20,085 matches
-
scopiți. Altminteri bisericoși, strângându-se, bărbați și femei, la sfârșit de săptămână, în casele lui Gherasim sau Nichifor, să cânte întru Domnul, răsfățați la urmă cu ceai și niște plăcinte cu varză, dovleac, spanac sau fasole. Dintre toți, cel mai drag mi-era Spilka. Când fusese mic și l-au scopit, au dat de o singură biluță în boașe: Asta e, atâta scoatem!" Numai că, odată cu trecerea anilor, lui Spilka i-a coborât și-a doua mărgică. Abia atunci a devenit
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
aceleași simboluri, conjurînd în mod invariabil prin intermediul lor sunete și imagini de o maximă delicatețe și dulceață, un univers diafan și tandru, în care totul nu este decît mîngîiere, frăgezime, duioșie, muzicalitate, seninătate, iubire veșnică. Ați auzit însă - vă întreb, dragi cititori - despre porumbei monstruoși, capabili de răzbunări cumplite, de o tenacitate la care ne-am fi așteptat doar din partea oamenilor? Eu și prietenii mei am auzit. După cum este bine știut, țelul principal al acestor gingașe viețuitoare în vederea căruia își concentrează
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
nevăzute de pe obrajii și din sufletul omului George Filip, să fiu eu cea care să-i alin DORUL de țară, de MAREA LUI CEA NEAGRĂ, de părinți și de tot ce nutrește prin poeziile pe care eu le voi scrie. Dragă domnule George Filip, Pentru tot ce Însemnați d-voastră pentru mine și pentru familia mea, pentru tot ce ați făcut pentru mine, cu aleasă recunoștință, VĂ MULȚUMESC, vă respect și vă admir. Să vă dea Dumnezeu zile multe și senine
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
voastră pentru mine și pentru familia mea, pentru tot ce ați făcut pentru mine, cu aleasă recunoștință, VĂ MULȚUMESC, vă respect și vă admir. Să vă dea Dumnezeu zile multe și senine, să fiți fericit oriunde vă aflați, alături de cei dragi și ori de câte ori dorurile vă apasă, veniți acasă. Aici vă așteaptă satul copilăriei Tuzla, MAREA Dvs. ceva NEAGRA , dar cu cu mare drag și o fetiță moldoveanca ANA MARIA. Fie ca Dumnezeu să vă țină În palma mâinii sale , iar Îngerii
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
Sănvingă orice durere. De la mine tot ce-i bun; Altceva ce să mai spun... Poetului George Filip, Montreal, Canada Tot ți-e dor de glasul mamei Și de cei ce-ți sunt departe. Dor nebun pieptul ți-apasă Când cei dragi nu-ți trimit carte. Știi că maica ta bătrână A urcat la cer demult. Dintre Îngeri și luceferi Te veghează pe pământ. Dor Îți este și de Țară, și de munți și de izvoare. Dor Îți e de fericire, Dor
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
adresa de e-mail a lui Artur Silveștri, spunându-mi să-i trimit ceva din Încercările mele literare. Zis și făcut... Lecția celui ce mi-a modelat pașii literări n-o voi uita niciodată. De la primul său mesaj cu nuanțe paterne Dragă Daniela, am primit și am citit cu mult interes comentariile trimise; Îmi va face plăcere să colaborezi la publicațiile ARP. De altfel, ca să le cunoști, am rugat un colaborator să ți le prezinte, nu știu dacă a făcut-o până
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
cu bine, latona." am ramas singură Într-o lume cu gust de hârtie... știu că o să mă ardă felul meu de-a fi, dorul de acasă... 16 februarie 2009,15:06 Lui Artur Silveștri ROȘA NEL TUO GIARDINO Îmi sunt dragi palmele tale, Îmi par două semne de mirare, care mă doresc și se apleacă de dor... și vis... aș vrea să le mângâi și să le sărut oglinzile cu psalmi. ești cu mine, Înger păzitor, trimis de timp care curge
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
o scama Și nu uită sami spui Pe când mă porți în catedrală pântecului tău, prin timp, hai-hui Dormi! Nani, pui! Om să răsari! Om să apui! Dormi, nani, pui! 23 februarie, 2009 Libertatea “Libertatea are chipul lui Dumnezeu” ( Nicolae Dabija ) Dragă mi-e, Doamne, libertatea, În infinitul ei, din mine! Dar toată fiinta-i, si nu partea, E liberă, numai în Tine! Cine, din Lumea-Ti, vietatea Duhului meu, în lanțuri, ține? Și nu, cu toată bunătatea, Sădește binele, în mine
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
păcatul, Cine mă ia în brațe line, Și iad de sunt, ca pe-mparatul Înduioșărilor divine? Și ultimul damnat din lume, De sunt, și spun din cuget: iartă! Cine mă spală dintre hume, Și-n liber, Duhul Tău mă poartă? Dragă mi-e, frate, libertatea, Dar în zadar îi caut în râu, Întreaga ființă plinătatea Ea are, Doamne, chipul Tău! 5 februarie 2009 Cui ne închinam noi Mariei, Domnului Iisus, Și Duhului cel Sfânt din lume, Și Tatălui, si inca-n
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
te-a-ncălzit. Bani ne-ar trebui la fiecare, Toți avem copii și vremea-i grea. Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maică te-așteapta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcată Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
O vom da și vor schimba lăcată Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. Vom pleca și noi cândva din viață Și părinții sus ne-or Întreba Ce mai face casa lor cea dragă, Cine are grijă azi de ea? IN M E M O R IA
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. Vom pleca și noi cândva din viață Și părinții sus ne-or Întreba Ce mai face casa lor cea dragă, Cine are grijă azi de ea? IN M E M O R IA M G R IG O R E V IE R U ( M O LD O V A ) FĂPTURA MAMEI Ușoară, maică, ușoară, C-ai putea să mergi
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat ca să bei sângele Domnului Dumnezeului tău, Întru cinstirea Lui, a oaspeților tăi și celor dragi ție, gândindu te la cât de ciudată și la cât de frumoasă e lumea ce ți-a lăsat-o El și să uiți că tot El te-a alungat din rai și că te a blestemat să asuzi și să
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Întrevede posibilitatea continuității unei căsnicii șterse, condamnate la plictiseală și la inevitabilul sfârșit prin certuri repetate, culminând cu un divorț; și, la sfârșitul acestei implacabile vieți sortite permanentei ancorări În mediocritate, cunosc moartea Însoțită Întotdeauna de suferință, ori sfârșitul celor dragi, la care asistă fără să poată face nimic, fără ca măcar să informeze rudele despre adevărata stare a sănătății celui de pe patul de spital, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În Vară-primăvară. Pentru toate personajele prozelor scurte ale autoarei, cerul este Întotdeauna cenușiu
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și biruință În confruntarea cu istoria
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și biruință În confruntarea cu istoria
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
protagonistului influențat profund de acest decor gri al spațiului capitalei ucrainene, În care Tolia regăsește o deteriorare accentuată a societății influențate de modele vestice, de așa-zisul sentiment de libertate și de continua vânătoare după bani. Romanul lui Kurkov, Prieten drag, tovarăș al răpostului se face remarcat printr-o undă de nostalgie pe care o resimte protagonistul, Tolia, față de era sovietică și față de evenimentele din trecutul său precum iubirea, repede consumată, față de soția care l-a părăsit pe fondul unei existențe
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
de intriga spirituală a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale: iubirea (respectiv partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane dragi, dar totodată necunoscute. Obiceiurile sexuale neobișnuite Îl atrag pe Sascha Knisch Într-o capcană a curiozității, Întreaga poveste a imaginarului Începând și sfârșindu-se Într-un șifonier, plecând de la anumite impulsuri interioare sau exterioare. Dora Wilms, personajul feminin din romanul
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
tocmai Începe. În fiecare moment În care soarta ne spulberă, ne lasă inerți Întrun timp ce nu mai are măsură, care ne acoperă precum pământul aruncat peste trupul mort experimentăm sentimentul morții. Fie că este vorba de pierderea celei mai dragi ființe sau a rostului tău și implicit al vieții, o moarte pune capăt unui capitol din viață. Ce se remarcă la Felix este dorința de a-și continua povestea (viața), de a renaște din nimic așa cum a făcut Întotdeauna. Fără
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Dragă tată, Chiar dacă tu stai În camera alăturată și probabil scrii un articol, Începutul unui nou roman sau sfârșitul unei alte poezii, chiar dacă ești atât de aproape, m-am gândit să Îți scriu. Asta vine, În cazul meu, ca și la
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
duci liniștit viața. Așa se Întâmplă și ai respectat, ca să spun așa, această regulă a societății. Ai văzut un nebun, te faci că nu-l vezi. Ești chiar tu unul dintre acei nebuni - ignori pur și simplu boala. Ei bine, dragă tată, fiecare vede viața așa cum Îi place. Cât de fragilă este granița dintre normalitate și patologic și cât de ușor o putem depăși În cele mai dificile momente ale vieții! Este ca și cum ne-am juca jocul cu elasticul. Sărim, inconștient
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
se vorbește despre Oratoriul de Paști în cea de-a doua versiune, dar și de cel de Crăciun, pe care, maestrul se pare că le-a cercetat cu mare atenție. Prima epistola aparține lui Marcel Mihalovici. Paris, 9.XII.49 Dragă Domnule Constantinescu, Te rog să mă ierți dacă azi abia răspund la scrisoarea dtale atât de prieteneasca. Am avut un important lucru de terminat și singurul mijloc de a-l duce la bun sfârșit era să fiu nepoliticos și să
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pentru promovarea lucrărilor compozitorilor români. Reproducem mai jos o scrisoare a dirijorului, catre Paul Constantinescu, din care se desprinde ideea că și în Marea Britanie, Concertul pentru pian, interpretat de Sylvie Mercier, a avut un răsunător succes. Bournemouth, 15.VIII.63. Dragă Paul, Sunt foarte mișcat de rândurile ce mi-ai scris. Văd că ești de peste o lună în Elveția, si cețuri pesimiste încă te covârșesc. Nu-mi spui de ce e vorba cu „bolirea” ta; dar nu înțeleg de ce ai ajuns la
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
diferite. Viziunea Sfântului Grigorie asupra comunității creștine ideale nu este cea conform căreia fiecare persoană ar trebui să-Și trăiască viața exact așa cum Și-o trăiesc asceții din mănăstire, care trăiesc „o viață filosofică”. În timp ce preocuparea foarte specială Și foarte dragă Sfântului Grigorie era viața contemplativă a mănăstirilor, preocupările lui fundamentale se asociază noțiunii sale de „om” care formează „un om unic”: un Trup al lui Hristos, Biserica, membrele ei fiind fiecare „un chip al Lui”. În perspectiva Sfântului Grigorie, chemarea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Hristos. Noul Adam îl restaurează pe primul. Drumul de urmat duce astfel la Sfânta Treime: prin Duh omul ajunge la Fiul, iar prin Fiul la Tatăl. „Sensul trinitar al doctrinei Sfântului Irineu marchează începutul unei orientări constante către Treimea Sfântă, dragă misticilor din toate timpurile”<footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 286-287. footnote>. Sfântul Irineu insistă asupra educației progresive a omenirii pregătită să-l
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]