4,224 matches
-
caut copilul! Mi s-a spus că suntem în rai și el, micuțul meu, trebuie să fie pe undeva pe aici, mi-e așa dor de el! Unde se joacă copiii? Am să vă conduc eu. Drăguț din partea dumneavoastră, foarte drăguț! Sunteți cumva Sfânta Parascheva? Nu, nu, eu sunt Sfânta Filofteia! Scuzați-mă, nu-i cunosc pe toți sfinții... Nu face nimic, o să aveți timp să-i cunoașteți, dacă nu pe toți, pe cei mai mulți, cu siguranță... Acum am să vă conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nea și, dintr-o dată mi s-a părut cum totul se luminează În jur. Am privit ceasul. Era trecut de ora 9.00. Da! pot suna... pentru a pune la punct unele aspecte legate de lansare. Alo!. Bună dimineața. Fiți drăguță, am stabilit ieri cu B. să revin cu un telefon... Sunteți bună să-l anunțați? Regret, stimată duduie! nu pot să-l anunț deoarece M.Borger a decedat astă noapte În somn... Un răspuns scurt, rece și plin de dușmănie
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
femeile vor pune masa", spune neocolonialista îndreptându-se într-acolo. Le arată șirurile de vaci, mulse, țesălate, îi informează despre producția de lapte, de viței, un discurs ca la carte, se simte în mijlocul unui spectacol televizat. Zinzin o întrerupe: "Ești drăguță să-mi notezi pe o hârtiuță ce crezi că trebuie să raportez și să ne vorbești despre altceva?!". Se îndreaptă spre un vițel alb cu pete negre. Îl îmbrățișează. Botul animalului e umed, privirea blândă. Femeile se plimbă tăcute prin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
întâmplă atâtea!... Olga transferă convorbirea pe alte planuri: - Este cineva din personalul medical aici? - Sigur, chiar am vorbit cu domnul doctor Pencu, a venit și asistenta la mine cu încurajări de parcă eu aș fi fost în situația Inei. Ce oameni drăguți! - Voi fi toată noaptea aici. Nu mă mișc o clipă de lângă ea, până naște și chiar și... după... - Mulțumesc Olga, mulțumesc... Un timp, mama Inei îi urmări pașii Olgăi care călcau siguri pe dalele de marmură cu intarsii liliachii, parcă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Din întâmplare, eram și eu în vizită la doamna Zoica, știi, doamna aceea de la fișier, care a ieșit la pensie anul trecut pe caz de boală... Mai bem câte o cafea, ne mai ghicește în cărți... Doamna Zoica e foarte drăguță și ospitalieră și are un dar de a povesti, tu, ceva de speriat; chiar lucrurilor banale știe să le dea culoare, și te face să le guști cu mare plăcere! O dor cumplit picioarele, biata de ea, și nu poate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sale, sufletul său foarte simplu, rău și avar, și - cu câtă animozitate - despre tristețea cauzată de nora ei, pe care o considera puțin ca un fel de co-soție care i-ar fi furat dragostea filială. Nora sa trebuia să fie drăguță. Am văzut-o puțin prin lucarna care dă în curte; avea ochii maronii, părul roșcat, nasul mic și drept. Câteodată, pentru a mă distra, doica îmi povestea despre miracolele Profeților, dar îi deplângeam spiritul rudimentar și prostia. Alteori, mă punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
zi, cineva vă va demonstra că bine faceți... Citeam, nu de mult, o cronică a domnișoarei Mihaela Michailov, apărută În Suplimentul de Cultură . E un supliment bun . Dar, pe alocuri, bizar. Să mă explic : persoana sus citată, o fată realmente drăguță ( dacă e să mă iau după fotografia din ziar) mărtu risește: „Încep să-i Înțeleg din ce În ce mai mult pe cei care NU merg la teatru. Sincer, uneori nici mie nu-mi vine!”(s.m.). Sincer, uneori nici mie nu-mi vine să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
rezolv și dacă nu vă găsesc o să vă aștept. E bine așa, da?" "Da, dragă. Mersi, ești un scump. Dacă întârzii și ai poftă dă un coniac și o cafea, ceva, fac eu cinste." "Săru'mîna, da' nu trebuie. Sunteți drăguță, da, zău, nu trebuie..." Lasă, dragă, e plăcerea mea. Așa. Bine. Vorbim cân' ne vedem. A! Și să nu-mi uit: să fie-n pachet bucăți cât mai mari. E mai discret. Înțelegi?" "Da, doamnă. O să mă străduiesc pă cât
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
privi iarăși cu un surâs larg, spunând: "Mersi, dragă! Ești un scump". "Cum dracu' să nu fiu dacă-ți sar cu cinzeci dă mii dă euroi, jean-cote, la tot momentu'!", își spuse Relu. Zise cu glas tare: "Sunteți dumneavoastră prea drăguță...". Ea râse șăgalnic, dându-și ușor capul pe spate. Revenind în poziția inițială, îi zâmbi subtil: "Zăăău tu? Îmm, ești și cavaler, care va să zică. Mersi de compliment!". "Asta să dă la mine sau ce? Hm! De tras, se trage, asta-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tânără ca de 26 de ani, de meserie, zice-se, învățătoare, care de fapt era însuși supervizorul piesei. Blondă și ea, precum Iozefina (dar un blond mai spălăcit imitând pe alocuri fuiorul), corp de felină, puțin mai mică de statură, drăguță, cu ochi de un albastru vaporos și prilej de gelozie pentru soția directorului, deoarece era tot la acesta în birou, de parcă acolo i se tăiase ombilicul. Cu toată frumusețea noii bibliotecare, adică a fetei care apărea veșnic cu hărți de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de ce anume? Cum de ce? De țimărul ăsta, omule... Intim. Foarte intim-corectează Valy-Nu te știe nici pasărea, să fiu al dracului! Mă crezi? Eu nu cred că nu te știe nicio pasăre subliniez cuvântul pasăre zâmbind incisiv. Un coniac? Schimbă el drăguț vorba cotrobăind pe după niște cartoane cu acuarele, ca să dea de sticlele de diferite mărimi și cu etichete în engleză, cu băuturi. Nu zic că nu-l gust. Gheață n-am. Însuși dialogul dintre noi părea un fel de antidot la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
percursul vieții mele. Dar eram tânără și frumoasă și prin ultimul an de liceu un băiat de oraș, frumos cu ochii albaștri, păr ondulat și mustață, a reușit să spargă zidul pe care îl construisem în jurul viselor mele. Acest băiat drăguț a reușit să dărâme zidul rezistenței mele, era frumos și eram tineri și mi-am zis că o relație cu un băiat așa drăguț merge. Eram femeie totuși, cu toate că nu aveam nici o intenție de a mă căsători cu el, pentru că
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și mustață, a reușit să spargă zidul pe care îl construisem în jurul viselor mele. Acest băiat drăguț a reușit să dărâme zidul rezistenței mele, era frumos și eram tineri și mi-am zis că o relație cu un băiat așa drăguț merge. Eram femeie totuși, cu toate că nu aveam nici o intenție de a mă căsători cu el, pentru că aveam alte planuri în capul meu, dar după ceva timp și presiuni insistente m-am căsătorit împotriva dorinței mele sufletești. El a fost mai
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
acele persoane nu era trimisă acasă, toți erau trimiși la psihiatru și internați, ca și cum nu aveau nici o șansă. Mie nu mi-a plăcut acest lucru și am întrebat tânăra psihologă: Dar tu, nu salvezi nici unul care vine la tine? Ea, drăguță, mi-a spus că nu are timp să le asculte poveștile de viață pentru că are doar 7 minute pentru fiecare. În 7 minute nu poți să-ți dai seama ce este în sufletul acelei persoane și ea a recunoscut acest
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
părea o mingiuță prinsă cu elastic, care se Îndepărta amețitor de noi. „Iuuuhuuuu!“ am chiuit de bucurie, dar apoi am Încremenit. Din față venea, tot cu o viteză amețitoare, un alt proton. În acea nanosecundă, am apucat să zăresc chipul drăguț și speriat al quarcului așezat pe bancheta din spate a celeilalte mașini, care părea fragil, dar care dispunea de o căpățână al naibii de tare, după cum aveam să simt imediat, iar printre miliardele de stele verzi care s-au ivit atunci am
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stronțiu, puiule, a spus mama, care Încerca să se dezlipească de pe peretele acceleratorului. M-am năpustit de-a bușilea către boschetul cu pricina, printre ai cărui atomi se vedea ghemotocul mov sclipind jucăuș. În micul luminiș de dincolo, o quarcă drăguță stătea bosumflată, pipăindu-și cucuiul care-i creștea Între codițele În care avea strâns părul roșiatic. Cu ea mă ciocnisem, așadar. Părinții ei stăteau alături, Întinși pe iarbă, Încă buimaci. — Mi-ai spart capul, a zis ea, ridicându-și spre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
femeile răscumpără, ele sunt cele care împiedeca negura totală. Desigur există femei de o răutate atroce, amintiți-vă de Lupoaica Franței! Adevărate strigoaice abominabile! De fapt eroina, pe care eu o găsesc mai degrabă simpatică din Coup-de-Fouet, nu este deloc "drăguță", nu răscumpără nimic! Acestea fiind zise, pentru mine femeile reprezintă singura salvare. Și de fapt nu sunt singurul care crede asta! Am realizat ca si Kafka împărtășea aceeași idee! Kafka este unul dintre scriitori pe care îi iubesc, pe care
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
spus că, în genul acesta de familie, complimentele nu intră în tradiția bunelor maniere. Totuși când Court serpent a primit premiul pentru român al Academiei Franceze, atunci bunele maniere familiale ar fi cerut să mi se scrie un mic bilet drăguț. Nu o spun cu supărare, am primit mii de scrisori, fiecare fiind pentru mine o comoară, unele de la persoane remarcabile, dar familia m-a uimit. Sora mea mi-a spus că a fost bulversta, este bine, dar în același timp
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
care l ar fi primit. Se temea că răspunsul acela i-ar fi pus apoi lui Vic viața În pericol. Telefonul sună tocmai În momentul cînd ar fi trebuit să-i spună Marychkăi că, deși mama ei e o femeie drăguță și foarte de treabă, Como nu va fi de acord să se căsătorească cu ea, deoarece nu-i plac doamnele În vîrstă. El nici măcar nu le considera doamne În vîrstă, ci babe. Și va Întreba, pe bună dreptate: ce să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vadă. — Păi... nu prea curînd, răspunse Como. Am cîteva afaceri de rezolvat pe aici. — Ce afaceri? se alarmă Christina. Nu cumva ai făcut vreun Împrumut la bancă? — Nu te speria, e vorba de o afacere matrimonială. Am găsit o persoană drăguță, româncă, are aproape douăzeci și unu de ani, fără copii... O cheamă Vioryka! Tati, dar e prea tînără pentru tine! protestă Christina. — Te asigur că e o doamnă serioasă și distinsă, cu o bună educație. Am cunoscut-o pe internet. De ce geme
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Roja a pus ceva la cale care să le scoată pe toate basma curată pînă la urmă, să prostească oamenii Securității, ba mai mult, să-i bage în sperieți încît să vrea să uite cît mai repede toată încurcătura. Eroare, drăguțelor, prea vă ia gura pe dinainte fără să știți exact despre ce e vorba, își schimbă brusc tonul, numai cu fermitate și voce stăpînită te poți impune. Delfinașule, vă înșelați amarnic, știu că e greu de crezut, dar fiecare naș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu Carole. Iarăși Carole? Am trecut prin multe, de fapt poate prea multe, dar i-o perioadă nasoală a anului. E frig și mă bucur că mi-am pus paltonul meu cel masiv. Am la mine poșeta cea nouă și drăguță, cea pe care mi-a luat-o Bruce de Crăciunul trecut, ei bine acum e de fapt penultimul Crăciun, dar Încă nu m-am obișnuit total cu ea. The Tron e segmentat, iar centrul orașului freamătă. Asta era Înainte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Are o față de om inteligent. Bănuiesc că-și cunoaște bine meseria. Nu știu, am răspuns. Nu-mi place deloc ceea ce numești tu „meseria” lui. Dar cu siguranță e bun la ceva. Poate e pur și simplu bun. Nu este doar drăguț și blând și politicos așa cum numai americanii pot fi drăguți și blânzi și politicoși, deși are și aceste trăsături. Dar are într-adevăr putere. — S-ar părea că te-a cucerit și pe tine, spuse Georgie. Se așeză într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
meseria. Nu știu, am răspuns. Nu-mi place deloc ceea ce numești tu „meseria” lui. Dar cu siguranță e bun la ceva. Poate e pur și simplu bun. Nu este doar drăguț și blând și politicos așa cum numai americanii pot fi drăguți și blânzi și politicoși, deși are și aceste trăsături. Dar are într-adevăr putere. — S-ar părea că te-a cucerit și pe tine, spuse Georgie. Se așeză într-o poziție mai comodă, sprijinindu-și capul în unghiul genunchiului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
gospodărie. Mi-ar plăcea să fac asta. În ultimii doi-trei ani ne-am văzut tare puțin. Chiar mă gândeam la asta acum două zile. Și de o menajeră chiar ai nevoie, iar una angajată te costă o avere. — Ești foarte drăguță, am spus. La ce lucrează Alexander acum? — Spune că a intrat într-un blocaj, răspunse Rosemary. Și să știi că e profund afectat de ce se întâmplă cu tine și cu Antonia. — Firește, am spus. El o adoră pe Antonia. — Întâmplător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]