498 matches
-
asta ar fi explicat de ce mă aflam acolo. Îmi aminteam doar că eram În studioul de dans, promițându-i Angelei să creez un final potrivit coregrafiei. Începusem să dansez și apoi...apoi... Am oftat. Restul era negru. Asistenta Îmi zâmbi drăgăstos. ― Sunt În regulă? am Întrebat ca să mă asigur că durerile mele nu prevesteau nimic grav. ― Nu e nimic grav, zise ea, citindu-mi gândurile. Din păcate Însă, te-ai lovit destul de rău la cap și probabil de asta nu-ți
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
dreptate. Așa e. Oare de ce ? — Deci, ce părere ai ? Numai dacă vrei și tu. Absolut ! zic repede. Vrau să spun că așa e, ai dreptate. Sigur că ar trebui. Îmi dreg glasul. Iubitule ! — Mersi, iubito, zice el, cu un surâs drăgăstos, iar eu Îi Întorc zâmbetul, făcând eforturi să-mi Înăbuș micile proteste care-mi fâlfâie prin cap. Nu e bine deloc. Nu mă simt deloc ca o iubită. Iubita e o femeie măritată, cu perle și parcare personală. — Emma ? Connor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mă duc eu vine și ea. Se întoarse și-și privi încruntată fratele. Tu de ce te bucuri așa tare să le vezi? Cum să nu se bucure? Un cârd întreg de fețe interesate, negre și cu margini argintii, îl priveau drăgăstos dintre frunzele unui copac învecinat. — Nu ți-am zis, Pinky, că nu te urmărește nimeni, îi repetă domnul Chawla. Dar ce știa el despre atributele deranjante ale acestor maimuțe? — Așteaptă și-ai să vezi, spuse Ammaji, lăsând să se vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Sssh, se auzea briza în jurul său. Se părea că Sampath îi împărtășise propriile temeri, că aceasta șoptea pentru el, liniștindu-l. Încercă să se lase în voia delicateței acesteia, a liniștii sale, a răcorii care se plimba ca o mână drăgăstoasă peste fruntea lui, peste obrajii lui, peste tot trupul. Adepții reveniră la Shahkot doar pentru a-și continua certurile acolo, iar zgomotul vocilor lor ridicate zumzăia peste vale, se înălța din gheretele de ceai, din balcoane și de pe la colțurile străzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
fie soție. Deși obiceiul cere ca familia băiatului să o viziteze pe cea a fetei, din pricina împrejurărilor neobișnuite ce-l priveau pe Hungry Hop, familia lui aranjase ca lucururile să se petreacă invers. Înainte ca fata aleasă să sosească, înghesuită drăgăstos și destul de incomod între părinții ei în ricșă, Hungry Hop se depăși pe sine în cadrul celei mai puternice izbucniri temperamentale la care își supusese vreodată familia. Deveniseră nervoși din pricina ieșirilor sale temperamentale, a ușilor trântite, a încuiatului, a ieșitului pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Știa că Nick o iubea, în felul lui, dar erau momente când Susan se simțea ca o menajeră fără salariu, care, din când în când, mai are parte și de-o partidă de sex. Nici unul dintre ei nu se manifestau drăgăstos în public. De fapt, în seara respectivă, nici măcar nu se ținuseră de mână. Din perspectiva colegilor lui Nick, ea putea foarte bine să fi fost soră-sa sau o prietenă din școală, cu care nu avea decât o relație platonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
strigă nerăbdător. — Kader! Kader! Scoală-te, blestemat pui de cățea! Umflatul Mohamed Kader deschise ochii fără chef și deloc ofensat, căci în anii de conviețuire se obișnuise cu caporalul, care nu-i putea pronunța numele fără să adauge o insultă drăgăstoasă. — Ce dracu’ s-a-ntâmplat? — Uită-te și spune-mi ce poate fi chestia aia... îi întinse binoclul și, cum stătea sprijinit în cot, Kader îl fixă spre punctul pe care i-l arăta. Fără să se tulbure, îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
plătise de se uscase pentru cine mai știe câte avorturi, deși pe vremea aia, până-n Revoluție, avea și ea salariu și s-ar fi descurcat și de una singură. Nu atârnai ca acum, Mirelo, și uite că el galanton, culant, drăgăstos în draci, ca un soț și-un tătic fericit când venea la spital cu prăjituri și buchete de flori, de-ai fi zis că tocmai născuse. Doamne ferește! Să-și fi dat amândoi peste gură. Nici să nu fi auzit Velicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu labele pe umerii stăpânei, care-i luase apărarea. Gâfâia, schelălăia, lingându-i tâmpla cu limba mare și roșie picurând de bale într-un sărut prelung, pulsând de-o senzualitate îndatorată. Un soț giugiulindu-și consoarta ocupată cu gătitul, inspirând drăgăstos și pofticios mireasma bucatelor. Atâta că din cale-afară de nerăbdător, nestăpânit, lacom, javră băloasă, însă tonul ei era diferit de al lui Milică. Îl alinta pătimașă, în timp ce ochii lui Rafael fugeau de pe pagina de revistă cu articolul semnat de Emilian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
În nici un fel serioase. Ia lucrurile ușor, distrează-te și rămâi apoi În relații cordiale - aceasta era filozofia lui Derek și, spre cinstea lui relativă, nu părea a-și considera iubitele de o noapte drept târfe; de fapt, era mai drăgăstos cu ele după decât Înainte, precum ar fi un sultan cu femeile din haremul său. Multe dintre fete adorau de-a dreptul acest comportament și nu obișnuiau să-l ia peste picior pe un ton răutăcios, dar nu eram prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
frigider, a deschis-o cu tirbușonul și a adus trei pahare. Vinul avea un buchet plăcut și părea natural. După ce s-a terminat discul, Reiko și-a scos chitara de sub pat și după ce a acordat-o, privind-o cu ochi drăgăstoși, a început să interpreteze o fugă de Bach. A mai avut, pe ici, pe colo, mici scăpări, dar a fost un Bach adevărat - cald, personal, interpretat cu mult suflet. — La chitară am început să cânt aici, spuse Reiko. Nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sunt ancorată în ceva bine consolidat și de neclintit. Așa că, în această privință, un Excel este straniu de satisfăcător. —Tăiței, fredonează Davey, supă cu tăiței, o drăgălașă supă doldora de tăiței, cu lapte de cocos, tăiței zdraveni și savuroși, tăiței drăgăstoși. Au! Finn l-a trăsnit în cap cu Action Man. Știam că cineva îl avea în vizor pe Davey, pentru că așa sunt bărbații. Se folosesc de orice pretext pentru a-și atinge țelul. Fii atent! strigă Davey indignat. Ridică Action
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
arată superb și nu se pune la socoteală; în definitiv, dacă ea, blondă și mortală cum e, nu-și poate găsi pe cineva, eu ce speranțe mai am? Așa că mă întorc, închipuindu-mi că voi vedea o tipă privindu-l drăgăstos pe Davey. În locul ei este un bărbat de seama noastră, poate chiar cu câțiva ani mai în vârstă. Sau poate arată mai bătrân datorită aerului de siguranță și a calmului său. Este blond, cu un păr des, dat pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai vorbesc de referatele de lectură entuziaste, aș zice mai mult, pozitive, dar eu Însumi am petrecut o noapte Întreagă aplecat asupra paginilor dumneavoastră.» Se va Întoarce spre birou, va bate cu palma pe manuscris - deja ferfenițit, tocit de privirea drăgăstoasă a celor patru lectori -ferfenițirea manuscriselor e sarcina doamnei Grazia - și-l va țintui pe ASP cu o privire perplexă. «Atunci ce facem? Ce facem?» va Întreba De Gubernatis. Iar Garamond va zice că despre valoarea operei nu se discută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
intravenoase cu nicotină. Ele te-au făcut dependentă de LM-urile alea puturoase. - De ce mi te adresezi ca unei femei? îl întrebă făptura desfigurată, încercând să scape din brațele fotoliului. - Pentru că transformarea ta e doar temporară, iubito! La auzul apelativului drăgăstos, Cosmin se prăbuși înapoi în fotoliu. Îi venea să vomite. Extaziat, psihiatrul cu înfățișare de Ștefan cel Mare ridică vocea: - Vei fi din nou femeie. Noi doi vom da naștere rasei androginilor. Penisul ăla, care mai mult te încurcă, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă impresionează. Chipul i se luminează într-un surâs plin de candoare, sugerând acea sinceritate și demnitate care împodobesc frumosul caracter. Ea întruchipează dragostea, hotărârea, inteligența, ambiția, duioșia, bunătatea. Mereu cu sufletul alături de mine, dându-mi sfaturi sau mângâindu-mă drăgăstos, mama trăiește împreună cu mine tristețea deznădejdii sau extazul fericirii. Dragostea ei pentru mine, acel simț neistovit și veșnic al maternității, grija și atenția cu care mă înconjoară, au creat în inima mea un profund sentiment de recunoștință și admirație. De
O, mama, dulce mama!. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Botez Arina () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2317]
-
lasă din nou dusă de valul dulce al iubirii. Hai să ne culcăm, că mâine ne trezim de dimineață, se smulge Teofana din brațele lui Alexandru care nu i-ar mai fi dat drumul niciodată. Nopate bună!îi face semn drăgăstos cu mâna și pleacă buimăcită. — Noapte bună, draga mea! Se gândeau ei atunci că aceste prime clipe minunate din viața lor vor fi și ultimile? Că fericirea prea mare strică? Avea de unde să știe ce-i așteaptă? Nu se gândeau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se simte civilizația. — Tare mult îmi place. Am s-o pun la mine în cameră și i-o arăt și mamei Zina, o tot pipăia Teofana. — Este cinstit ca tu să ai două Afrodite și eu niciuna. Teofana îl privește drăgăstos știind la ce se referă Cezar. — Nu crezi că este corect ca una să fie a ta și cealaltă să fie a mea? Ieri mi-ai rămas datoare cu un răspuns. Ți-aduci aminte? Foarte bine. — Ce zici? Teofana nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
copii le împărtășeau și lor iubirea. Dar așa? — N-ai dreptate! Chiar și când m-au iubit pe mine ca și pe copilul lor când am venit la ei, n-au încetat să se iubească la fel de mult. Își spuneau vorbe drăgăstoase, uneori când nu eram prin preajmă se îmbrățișau. De câte ori nu i-am surprins sărutându-se, când mama Zina se rușina, dar tata Sebi, o ținea pe-a lui și-mi spunea: „De dragoste adevărată să nu te rușinezi niciodată. De
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Sf. Vasile, pentru că pe mine mă cheamă Vasile, iar pe consoartă Vasilica. Dar de multă vreme nu ne-am mai apelat cu acest prenume, ci ea îmi spune Puiule, iar eu îi spun Mami că sună mai de la inimă, mai drăgăstos, trecând substantivele comune la proprii. Cu puține zile înainte de sfârșitul anului, între Crăciun și Anul Nou, șefii noștri, adică patronii, nu ne-au oferit un banchet, cum ar fi fost frumos, dar ne-au invitat în birourile lor luxoase, ne-
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu plasmă. La supermarket-ul ERA, când am ajuns, puzderie de amatori. Iar nu țin seama de rând, dau din coate și-mi fac loc în față. Sunt înjurat, apostrofat, jignit, dar nu răspund. Eu trebuie sămi servesc colocatara, pe drăgăstoasa doamnă Fufi, care nu e mai mare ca mine decât cu vreo doi-trei ani și e văduvă de ceva timp. Un client mai grăbit decât mine se repede să ia un televizor, dar în îngrămădeală îl scapă jos și praful
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de lacrimi, iar eu, spunîndu-i mereu numele, strîngînd-o în brațe, mîngîindu-i gâtul și sânii prin pardesiu, încercam din răsputeri să evit, să amân cuvintele de dragoste care mi se formau singure în minte. Timp de vreo săptămână a fost la fel de drăgăstoasă, dar tristețea neagră de pe fața ei, tăcerea ei obstinată mă chinuiau mai mult decât mă făceau fericit momentele din hol.Nu mai eram în stare nici să mai scriu versuri, așteptam să se termine forfota din casă ca să intru sub
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
însoțea, țop-țop-țop, fără să crâcnească. Prietenelor mamei trebuia să le spună tanti, deși știa bine că nu erau de-ale casei și nici rude nu-i erau, dar se uitau în jos la el cu ochi strălucitori și îi zâmbeau drăgăstos, iar uneori, în toiul zâmbetului, îi făceau mamei cu ochiul. Una dintre prietene era mai în vârstă, zâmbea mai puțin lăbărțat și i-a dat lui Nestor o brânzoaică mare, rotundă și frumos rumenită. Nestor n-a mușcat din ea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
etaj. După câteva minute apăru și ea veselă, surâzătoare, puțin aprinsă la față. Nu i-am dat nici o atenție și ca să umplu timpul, am deschis un ziar prefăcîndu-mă că citesc. Se apropie de mine, cu pași tiptili și-mi șopti drăgăstos, la ureche: ― Ești supărat? Întrebarea o puse în ochii mei într-o lumină de-a dreptul vinovată. Se vede că-și recunoaște greșeala și caută s-o justifice sau s-o minimalizeze. I-am răspuns făcând pe miratul: ― De ce să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
oare se cădea? Mă uit la tata. El ridică bastonul noduros, mi-aduc aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă Și la corp e sănătoasă Și-n dragoste drăgăstoasă Și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoare... Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor. Gata, băiete, gata. Spune săru-mâna și du-te cu Dumnezeu. Așa am făcut, doar că am spus bună-ziua
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]