21,577 matches
-
trasee în Dealul Spirei (apucăm pe Sf. Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pămînt... ieșim în dosul Agiei... ajungem la Sf. Ilie în Gorgani... mergem pe la Mihai-Vodă"), în Lipscani (..."din Covaci, apucăm la dreapta-n sus pîn Șelari; din Șelari, apucăm la dreapta pîn Lipscani; din Lipscani, la stînga... pe bulevardul Colței, aproape de Piața Victoriei") sau în zona Teatrului Național (...a ajuns în dosul Teatrului și a voit să treacă peste piață în strada Regală, de acolo pe la Colțea și pe urmă pe la
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
lui I. H. Rădulescu din fața Universității din București, s-a făcut o fotografie colectivă, generală a evenimentului, în care figurează și M. Eminescu, în grupul junimist în frunte cu T. Maiorescu. Poetul e întîiul din rîndul trei (de la stînga spre dreapta). Chipul poetului e asemănător cu fotografia din 1878 din tabloul (medalionul) al doilea al "Junimii". Trebuie amintit faptul că în Viața lui Mihai Eminescu, Ediția a treia revăzută, F.P.L.A., București, 1938, G. Călinescu a publicat pe planșa VI o fotografie
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
oglinzi adînci...." (p. 39). Motivul oglinzii, cu metaforica lui bogată, joacă un rol crucial și în Craii... Misterul central e acela al reflectării: realitatea devenind imagine, irealitate în apele oglinzii care nu schimbă nimic din înfățișarea ei - în afară de inversiunea între dreapta și stînga. Oglindirea dublează și stă la baza paradoxurilor legate de motivul fantastic al dublului, care poate fi imaginat (obsesiv, anxios) ca devenind independent și intrînd într-o relație competitivă cu originalul din care s-a desprins. Acest mister al
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
dacă ne gîndim puțin la numerologia mateină numărul "doi" devine mai puțin inocent: căci e numărul dublului, al duplicării și dedublării, al duplicității și al imitației (copie, replică etc.), al primei repetiții și al bipolarității, simbolizînd totodată opoziția și conflictul, dreapta și stînga, și, în particular, masculinul și femininul, diviziunea între cele două sexe. Am putea continua indefinit, dar nu o vom face. (Evident, pornind de la biografia lui Mateiu, cineva ar putea argumenta că acesti "doi ani" nu sunt nimic altceva
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
nu-i bage baioneta în burtă. La început îl plezni așa, la iuțeală, peste fălci, cum fac ofițerii. Omul însă nu-i dădea drumul. Părea învățat să rabde. Văzînd ceva ca asta începu să-i tragă metodic. Îl pleznea cu dreapta și-l cumpănea cu stînga, înghiontindu-l cînd îi mai rămînea timp și în capul pieptului. Atîta insistă fără nici un rezultat în chestia asta, încît începu să-i placă. Silit să se oprească din cauza acceselor de tuse, o lua de la
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
biletul". Cea de-a treia fată din grupul de prietene deținute era Andra. Total diferită de celelalte două. Andra a venit la mine îmbrăcată, "ca Maria Rosetti", în tricolor. Nu glumesc. După defilarea de 23 august prin fața tribunelor, făcuse la dreapta pe Calea Floreasca - eu locuiam pe atunci lângă Spitalul de Urgență. Avea basc albastru, tricou galben, pantalon scurt roșu. în picioare purta teniși și șosete albe. "Nouă, foștilor, nu ne dă mâna să chiulim de la manifestație. De o săptămână ne-
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil", o înduioșează prin fizicul firav și gesturile adolescentine: "îmi săruta urechea dreapta. înduioșare". De altfel, mai tîrziu, el îi trimite versurile "scrise în deznădejde, lîngă Neapole" de Shelley, subliniindu-i de trei ori, cu roșu, strofa a patra, unde poetul apare că și "copil obosit". Tocmai lui Cioran, care nu-l suporta
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
mari. Aseară, intervenind chirurgical asupra unui ardei, am reusit aproape să-mi secționez încheietura de la mâna stângă. Nu știu cum am facut, dar sunt recunoscătoare cerului că am trecut cu bine și de această răscruce. Un pic mai adâncă și mai către dreapta să fi fost tăietura și aș fi fost nevoită să chem un echipaj SMURD, să las oamenii să mă salveze și, după aia, să încerc să-i conving că n-am încercat să mă sinucid. P.S. S-ar putea ca
Cum era sa-mi sectionez venele taind un ardei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21253_a_22578]
-
Dragoș Bucurenci Pe Unter den Linden, strada cu tei din Berlin, se află un edificiu neoclasic a cărui eleganță sobră m-a făcut să mă opresc o clipă pentru a-l privi mai bine. Două drapele străjuiesc la stânga și la dreapta fațada ritmată de o colonadă dorică, adusă parcă din vechiul Pelopones, dar redusă la dimensiuni mai puțin amețitoare. M-am apropiat intrigat și, prin deschizătura ușilor masive, am zărit un interior complet gol. Lângă ușă, o placă metalică dă seamă
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
în antropologie religioasă și specialist în muzică bizantina, care, când vine în România, cântă uneori în corul de la Stavropoleos. Acum niște ani vorbeam cu Livia despre Gay Fest - văzuse cu o seară înainte la televizor violențele comise de activiștii Noii Drepte împotriva participanților la marș în numele „valorilor creștine” - și n-o să uit niciodată comentariul ei, rostit cu năduf, dar mustind de bun-simț: „Săracii de ei, nu-și dau seama că, dacă Iisus ar fi venit pe lume în zilele noastre, ar
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
să empatizeze cu practicanții sexului anal. Și nu, nu umanismul, nu fraternitatea, nu solidaritatea ne-a scos din beznă ci frică. Tot cu forța se vor accepta drepturile egale. Cu panseluțe la marș o să iei pumni în boț de la Nouă Dreapta și fanii BOR, ăn de an, până în secolul când se va interzice predarea religiei în școli. 85% de acord. Pledez și eu de ani de zile pentru empatizare socială, dar astea-s vorbe-n pustiu, ref. la România. Observ oameni
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
următorul exercițiu: încearcă, în timpul unei întâlniri, în timpul căreia ești așezat față în față cu interlocutorul tău, să nu încrucișezi nici picioarele, nici brațele. Picioarele se ating aproape imperceptibil, iar genunchii pot fi doar ușor înclinați într-o parte. Așază palmă dreapta pe piciorul drept și cea stânga pe cel stâng (dacă nu ți se pare ciudat, poți chiar încerca să ții palmele orientate în sus). Evident, între tine și interlocutorul tău nu trebuie să se afle niciun birou, măsuța sau alt
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
poza unei pancarte cu sloganul “Jos capitalismul!” a circulat mai des pe net și pentru că în primele zile ale protestului se scanda uneori “Nu corporația face legislația” (ceea ce, să fim sobri, e o idee democratică, nu de stânga, nici de dreapta), s-a acreditat ideea că în stradă au ieșit doar stângiștii, altermondialiștii și micii comuniștii (aici faceți semnul Crucii și stuchiți de trei ori în sân). Nimic mai fals. Dacă te plimbi printre protestatari, ai să vezi că mișcarea e
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
ai să vezi că mișcarea e compusă din oameni tineri și mai puțin tineri cu idei dintre cele mai diferite, uniți doar de revendicarea comună legată de Roșia Montană. Sigur că sunt stîngiști, chiar radicali, după cum sunt și oameni de dreapta, unii chiar ultraconservatori (vezi delirul naționalistoid al lui Florin Zamfirescu), dar și unii și ceilalți sunt minoritari, raportați la marea masă a protestatarilor, așa cum e firesc să stea lucrurile în orice societate pluralistă. S-au spus și s-au scris
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
accidentului, înregistrez mai bine ce-am văzut, sau, mai bine zis, ce n-am văzut. Două chipie de polițist, dar niciun paramedic. Îmi dau seama că șansele ca cineva să știe cum să acorde primul ajutor sunt minime. Trag pe dreapta, îl rog pe Omid să închidă mașină și alerg. De aproape, se vede că bărbatul e încă în viață. „Aveți nevoie de un guler cervical?”, îl întreb pe unul dintre polițiști, care stătea fără să pară că știe ce are
Poate cea mai importantă lecție de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82424_a_83749]
-
mai potrivit...) Jumătate de litru de lichid cafeniu băltea acum pe noul meu MacBook-ul Air, cu care formăm un cuplu abia de trei luni. Să-mi moară Mac-ul? Poți sfarmă Și pe-un voinic ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier PC-urile dacă piere Un Mac așa? Dar mane va mai fi pământ? Mai fi-vor toate câte sunt? Când n-ai de-acum să mai privești Pe cel frumos
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
galbeni. Animale portocalii în dormitor chiar n-am mai văzut . Îmi place ceasul. Interesant mod de decorare... Eu am pisicile “zgaibarate” și un motan dement cât se poate de real care s’a luat în seara asta la lupta (ne)dreapta cu animalele de pe perete Și nici un pomișor verde? Sau pomișorii i-ai pus la birou? merci de pont .. și eu m-am săturat de mânuțe de copil și stele foarte frumos; o idee extraodrinara!!! Dacă nu te deranjează aș vrea
Cai verzi pe pereţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82618_a_83943]
-
Tudor Arghezi, a urmat, într-un fel și mai spectaculoasă, aceea a lui G. Călinescu. Acuzele, nu o dată vehemente, au cunoscut, ne readuce în memorie Ana Selejan, două etape: una, între 1944-1947, când a fost sistematic atacat de către presa de dreapta, care-l considera "trădător al culturii", "colaboraționist", și a doua, în 1947-1948, când acuzele veneau dinspre, partea stângă, comunistă, a presei, urmărind, chipurile, "reeducarea" marelui critic și istoric literar. Contra concepțiilor lui estetice scriu Vicu Mândra, Petru Dumitriu și eternul
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
duc la serviciu, am o lucrare - - Băi cârmâz, ești nervos cu nervii? E ziua la fi-meu și-i fac bairam. Nu-ți place, du-te la hotel. Ce vrei, să-i trimit acasă pe toți, ca să tragi tu pe dreapta? - Îmi pare rău, domnu' Nae, ziceam că ne-nțelegem ca-ntre oameni. Dați muzica mai - - B|||||I, VREI S|-}I VOPSESC MOTORU'? MARȘ DRACU' LA TINE-N CAS|, C| M| PUN CU B|TUTA P| TINE!!! Zdrang! Ușa metalică se
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
neaveniții care i-au luat casa cu tot ce era în ea (până și scrumiera!). Personalitate fascinantă, într-adevăr, dar din ce în ce mai puțin cunoscută, cu numele rostit doar în cercurile tot mai restrânse ale specialiștilor, și a cărui operă își așteaptă dreapta și pe deplin meritata readucere în atenția tinerilor învățăcei de acum. Dar nu despre Victor Papacostea vreau să aștern aceste șiruri. Sunt dintre cei nechemați a-l evoca. Altceva am reținut din mărturisirea, primită, repet, ca un tainic dar sufletesc
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
victis înaintea concursului de mistere împrejurări care-i făceau lui plăcere și foarte multă absență e în această determinare pentru care azi scriu. Noi cei disprețuiți cei înserați cu de-a valma în câteva valuri pe țărmul stâng sau la dreapta Eufratului antic în grădina de aur cu miroase de mosc și santal ne legase de mâini jurământul setei atunci când foamea și-a înfipt dinții în mărul putreziciunii fie ce-o fi omule mi-ai pus în mână un petic de
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
mi-ai pus în mână un petic de blană de vulpe eu așternut picioarelor tale blana hirsută de urs. Amândoi vânați din imaginația lui ca o temă pentru acasă dată copiilor succesivelor leagăne. Călătorind pe calea desculță Unicul Turn La dreapta cu stolul acela de stele în față un cârd de rațe de aur din bălți ne păreau pe care urma să le împuște acest nebun. Simțeam cum se lasă seara cum adie o boare peste umerii dulci ai femeii-copil umerii
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
-te aici, papi! Fixez locul de plecare și punctul de sosire: Karpedam 7, și ,el" îți spune cum s-ajungi acasă." Într-adevăr, un ordin gutural, într-o limbă pe care o înțelegea cu greu, îi ceru să pornească la dreapta, apoi, la prima răscruce, la stânga; apoi, după stopul electric, din nou la stânga și, după încă două schimbări de direcție, auzi: ,Ești pe strada indicată. După șaizeci de metri, stop!" Nepotul îi zâmbea satisfăcut, dar el frână cuprins de o ușoară
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
niciodată bizui pe al meu. De cîte ori nu i-am amăgit, urmînd, cu toată povața stăruitoare a unuia - pe care mă prefăceam că o ascult cu tot interesul - îndemnul celuilalt. Dar e și vina lor: unul mă trage la dreapta, altul la stînga; cînd unul îmi zice da, altul îmi zice ba, așa că eu, sau trebuie să stau pe loc, așteptînd în zadar o împăcare a lor imposibilă, sau trebuie numaidecît să urmez pe unul, și astfel să contrariez pe
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
cînd spun că, în tatonările de început prin ,biroul redactorilor" de la România literară, de domnul Gabriel Dimisianu am dat prima dată cu ochii. Nici nu era greu, mă gîndesc acum, așezat cum îl știu în ,postul" de lîngă ușă, pe dreapta. Ca să nu mai spun că ajungea și ajunge devreme, mai devreme decît mine, mai devreme decît toți tinerii care vin să-i ceară cărți, deși teama că intră în ședință și-l ,pierdem" (și, dacă se-ntîmpla să lipsească redactorii ,noștri
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]