, fiind obținut un plan cruciform, cu fațadele soluționate identic. Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susținută de patru piloni pătrați în secțiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri și a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
arcuit înspre exterior și legat de colțurile fațadei, față de care se află la o distanță de 3,60 metri. Această soluție generează un pregnant element dinamic conform cu cerințele barocului. Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului, au capiteluri dorice profilate simplu, deasupra cărora curge un antablament cu arhitrava dublată. Cornișa proeminentă se află la o înălțime de 10,10 metri de la bază. Sub atică, pe porțiunea din friză corespunzătoare arcuirii turnului, este înscrisă cronograma IsthaeC tVrrIs trIstI prostrata rVIna
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
lor decorativă aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrările la demisolul clădirii. Realizate în rezalit acestea creează o ruptură în planul fațadei și sunt alcătuite dintr-o arhitravă ce se sprijină pe imitații de coloane dorice. Porțile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, în zid, există câte un altorelief cu tematică diferită pentru fiecare intrare, în funcție de utilitatea pe care pivnița o primea. Intrarea în pivnița de vin este sugerată
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
templu consacrat lui Zeus, care să fie cel mai mare și mai bogat din Altis. El a fost construit de arhitectul Libon originar din Elida (Peloponez) și a fost terminat în anul 457 î.Hr. Templul a fost realizat în ordinul "doric peripter hexastil", cu șase coloane în fațada principală și câte treisprezece coloane pe fațadele laterale, cu dimensiuni de 67,12 m lungime, 27,68 m lățime și 20,25 m înălțime totală, până la partea superioară a frontonului (conform descrierii istoricului
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
Magna Graecia. Deși majoritatea locuitorilor greci ai Italiei sudice au fost complet italienizați și nu mai vorbeau greaca, o minoritate redusă vorbitoare de griko a rămas în Calabria și mai ales Salento. "Griko" este numele unei limbi înrudită cu greaca dorică, greaca, greaca bizantină și italiana, vorbite de locuitorii regiunii Magna Graecia. Anale care prezintă Magna Graecia ca predominant vorbitoare de limba greacă există până în seclolul al XI-lea, sfârșitul dominației bizantine în regiune.
Magna Graecia () [Corola-website/Science/303915_a_305244]
-
medicale și universitare ieșene, profesorul Ion Iancu. Clădirea Institutului de Anatomie, realizată la inițiativa profesorului Aristide Peride, întemeietorul școlii de anatomie ieșene, a fost concepută în stil neoclasic, după proiectul arhitectului Ștefan Emilian, între 1894 și 1900, având șase coloane dorice care amintesc de arhitectura templelor grecești. Scena de pe fronton a fost sculptată de către Wladimir Hegel și poartă numele "Lecția de Anatomie". La momentul inaugurării, edificiul era unic în Europa. Institutul de Anatomie adăpostește piese anatomice de o inestimabilă valoare, aici
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
2015, având codul de clasificare . Clădirea Institutului de Anatomie are o formă rectangulară, datorată extinderii realizate după anii '90, și cuprinde trei niveluri: demisol, parter și un etaj. Fațada principală are în partea centrală o terasă strajuită de șase coloane dorice la care se ajunge urcând o scară monumentală. Accesul principal în clădire se realizează de pe acceastă terasă prin intermediul a cinci uși-ferestre. Frontonul, sculptat de Vladislav Heggel, este situat deasupra terasei și are ca temă "Lecția de Anatomie". Personajele centrale, situate
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
este unul din stilurile clasice ale arhitecturii grecești și romane, alături de cel doric și cel ionic. Coloana este mai zveltă și are capitelul ornat cu frunze de acant. Soclul (fundația) este alcătuit din: "stereobat" (baza) și "krepis" (treptele). Solul pe care se întinde fundația are o parte vizibilă, numită "euthynerie". Treapta superioară se
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
simple. Clădiri, ca Parthenonul, constau dintr-o structură rectangulară, înconjurată de coloane și împodobită cu un acoperiș înălțat în pantă. Diferențele de detalii de pe columne și ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau: simplitate, masivitate, pentru stilul doric, cu capitelurile mari și capătul coloanei ca un sul, pentru stilul ionic, iar cel corintian având în capătul coloanelor un capitel decorat cu frunze de acant sculptate. Marile realizări ale arhitecturii grecești nu s-au datorat doar cunoștințelor tehnice, ci
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
poezii, de la obiectele decorative la cele metafizice(îngeri, demoni) etc. Evident, acest eseu are drept aplicație poetică primul volum de versuri intitulat chiar "Laudă lucrurilor". Scrie romane de tip balzacian (cu intenție polemică evidentă), obiective, la persoana a treia, denumite dorice în terminologia lui Nicolae Manolescu din studiul acestuia despre romanul românesc, "Arca lui Noe", începând de obicei cu descrierea decorului caselor, unde are loc acțiunea romanului. Primul său roman, "Enigma Otiliei", narează povestea de dragoste nefericită, dintre Felix și Otilia
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
șapte trepte din piatră. În pridvor se intră prin urcarea a cinci trepte largi, semicirculare. Pridvorul are cinci arcade (trei pe latura de vest și câte una pe laturile de nord și de sud) sprijinite pe patru coloane cu capiteluri dorice, arcada centrală fiind mai largă și mai înaltă decât celelalte patru. Deasupra pridvorului se află o încăpere dreptunghiulară luminată prin cinci ferestre (trei pe latura de vest și câte una pe laturile de nord și de sud), având deasupra un
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
triunghiular (în care este reprezentat "Ochiul lui Dumnezeu") cu o cruce în vârf. Interiorul este împărțit în trei nave (una centrală și două laterale) prin două rânduri de câte patru coloane. Primele și ultimele sunt din piatră marmurată cu capiteluri dorice, iar celelalte patru din marmură cu capiteluri ionice. În pereții de nord și de sud ai bisericii se află pilaștri prismatici sprijiniți pe soclu, care creează cu coloanele din biserică o rețea de bolți în cruce. Edificiul are o pardoseală
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
stabili numrul, mărimea și modul cum sunt dispuse coloanele în ansamblul clădirii(mai ales în construcția templelor). Ordinul exprimă așezarea într-un raport armonios a platformei, coloanei, antablamentului și frontonului, raportându-se în permanență la dimensiunile omului. Sunt trei ordine: "doricul","ionicul", și "corinticul". Aceste ordine au apărut în perioade diferite, în locuri diferite și au trăsături diferite. Ordinul doric a apărut în perioada arhaică și s-a dezvoltat în Peloponez și în sudul Italiei(Sicilia). Acesta exprimă robustețete, prin forme
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
așezarea într-un raport armonios a platformei, coloanei, antablamentului și frontonului, raportându-se în permanență la dimensiunile omului. Sunt trei ordine: "doricul","ionicul", și "corinticul". Aceste ordine au apărut în perioade diferite, în locuri diferite și au trăsături diferite. Ordinul doric a apărut în perioada arhaică și s-a dezvoltat în Peloponez și în sudul Italiei(Sicilia). Acesta exprimă robustețete, prin forme puternice, profile și decorații sobre. Ordinul ionic este al doilea ordin, în ordine cronologică apărut în perioada arhaică dezvoltându
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
în sudul Italiei(Sicilia). Acesta exprimă robustețete, prin forme puternice, profile și decorații sobre. Ordinul ionic este al doilea ordin, în ordine cronologică apărut în perioada arhaică dezvoltându-se în coloniile din Asia Mică și în insulele din Marea Egee. Față de doric, ionicul este mai bogat decorat și are proporții mai elegante. Ordinul corintian apare la sfârșitul perioadei clasice, în Asia Mică, și este caracterizat ca fiind o expresie a bogăției decorative și a eleganței. El se aseamănă în mare parte cu
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sau colorate) și triglife-și cornișa. Frontonul reprezintă triunghiul format de cele două pante ale acoperișuri și este decorat cu basoreliefuri sau statui adosate timpanului. Ionicul este caracteristic platformei formată din mai multe trepte dar mai puțin înalte fațp de doric, coloana sprijinindu-se de stilobat cu ajutorul unei baze. Fusul coloanei este cilindric și mult mai zvelt și elegant având obligatoriu caneluri care sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei șiruri suprapuse de frunze de acant și volute(obținute prin răsucirea frunzelor de la colțuri sub forma volutelor). În antichitate, grecii au realizat
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
templului, amfiprostil(coloane în față și în spatele templului) și periptere(înconjurate de jur împrejur de coloane.). Ca unitate de măsură pentru dimensiunea generală a templului, grecii au folosit dimensiunea omului necompându-se cu templele egiptene impunătoare și misterioase. exemple de temple dorice: Templul zeiței Demeter (sinonim Ceres) și zeul Poseidon (sinonim Neptun) din Paestum (Italia), Templul lui Zeus - Olympia, Panthenonul-Acropole Atena; exemple de temple ionice: Templul zeiței Arthemis-Efes, Erechteion și Templul zeiței Nike Aptheros-Acropole Atena. Temple circulare: Tholosul din Delphi, Tholosul din
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
lui Zeus - Olympia, Panthenonul-Acropole Atena; exemple de temple ionice: Templul zeiței Arthemis-Efes, Erechteion și Templul zeiței Nike Aptheros-Acropole Atena. Temple circulare: Tholosul din Delphi, Tholosul din Epidaur. Parthenonul este un monument important aflat în Acropole, Atena. Acesta este un templu doric închinat zeiței Athena, protectoarea cetății, devenind reprezentativ prin arhitectura greacă și fiind un simbol al încrederii în zei și virtuți morale. Acest templu este celebru datorită proporțiilor lui perfecte dar și sculpturilor realizate de Fidias la metopele și frontoanele de la
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
o importanță mai mare problemelor de mișcare personajele, fiind surprinse în poziții și atitudini mult mai diverse. Reprezentând apogeul sculpturii clasice, decorațiunile Parthenonului se numără printre cele mai importante realizări ale sculptorului Fidias. Acesta decorează cele două frontoane, metopele frizei dorice exterioare și friza interioară din naos-ul templului. Frontoanele ne povestesc despre două episoade importante din viața zeiței Athena cum ar fi nașterea zeiței din capul lui Zeus realizată pe frontonul de est, și cearta dintre Athena și Poseidon pentru
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pasiunea luptelor. Templul lui Zeus, un simbol al cetăților elene, a fost construit în Olimpia, în perioada clasică, după un plan în acord perfect cu peisajul din jur. Cele două frontoane ale acestuia, sunt decorate în ronde-bosse iar metopele frizei dorice sunt decorate cu bazoreliefuri. Din punct de vedere compozițional și stilistic, sculpturile frontoanelor și metopelor formează un tot unitar. Realizarea acestora constituie un moment important pentru a defini trăsături ca: încadrarea compozițiilor în triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul metopelor cu respectarea
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]