491 matches
-
de asemenea formațiuni au fiost desființate În anii 1955-1956 și 1958-1959. Localități de trimitere În domiciliu obligatoriu: situație privind numărul dislocaților cu DO, 15 aprilie 1955: Olaru (689 familii dislocate/șase persoane cu DO), Pelicanu (353/32), Dâlga (566/11), Dropia (427/11), Salcâmi (567/ 23), Movila Gâldăului (471/22), Valea Viilor (696/15), Viișoara (593/16), Brateș (621/13), Bumbăcari (437/12), Răchitoasa (700/14), Măzăreni (455/14), Frumușița Nouă, Fundata (421/13), Lătești (542/24), Valea Călmățui-Rubla (451/21
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ce nu mai evocă nici o legătură cu vechile localități din preajmă, pentru a sugera În schimb peisajul locului: vasta câmpie situată În sudul și sud-estul țării, devenită o vastă „Închisoare sub cerul liber”, cum se exprima un martor. Salcâmi, Olaru, Dropia, Răchitoasa, Măzăreni, Fundata, Ezeru, Valea Viilor, Pelican sunt nume de acest fel. Cei deportați aveau să rămână În Bărăgan până În 1955-1956, când atmosfera se mai relaxase, Între altele și datorită morții lui Stalin În 1953. Tito a obținut În acest
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cei „originari din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1 iunie 1940”. Astfel, din Situația numerică pe comuni a elementelor dislocate și cu DO pe categorii sociale și naționalități pentru regiunea București 28 de care aparțin comunele Pelican, Ezeru, Olaru, Dropia, Fundata, Viișoara și Dâlga, toate sate noi sau localități speciale, cum se exprimă Securitatea (adică sate create prin impunerea domiciliului obligatoriu celor deportați cu familiile lor În Bărăgan, identificabili sub numele de elementele dislocate, spre deosebire de cei ieșiți din Închisori ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a stelele", uneori metaforizat în invocații și meditații asupra unor evenimente esențiale nunta, nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al zilei și al nopții să nu se mai întâlnească, este preluat din folclor de Mihai Beniuc în poemul "Dropia roșie"; aici răsăritul soarelui va destrăma vraja. Grigore Hagiu, Gheorghe Pituț, Cezar Baltag invocă soarele ca simbol al fertilității, el este sămânța zilei, esența primară a arderii 7. Motivul comorii și al lunii, cu sublinierea culorii albastre a flăcării malefice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Obileștii sunt un ultim pinten, de aci pornind Bărăganul Mostiștei, pustietate de ierburi cenușii și pufoase, pelinuri fel de fel și colilii care sub arșița soarelui se usucă înmiresmând văzduhurile. De cum se opresc ploile Sfântului Ilie, Bărăganul țiuie de greieri, dropii mari și grase ies de nu se știe unde la ceasurile în care soarele la răsărit sau la apus le crește umbrele lungindu-le în continuarea cenușiului penelor, de par arătări de basm. Iarna aci vântoasele se întețesc măturând și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
foc; servesc la confecționarea uneltelor de pescuit; sunt utilizate la acoperișuri și chiar la construcția locuințelor, cu ajutorul unor pereți despărțitori tencuiți cu pământ. Insulele reprezintă refugiul unei uluitoare cantități de vânat înaripat; lebedele, gâștele sălbatice, toate palmipedele abundă aici, precum și dropia și dropia mică, cocorii, pelicanii etc. E un adăpost sigur, a cărui liniște e rareori tulburată de pușca vânătorului. Capitolul 4 De la Galați la Iași prin valea Bârladului Primele vâlcele moldovene • Tecuci • Orașul, un titlu abuziv • Un lup, semn rău
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la confecționarea uneltelor de pescuit; sunt utilizate la acoperișuri și chiar la construcția locuințelor, cu ajutorul unor pereți despărțitori tencuiți cu pământ. Insulele reprezintă refugiul unei uluitoare cantități de vânat înaripat; lebedele, gâștele sălbatice, toate palmipedele abundă aici, precum și dropia și dropia mică, cocorii, pelicanii etc. E un adăpost sigur, a cărui liniște e rareori tulburată de pușca vânătorului. Capitolul 4 De la Galați la Iași prin valea Bârladului Primele vâlcele moldovene • Tecuci • Orașul, un titlu abuziv • Un lup, semn rău • Furtună înspăimântătoare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Nu voi ști niciodată de ce a lipsit atunci de la școală. Nu am mai apucat să o întreb. A doua zi pe noi ne-au dus la muncile agricole de toamnă, habar n-ai tu ce-i asta, tocmai în comuna Dropia. Aveam dormitorul direct în CAP și sortam cartofi toată ziua. Ar fi fost bine dacă nu aș fi suferit atât. Era ca o tabără golănească, cu beții crunte de vin crud, care încă fermenta, pe care îl cumpăram cu doi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ORAȘULUI DROCHIA REPUBLICA MOLDOVA SCURTĂ PREZENTARE A ORAȘULUI DROCHIA Drochia este un oraș din Republica Moldova Îîn raionul omonimă. A fost ridicat la rang de oraș în 1975 fiind al 2.000-lea oraș din URSS. Numele orașului provine de la pasărea numită dropie. Orașul Drochia se află la nordul republicii, la o distanță de 167 km de capitala țării, Chișinău, pe lungimea căii ferate Bălți-Ocnița. El este situat între orașele Bălți, Soroca, Rîșcani și Edineț. Repere istorice 1777 Drochia a fost pentru prima
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac parte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
numeroase speciile de animale mai ales în perioadele ploioase sau în perioadele când se topesc zăpezile. În cazul deșerturilor argiloase cele mai întâlnite animale sunt: șoarecele săritor mic (Dipus sagitta), iepurele de pământ, hârciogul cenușiu (Cricetulus migratorius), popândăul-galben (Citellus fulvus), dropia etc. Deșerturile nisipoase sunt habitatul preferat pentru popândăul cu degete subțiri, gaița de deșert, găinușa de deșert, cucuveaua de nisip, dropia gulerată, șopârla de nisip, cămila cu două cocoașe (Camelus bactrianus), antilopa cu gușe (Gazella gutturosa), râsul de deșert (Lynx
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai întâlnite animale sunt: șoarecele săritor mic (Dipus sagitta), iepurele de pământ, hârciogul cenușiu (Cricetulus migratorius), popândăul-galben (Citellus fulvus), dropia etc. Deșerturile nisipoase sunt habitatul preferat pentru popândăul cu degete subțiri, gaița de deșert, găinușa de deșert, cucuveaua de nisip, dropia gulerată, șopârla de nisip, cămila cu două cocoașe (Camelus bactrianus), antilopa cu gușe (Gazella gutturosa), râsul de deșert (Lynx caracal), specii de pisică (Felis), vulpea de deșert, lupul de deșert. VI.5.1. DEȘERTURILE ASIEI În Asia deșerturile ocupă vaste
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și bătrânul își făcu cruce, mulțumindu-i lui Dumnezeu. Movila Roșie - Măi Toma... mă simt un împătimit de vânătoare până în măduvă! zise moșierul Șipoteanu, cu un tremur în glas. Iarnă, vară, toamnă... oricând și oriunde, la șes după iepuri și dropii, la deal după lupi și vulpi... Să nu uităm, că vânătoarea a adus o îmbelșugată creație artistică pe lume. Să ne gândim la bogăția desenelor preistorice cu scene de vânătoare... Să ne amintim de poemele nemuritoare ale lui Ghilgameș<footnote
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de ceilalți, am luat-o de unul singur prin grâul ce-mi ajungea până la genunchi, atras de foșnetul acela misterios: mă uitam atent să nu calc pe vreo pasăre, aflasem că prin grâu se mișcă tot felul de păsări: prepelițe, dropii, rațe sălbatice. Călcând cu luare-aminte, n-am observat că mă Îndepărtez de grup și că ceilalți nu se mai văd; foșnetul vieții din ierburi mă purta aiurea, când, deodată, am presimțit cum mă colindă fiorii unei spaime neînțelese; Încet, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ziua când omul mărunțel își aduse bagajele compuse din treizeci și nouă de covoare persane, optsprezece perechi de cizme cu carâmbii moi, o ladă cazonă cu uniforme reformate, un vultur împăiat cu aripile întinse, un binoclu de câmp și două dropii enorme, de asemenea conservate, pe care le-a împușcat în Bărăganul României în timpul marelui război. Sunt sigur că și covoarele îi aparțineau din aceeași epocă de aur, de pe urma unei vânători întreprinse prin câteva case boierești părăsite în pripă. - Maiorul Mentz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
plajă pustie. Am mai spus-o și-o s-o repet: fundul Mariei avea mica lui personalitate. Dacă Academia Română s-ar fi gândit să întocmească o nouă documentație cu monumentele naturii, atunci el ar fi trebuit pus cap de listă, înaintea dropiilor, a operei lui Eminescu și-a castrului de la Adamclisi. Acum arăta de-a dreptul delicios, cu bronzul pielii pe care sticleau două picături de apă. M-am uitat împrejur. Nimeni. Nici n-ar fi avut cine, trecusem și de nudiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o creștere vegetativă luxuriantă, în detrimentul rezistenței plantelor la făinare și fuzarioză. De asemenea, alungirea exagerată a paiului, determină frângerea tulpinilor. 5.Folosirea de soiuri rezistente. În țara noastră au fost omologate ca fiind rezistente următoarele soiuri: pentru făinare: Turda 81, Dropia, Prospect; pentru fuzarioză: Transilvania rezistent, Ulpia mijlociu rezistent; pentru rugina brună: Colina, Prospect, Ulpia, Pandur rezistente, Turda 81, Fundulea 29 mijlociu rezistente. 6. Semănatul la epoca, adâncimea și densitatea optimă. semănatul timpuriu favorizează atacul de făinare, mălură, patarea în ochi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și buruienilor, creează condiții de maximă favorabilitate pentru evoluția agentului patogen. Ciuperca are un spectru larg de virulență și posibilități de apariție rapidă a unor noi rase fiziologice. Dintre soiurile de grâu omologate ca rezistente se prezintă numai Turda 81, Dropia și Prospect iar Transilvania 1, Lovrin 34, Delia sunt sensibile la făinare. Soiul Pandur creat la Fundulea și omologat în 1996 este sensibil la făinare.Soiurile omologate în 2002 -Dor, Delabrad, Iași-2, GK Elect Mv Magvas și Serina sunt mijlociu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o creștere vegetativă luxuriantă, în detrimentul rezistenței plantelor la făinare și fuzarioză. De asemenea, alungirea exagerată a paiului, determină frângerea tulpinilor. 5.Folosirea de soiuri rezistente. În țara noastră au fost omologate ca fiind rezistente următoarele soiuri: - pentru făinare: Turda 81, Dropia, Prospect; - pentru fuzarioză: Transilvania rezistent, Ulpia mijlociu rezistent; - pentru rugina brună: Colina, Prospect, Ulpia, Pandur rezistente, Turda 81, Fundulea 29 - mijlociu rezistente. 6. Semănatul la epoca, adâncimea și densitatea optimă.semănatul timpuriu favorizează atacul de făinare, mălură, patarea în ochi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
leopard de zăpadă, ghepard, ș.a. Același vânat abuziv a redus foarte mult efectivele de urs brun european, de urs Grizzly, de bizon american, de elefant african, de primate, de rinocer alb, hipopotam, de castor european, zăgan și vultur pleșuv european, dropie, emu, ș.a.. Extrem de interesant și foarte periculos este efectul de bumerang al perturbărilor impuse de om ecosistemelor naturale. Spre exemplu, distrugerea unor plante și animale care constituiau hrana altora, modificarea habitatelor, înlocuirea unor formațiuni naturale cu agroecosisteme, au impus migrații
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de semănat, cantitățile mari de îngrășăminte pe bază de azot, dublate de o desime mare a plantelor și buruienilor, creează condiții de maximă favorabilitate pentru evoluția agentului patogen. Dintre soiurile de grâu omologate ca rezistente se prezintă numai Turda 81, Dropia și Prospect iar Transilvania 1, Lovrin 34, Delia sunt sensibile la făinare, Soiul Pandur creat la Fundulea și omologat în 1996 este sensibil la făinare. Soiurile Crina și Esențial omologate în 2001 sunt MS. În 2003 au fost omologate soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Delia sunt rezistente la rugina galbenă și pot fi recomandate pentru zonele cu veri umede și răcoroase. Soiurile Lovrin 34 și Transilvania 1, deși sunt încă pe lista soiurilor aprobate a fi cultivate, nu sunt rezistente la rugina galbenă. Soiurile Dropia, Esențial și Pandur sunt mijlociu de rezistente la această rugină. Soiul Crina este mijlociu de sensibil la rugina galbenă. Soiurile omologate în 2003 sunt din punct de vedere al sensibilității diferite: Dumbrava și Drobeta(S), Gk.Cipo(MS), Gk Kalaz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din genul Septoria. Tratarea semințelor cu fungicide este obligatorie pentru prevenirea atacului de Septoria nodorum. Prevenirea și combaterea septoriozelor în cursul vegetației se face prin tratamente foliare (vezi lista la pag.37). Soiurile au rezistență variată: Colina și Ulpia(MR), Dropia și Prospect sunt (MS) iar Delia(S); soiurile omologate în 2001 - Crina(S), Esențial(MS) . Soiurile omologate în 2003 prezintă rezistență variată: Ciprian(S), Gk Cipo (MS), iar soiurile Dumbrava, Drobeta, Gk Kalaz și Mv Palma sunt mijlociu de rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8 Ș.A. - Prestări servicii 10,6 - Import, export 35. "Agromixt" - Producerea, industrializarea 1216,4 Brăila Călărașilor 327 Brăila Insula Mare a Insula Mare și comercializarea produselor -------- Brăilei a Brăilei - agrozootehnice 1119,8 Ș.A. - Prestări servicii 96,6 - Import, export 36. "Dropia" - Producerea, industrializarea 167,2 Însuratei - - Brăila Însuratei Însuratei - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 137,3 - Prestări servicii 29,9 - Import, export - Alimentație publică și turism 37. "Agromax" - Producerea, industrializarea 140,2 Maxineni - - Brăila Maxineni Maxineni - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
servicii 20,3 - Import, export 72. "Agro- - Producerea, industrializarea 157,5 Lehliu București km 67 Călărași Lehliu industrială" și comercializarea produselor ------- Călărași Lehliu - agrozootehnice 128,5 Ș.A. - Prestări servicii 29,0 - Import, export 73. "Agro- - Producerea, industrializarea 166,0 Călărași Dropiei 87 Călărași Mircea Vodă zootehnica" și comercializarea produselor ------- Mircea Vodă agrozootehnice 150,9 - Ș.A. - Prestări servicii 15,1 - Import, export 74. "Agroind" - Producerea, industrializarea 116,5 Mînăstirea - - Călărași Mînăstirea Unirea și comercializarea produselor ------- Mînăstirea - agrozootehnice 90,4 Ș.A. - Prestări servicii
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]