658 matches
-
Înscris mai multe goluri; următorul jucător pleacă numai după ce mingea a depășit linia de poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac scurt sau intercepții continuate cu dribling multiplu și aruncări la poartă sau pase. Ex. 16. Depășirea unui apărător prin dribling multiplu; schimbarea mâinii cu care Împinge mingea În sol, după schimbarea de direcție. Driblingul În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac scurt sau intercepții continuate cu dribling multiplu și aruncări la poartă sau pase. Ex. 16. Depășirea unui apărător prin dribling multiplu; schimbarea mâinii cu care Împinge mingea În sol, după schimbarea de direcție. Driblingul În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren, driblingul se poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
multiplu; schimbarea mâinii cu care Împinge mingea În sol, după schimbarea de direcție. Driblingul În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren, driblingul se poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren, driblingul se poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren, driblingul se poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie dreaptă pe lungimea terenului, executat În viteză foarte mare și aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Obs.: atenție la alternarea corectă a mâinilor În timpul efectuării driblingului. Ex. 2. La fiecare poartă, jucătorii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie dreaptă pe lungimea terenului, executat În viteză foarte mare și aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Obs.: atenție la alternarea corectă a mâinilor În timpul efectuării driblingului. Ex. 2. La fiecare poartă, jucătorii sunt dispuși pe câte un șir, la nivelul postului de extremă stângă; unul dintre portari se află În posesia mingii. Primul jucător al șirului A pleacă pe contraatac, primește mingea de la portar (prin pasă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
La fiecare poartă, jucătorii sunt dispuși pe câte un șir, la nivelul postului de extremă stângă; unul dintre portari se află În posesia mingii. Primul jucător al șirului A pleacă pe contraatac, primește mingea de la portar (prin pasă scurtă), execută dribling multiplu și pasează celuilalt portar, trecând În final la coada șirului B. În momentul pasării la portar, primul jucător al șirului B va pleca pe contraatac, continuându-se exercițiul În aceeași manieră (fig. nr. 56). Ex. 3. Având câte o
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pasează portarului și pleacă În alergare de viteză pe contraatac; Între timp, portarul pasează unui jucător fix (aflat pe teren Într-un anumit loc), iar acesta, la rândul lui va transmite mingea extremei. Intrând În posesia mingii, jucătorul va efectua dribling și va arunca la poartă din alergare sau din săritură (fig. nr. 57). Ex. 4. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat și finalizare prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fix (aflat pe teren Într-un anumit loc), iar acesta, la rândul lui va transmite mingea extremei. Intrând În posesia mingii, jucătorul va efectua dribling și va arunca la poartă din alergare sau din săritură (fig. nr. 57). Ex. 4. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat și finalizare prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va efectua cu accent pe viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat și finalizare prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va efectua cu accent pe viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și aruncare la poartă (fig. nr. 59). Ex. 6. Contraatac scurt cu un vârf, depășirea unui apărător semiactiv prin utilizarea driblingului multiplu și aruncare la poartă din săritură
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
finalizare prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 58). Obs.: exercițiul se va efectua cu accent pe viteză, alternându-se În mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și aruncare la poartă (fig. nr. 59). Ex. 6. Contraatac scurt cu un vârf, depășirea unui apărător semiactiv prin utilizarea driblingului multiplu și aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 60). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe perechi, unul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mod obligatoriu mâna cu care se efectuează driblingul; dacă este necesar, jucătorii vor Ex. 5. Intercepții, continuate cu dribling multiplu și aruncare la poartă (fig. nr. 59). Ex. 6. Contraatac scurt cu un vârf, depășirea unui apărător semiactiv prin utilizarea driblingului multiplu și aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 60). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe perechi, unul pe extrema stângă și celălalt pe extrema dreaptă; lângă portar, În spațiul de poartă, sunt așezate mai multe mingi. Portarul pasează extremei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
extrema dreaptă; lângă portar, În spațiul de poartă, sunt așezate mai multe mingi. Portarul pasează extremei drepte, moment În care extrema stângă pornește În alergare de viteză pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior, de trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de pasă, de dribling, de pornire. Abordarea acestui element important, dar pretențios, se face după ceîn prealabil s-a consolidat prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă și driblingul. Obs.: pentru Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală; de asemenea, fentele trebuie repetate numai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de pasă, de dribling, de pornire. Abordarea acestui element important, dar pretențios, se face după ceîn prealabil s-a consolidat prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă și driblingul. Obs.: pentru Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală; de asemenea, fentele trebuie repetate numai În prezența adversarului, esențială fiind sesizarea reacției apărătorului la mișcarea Înșelătoare executată de către atacant. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt dispuși În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
executarea schimbării de direcție, să se accelereze plecarea În partea opusă și implicit, pasarea mingii. Ex. 2. Jucătorii sunt dispuși pe trei șiruri: se va efectua deplasare În teren (pe lungime) cu mingea În mână, fente de aruncare urmate de dribling (fig. nr. 63). Ex. 3. La o poartă, jucătorii sunt așezați pe perechi, unul fiind atacant (cu minge) și celălalt apărător. Fiecare atacant Încearcă să ajungă Într-o situație de aruncare la semicerc, utilizând o fentă de corp simplă sau
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ficși care pasează mingile celorlalți jucători). Din deplasare, jucătorul pasează primului distribuitor, aleargă și execută o schimbare de direcție În fața primului apărător, reprimește mingea și pasează din săritură celui de-al doilea distribuitor, execută o fentă de pasă urmată de dribling și pasă la portar (fig. nr. 65). Ex. 5. Jucătorii sunt plasați În șir câte unul. Lateral și Înainte se află un apărător pasiv, iar la mijlocul terenului sunt dispuse mai multe mingi. Se va efectua alergare cu schimbare de direcție
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sunt plasați În șir câte unul. Lateral și Înainte se află un apărător pasiv, iar la mijlocul terenului sunt dispuse mai multe mingi. Se va efectua alergare cu schimbare de direcție În fața primului apărător, alergare și culegerea unei mingi de jos, dribling, fentă spre stânga, schimbare de direcție, pasă la portar (fig. nr. 66). Obs.: culegerea mingii de jos se va efectua În mod obligatoriu cu ambele mâini, pentru ca acțiunea să fie cât mai sigură și pentru a se evita comiterea greșelii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În sensul pasării mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei apărători, care urmăresc mingea pasată de trei atacanți (fig. nr. 79). Ex. 5. Un apărător se deplasează În poziție fundamentală de-a lungul Întregului semicerc, sub forma
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la Înălțimea și distanța fixate de cadrul didactic. II.3.5. Scoaterea mingii de la adversar Scoaterea mingii de la adversar este un element pretențios și de finețe al tehnicii apărătorului, care se realizează prin mai multe procedee: a. scoaterea mingii din dribling: apărătorul poate Întrerupe pătrunderea spre poartă a atacantului prin scoaterea mingii din dribling, acționând prompt și hotărât, În momentul ricoșării mingii din sol. Aceasta se poate efectua prin atac din față, din lateral și din spate; apărătorul poate scoate mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de la adversar Scoaterea mingii de la adversar este un element pretențios și de finețe al tehnicii apărătorului, care se realizează prin mai multe procedee: a. scoaterea mingii din dribling: apărătorul poate Întrerupe pătrunderea spre poartă a atacantului prin scoaterea mingii din dribling, acționând prompt și hotărât, În momentul ricoșării mingii din sol. Aceasta se poate efectua prin atac din față, din lateral și din spate; apărătorul poate scoate mingea de la atacant numai dacă acționează prompt și hotărât, În momentul ricoșării mingii din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Începe să se retragă, la Început cu spatele; când a intuit direcția de pătrundere a atacantului, va executa o Întoarcere cu pași succesivi În acea direcție, ajungând să alerge cu fața spre poarta proprie, paralel cu atacantul. Scoaterea mingii din dribling se realizează introducând mâna din partea adversarului sub mâna cu care acesta execută driblingul și va avea șansa să atingă primul mingea sau să Împiedice prinderea mingii de către adversar; * scoaterea mingii prin atac din spate: se execută În anumite situații, când
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]