337 matches
-
În cuie, Însă cineva a zis că nu e Isus să merite o asemenea onoare. A fost o Înmormântare fără preot pentru că era vorba de un sinucigaș și a fost dus la groapă cu fanfară Într-un camion de la Combinat, drapat În roșu, căci tata a fost membru de partid. Toate cheltuielile au fost suportate de sindicat. A fost lume puțină pentru că tata a fost un om obișnuit. Începuse medicina, dar a venit războiul. A căzut prizonier și a tăiat cărbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
părculeț, ar fi putut confunda pâlpâirile cubului cu niscaiva irizări de lichid clătinat. - Pst, bă jimblă! Mă, Bruță! Cataroiule!... Băi, piele! Ia, belește-ți cepele, mă!... chema prin părculeț, tainic, c-o insistență sâcâitoare, un neica deșirat, pus pe harță, drapat în mijlocul verii într-un raglan putrezit. Deșiratul tremura din toate încheieturile, din cauza lipsei îndelungate a drogului. Ținând atașată la persoana sa, c-o sfoară petrecută peste mijlocul raglanului, o sacoșă în care adunase răbdător, peste zi, resturi de sandvișuri, cotoare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
avânt de doliu și de inadecvare, una dintre surori i-o atașase peste poză, în colț. Era domnul Robin ridicol? Desigur, domnul Robin apărea, cu insistență, drept un temeinic ridicol, primind să pozeze, cu piciorul cățărat pe blatul unui scăunel, drapat c-o stânjenitoare inabilitate într-o blană de tigru, încît efectul devenea contrar, subiectul clișeului părând că, mai curând, după ce pășise din neglijență într-o baltă de urină, ridicase scârbit carâmbul cizmei, exact în acel moment, ca pe sub talpă, cineva
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
platformelor industriale pe care tocmai le inspectase, a înțeles taman pe dos situația ta. Și-a transmis-o mai sus, exact cum a priceput-o, așa răsturnată... Exista uneori tendința ca tot ce se întîmplă rău în țară să fie drapat în bine. Și-apoi să fie raportat ca realizare Conducerii Superioare de Partid și de Stat... Între alte douăzeci de chestiuni de producție fierbinți, respectivul tovarăș a raportat și că, în cartierul Oltenița, și-a făcut apariția un rapsod care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prin simpla evocare a unor nume și locuri, cum, În timp, harta Dandyland se extinde nemaipomenit. Din America de Nord, care Îi dezvăluie lui Chateaubriand ceva din eleganța dandy În stilul unor băștinași, până În Argentina, unde căpitanul Andrews vede un „gaucho dandy”, drapat În poncho și fumând o țigară uriașă, din Italia, Spania, nordul Africii, Orientul Mijlociu, până În răsăritul Europei, la Moscova sau Sankt Petersburg, dar și la București ori Iași, trecând prin capitalele Europei Centrale, descoperim un dandysm parcă fără frontiere. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
un costum de carnaval, dar privirea imperioasă și ținuta mândră a capului Îngheață zâmbetul pe buzele zeflemiștilor.” 1 Pentru cine Îl cunoaște Însă În plină maturitate, pe la jumătatea secolului, spectacolul e mai degrabă trist. Barbey se vede silit să-și drapeze sărăcia Într-o excentricitate la limita ridicolului. El poartă o mantie căptușită cu catifea, sub care se ascunde costumul cam jerpelit din tinerețe, mănuși roșii sau albe, dantele, pantaloni albi, tiviți În culori violente și niște plete rebele sub o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
un portret în ramă aurită, lungită pe un șezlong, făcându-și vânt cu evantaiul, îmbrăcată în mătase albastră și mâncând brioșe. Chiar și fusta de latex pe care o purta în seara asta era acoperită cu straturi de șifon și drapată cu lanțuri, încât abia dacă-ți dădeai seama cum fusese la început. Era una dintre cele mai bune și cele mai vechi prietene ale mele și mă privea acum cu acel aer de soră mai mare, îngrijorată de sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mi se pare, dar încă îmi aminteam până și cea mai măruntă clipire din ochi sau bătaie de inimă. Am încuviințat zâmbind. — Ți-aduci aminte că atunci, în ciuda stăruinței tale, am refuzat cu încăpățânare să-ți spun ce văzusem. Intrasem, drapat într-un văl, iar pe dedesubt îmi înnodasem o basma în jurul părului; aveam în picioare sandale din lemn și mă înfășurasem într-un ștergar. Aveam pe atunci unsprezece ani și nici un fir de păr pe trup care să-mi trădeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
broboadă. " Ce știe prostul ăsta..." Închise ochii. Imagini rupte, sparte, izbucneau din întunericul amintirii. Legau un caleidoscop fără noimă. Apoi ceva transparent, diafan, ca un surâs abia schițat se strecură sub pleoapele bătrânului. O apariție feerică. Adieri de vânt îi drapează trupul ca în sculpturile lui Michel... Inima i se oprește. Femeia ține în mână un stilet lung cu lama încovoiată. Îl ascunde, ca și zâmbetul, în spatele evantaiului. Ce vrea? șopti înăbușit Valerica Scurtu. De când a venit nu se dezlipește de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Știi tu, un scop serios În viață. Ceva către care să țintesc. În timp ce Înotam de-a lungul bazinului care ocolea casa, am tras cu ochiul la camerele de oaspeți care dădeau spre el. Erau văruite și deasupra paturilor aranjate erau drapate, fără cusur, plase contra țânțarilor. Unele dintre camere aveau ferestre În jurul cărora se cățărau flori de un galben strălucitor, iar În altele erau puse pe pereți icoane mexicane vechi. Am Început să mă simt un pic mai veselă - cine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii aproapelui, îmbrăcat în giulgiul muncii și veșnicei dăruiri, cu sufletul urcând și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
văzut, în această lucrare, falsitatea raționamentelor prin care Machiavelli a vrut să ne înșele, prezentîndu-ne niște scelerați sub masca unor mari personalități. Am făcut ce mi-a stat în putință pentru a smulge crimelor veșmîntul virtuții, în care Machiavelli le drapase, și pentru a scoate lumea din eroarea în care se află multe persoane, în privința politicii principilor. Regilor le-am arătat că adevărata politică înseamnă a-și depăși supușii în virtute, pentru a nu se vedea obligați să condamne la alții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe cel din urmă să descopere sensurile criptate ale mesajului poetic, mai ales că, "în secolul XX (deci în modernitate, n. n.) alteritatea nu este nici dialogală, nici reflexivă, proiecție metaforică a subiectului (...), iar interioritatea trebuie ghicită, ea pierzându-și transparența, drapată în falduri grele de fum, ea nu poate fi de fapt captată. Ce a rămas din experiența romantică a căutării comuniunii absolute este doar faptul că celălalt poartă, dacă nu semnul minus, cu siguranță unul diferit, pe care îl introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
urmă se poate vorbi de tematizarea obstinată a violenței transpusă la nivel scriptural (scriitura este cheamată să reprezinte psihozele individuale ale personajelor). Poate fi și acesta o trăsătură a unei maniere femine de a scrie literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului și plictisită de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
într-un imagism rar; el crede în triumful unei arte ce golește poezia de epic, de retoric, adunând în terenul liric amiezi fierbinți, cu ceruri transparente, culori și lumini, umbre și infernuri, cetăți și catedrale, ulițe și orașe bătrâne, corăbii drapate într-un lung miraj al depărtărilor ce țin de Africa sau de Marea Japoniei. Imaginile sunt exotice: lumina coaptă, meduzele sunt gătite cu cimbru, lumina are pragul verde, privirea pisicii aduce lumini de iris etc. L. Dimov scrie versuri în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întunecate revelații mărturisesc o eternă apocalipsă. Toți actanții textuali (precum, bunăoară, Nebgrohd, "zeul mic și taciturn", cu dinții verzi și "caninii mai ascuțiți decât Blestemul și coamele tigrilor", Călărețul albastru, "cel ce călătorește printre amintiri vii ca rănile", oamenii-îngeri triști, drapați în întuneric, Ucigașul sumbru, cu "neobosit trup, neobosit trup, bun de umplut Abisul" sau Faraonul din casa înnegurată, care, Cu ochiul stins, "grăbește venirea morții") se contorsionează în eforturi disperate de a se aclimatiza cu propria agonie. Fără a da
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sale de poezie (și cu asupra de măsură într-o parte a prozei). Pe bună dreptate, Liviu Leonte observa că, "în paralel cu pateticul, inclusiv cu cel trecut în registrul stins, Nicolae Turtureanu a continuat să cultive cu predilecție gravitatea drapată în haine ironice și fanteziste". Adesea, discursul poematic dă senzația că se construiește tocmai după modelul Cuvintelor încrucișate ironic, într-un rebus nu foarte greu descifrabil al unui real ce violentează nu numai bunul simț poetic: "O mână taie pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu trudă, conștient de labilitatea făpturii lui, de procesul încheiat în spirit al familiei lui, în care orgolios se considera nu numai punctul terminal, dar și culmea, de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Houdon, des statuettes de tanagra ou un encrier de Benvenuto ne șont que leș petites parures nécessaires à l'encadrement naturel et riche d'un chef-d'oeuvre qui est Elle" [Maupassant, Notre cœur, p.218-219]. Doamna Guilleroy are un salon, drapat cu mătase și aur în stilul Watteau. Michèle de Burne locuiește într-un mezanin mobilat cu lucruri rare și scumpe, tapițate cu stofe nuanțate și decorate de Houdon, Clodion, Boulle. În salonul ei, ochiul pictorului sesizează imediat mobilierul și obiectele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de autor în tinerețe. Adoratul, altădată, comunism este acum, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, definit drept „încercarea de expansiune rusească planetară drapată în pânză roșie”, un „sistem artificial, avorton al istoriei, însoțit și de un colaps spiritual general”. Cartierul Primăverii... e, structural, o parodie de roman, o compunere analoagă (cu toate marcantele diferențieri) Țiganiadei lui Ion Budai-Deleanu. O scriere cu un caracter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
și de noi, românii...”). În schimb, începe fabricarea luptei eroice din ilegalitate a comuniștilor români, care capătă proporțiile unei Rezistențe mitologice. Un partid care număra circa 800 de membri în 1944, mulți dintre ei neromâni, și condus din afara țării, este drapat ca principala forță politică a istoriei românilor. Social- democrații, singurul partid de stânga care ar fi putut să-i concureze pe comuniști, e distrus în efigie - liderul lor e luat cu „huo !” după ce a fost dovedit ca om al patronilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ceaușescu nu va mai fi posibilă în propaganda filmată din România. Întâlnirea decisivă este cu Marele Preot al cultului meta lurgiei grele, însuși Ionescu, cel prigonit cândva de Atanasiu și abandonat de tatăl lui Filip, acum maistru oțelar la Galați, drapat într-un pardesiu gri- bej cu romburi și beneficiind de interpretarea impunătoare a lui George Constantin. „Există curaj și există lașitate. Există curtea din față și curtea din spate.” Așa începe predica lui Deceneu (pe Burebista marele actor îl va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rebela Evă și smerita Fecioară era prelucrată și reprodusă în forme literare.” 34 Deși există o multitudine de opinii exprimate în legătură cu principiul feminin în Povestirile din Canterbury, credem că în cuvintele preotului, rostite la sfârșitul capodoperei chauceriene, este reliefată și drapată oarecum atitudinea lui Chaucer față de eroinele sale. „Deoarece a înfățișat femeile ca pe niște creaturi raționale, capabile de a-i călăuzi moral pe soții lor, și care aveau un rol important de jucat în societate, este posibil să-l percepem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un alt tip de imaginar feminin, mai realist, mai autentic uman și, poate, de aceea, mai credibil. Donna angelicata din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury nu mai este asemănătoare unei divinități feminine intangibile și protectoare, abia perceptibilă și mereu drapată în misterul care o înconjura, care nu doar farmecă, ci produce și o înălțare într-o dimensiune elevată, spirituală, așa cum fusese personajul feminin dantesc. Aceasta inspira o dragoste lumească, dar reușea să-l determine pe poet să transceandă mundanul și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căutare a echilibrului. În Jurnalul Sylviei Plath vorbește, să nu uităm, o femeie tânără și, fizicește, sănătoasă. Problemele ei sunt, desigur, legate de creație, dar și de echilibrarea dorinței. O dorință pe care orice scriitor aparținând generației anterioare ar fi drapat-o În nesfârșite precauții lingvistice, Sylvia Plath o comunică În limbajul frust, pe șleau, al unei tinere dezinhibate, dornică să cunoască repede și intens plăcerile Împreunării trupești: Privindu-mă, În anii din urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]