316 matches
-
seama că erau trimiși să dibuie cam ce face și ce gânduri are inamicul. Numai că nu-i trăgea ața la așa o treabă. Tot din vorbele lor mi-am dat seama că locul pe unde călcau ei este un drumeag paralel cu șoseaua. Și, de tare ce le păsa de ordinul primit la plecarea În misiune, și-au făcut un culcuș În niște tufe dintr-o văiugă, au aprins câte o țigară din mahorcă și turuiau tot felul de povești
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și turuiau tot felul de povești, ca la crâșmă. Din câte mi-am dat seama, aveau de gând să-i tragă și un pui de somn. ― Deci, singura noutate pe care am aflat-o este că șoseaua se găsește dincolo de drumeagul din fața noastră. Cu alte cuvinte, s-o luăm din loc, până nu se trezesc celovecii - mi-am permis eu să apreciez situația. „O luăm la picior, da’ nu toți la grămadă. Eu cu Păpădie Înainte și tu, Petrică, cu aista
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe chip: „Mai departe ce s-a Întâmplat”? ― Am pornit cum pornesc funigeii toamna. Undiță era ultimul. Avea cea mai dificilă misiune. Să Înainteze În liniște, dar să și privească În toate părțile... Când cei doi din față au atins drumeagul, au făcut semn să ne oprim. Eu m-am apropiat de Toader. „Ce facem acum?” - am Întrebat, fără să-i spun pe nume. „Amu, tu, Petrică, cu Undiță, treceți În față. Eu am să vin În urma voastră. Atenție, că moartea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a apreciat Nicu. ― Când am simțit că putem să ne continuăm drumul, am pornit să căutăm râpa prin care am venit. Se ghiceau zorile deja și noi eram Încă departe de gârla salvatoare. Am luat-o spre stânga, să găsim drumeagul spre gârlă. Mergeam pe zăpadă neumblată și asta Însemna un mare pericol pentru noi... Deocamdată, nu se auzea nici un zvon care să ne facă atenți că suntem căutați... Ca un făcut, Însă, un soare vesel se ridica pe un cer
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vizitiu. Calul alerga Într-un trap monoton, sforăind din când În când. Înaintea lor se legăna coviltirul unei căruțe de șetrari, purtată de doi cai focoși... Cum au ajuns la Hanul Trei Sarmale, căruța șetrarilor a cotit-o pe un drumeag la dreapta și s-a oprit. La câțiva pași În urmă, țăranul vizitiu a tras de frâul calului... ― Trrr cu tata! Cei doi țărani au coborât și, cât ai clipi, au intrat sub coviltir. Tânărul de pe capră - cu chip cioplit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de la sine. Îi arunc lui Drâmbă toate proviziile noastre și cobor În apă. Vine și el. Ne-am scos Încălțările și am luat-o prin apă pe cursul pârâului. După o bucată de drum, am ieșit. Am ajuns repede la drumeagul cunoscut de noi. Când se Însera, eram În preajma gării... ― Ei! Ce facem Costică, băiete? - mă Întreabă Drâmbă. ― S-o luăm tiptil spre garniturile cu bușteni și să vedem care este gata de ducă. Norocul ne-a surâs, fiindcă În capul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
căuta să se strecoare spre casă, fără a fi văzut. - Hait! zice tata în sinele său, ăsta se va duce direct să-mi dijmuiască grâul. După ce mai merge cam o sută de metri spre casă, face cale-ntoarsă pe un alt drumeag și se postează lângă o clăiță de grâu la ceva depărtare de drum, hotărât să doarmă lângă munca sa. Stând el așa, după o primă ațipeală aude un trăncănit de căruță care se deplasa la trap - ascultă sunetul roților pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cum s-a metamorfozat, cum ți-a vorbit; o ființă sau un glas din alte tărâmuri ce ți s-a arătat doar ție În pliul acelei clipe, În ruptura de sensuri ce s-a căscat lângă ochiul tău, aici, pe drumeagul surpat de sub cimitirul de la Clocociov; ceilalți n-au văzut și n-au auzit nimic, nici nu se cutremură de spaimă când le povestești cum, brusc, În urcușul acela ți s-a... (sâmbătă) Mă reped Într-o mașină ce trece ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Dimineața se simțea o liniște gata să-ți umple sufletul de prospețime. Seara liniștea se preschimba în tăcere, avea o anumită oboseală și, în timp ce soarele apunea de partea cealaltă a orașului, devenea tânguitoare. Și tăcerea continua câtă vreme Petrache cobora drumeagul pietruit, luând-o uneori pe scurtăturile repezi care tăiau drumul mai lung, al căruțelor. Apoi năvălea orașul. Petrache nu se obișnuise încă, luminile noi ale orașului îl nelinișteau. Deprins, de ani de zile, cu atriul și ferit, ca într-un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o povară mai degrabă greu de mânuit decât apăsătoare, ieși pe poarta castelului. Se căzni, iarăși, să încuie, cu sentimentul că împotriva lui stă cineva. După vreo douăzeci de pași se abătu de la cărarea pietruită și o luă pe un drumeag ce înconjura muntele. Puțin după aceea, locul se lărgi de vreo doi stânjeni lungime și tot atâția lățime. Dibui, prin penumbrele care se îndeseau, niște pietre și mărgini cu ele câteva palme de loc pe care desfăcu legătura de crengi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
digital de fotografiat atîrnat la gît și cu PET-ul de apă minerală la subsuoară; sau, poate, pe aceea de a Înainta pînă la gardul de sîrmă, spart din loc În loc, care decupează situl arheologic Într-o plasă știrbă de drumeaguri pulverulente; pe aceea de a-și Îmbăta privirea cu rusticele Împrejurimi. Turistului, oarecum obligat la conduită austeră de autoritatea monumentului, i se poate face totuși foame și se vede nevoit să-și asume gestul decojirii gălbuielor portocale de vară din
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în lume”, în Muncitorul în literatura romînă, p. 90); „Și cu cît mă duce gîndul/ Peste vremuri înapoi,/ Tot mai suflă-n vînt icoana/ Unui car cu patru boi./ Uite-l cît de-ncet coboară,/ încărcat cu galbeni snopi,/ Pe drumeagul de pe culme,/ Străjuit de-un șir de plopi”. (Vasile Militaru, „Car frumos cu patru boi”, în Romanțe, Ed.Muzicală, 1984, p. 79). 7. G. Topîrceanu, „Noapte de iarnă”, în Balade vesele și triste și alte poezii, ediție citată, 1966, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la castelul din Frapesle, oamenii care merg pe jos sau călare scurtează drumul prin landele numite ale lui Charlemagne, pămînturi nedesțelenite, așezate pe culmea platoului care desparte vadul rîului Cher de cel al rîului Indru către care duce și un drumeag pieziș, ce pornește de la Champy. Cîmpiile astea netede și nisipoase, care te întristează pe o întindere aproape de o leghe, întîlneau într-un pîlc de copaci drumul spre Saché, numele satului de care ține Frapesle. o descriere expresivă care traduce starea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tot așa înainte și cobori traversînd drumul care taie calea. O iei pe drumul ce cotește la dreapta, de-a lungul clădirilor. O iei apoi în stînga, la vale. Apoi drumul se continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ciripitul unei păsări pierdute în văzduh, da, trecând de la cerul acela la reverberarea lui profundă, pe care o simțea în pieptul ei ca pe o prezență atentă și vie. Da, trebuia să observi până și căldura blândă a prafului de pe drumeagul acela care ducea la Saranza... A ridicat ochii și l-a văzut... Mergea spre ea, era încă departe, la capătul străzii. Dacă Charlotte l-ar fi primit în pragul casei, dacă el ar fi deschis ușa și ar fi intrat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
licorne. Le chemin Symbole central de la poétique de Blaga, le chemin est souvent évoqué comme marque du passage, de la fuite du temps, du destin assumé. Pour ne pas altérer le sémantisme du symbole, la traduction littérale est la plus adéquate : " Drumeaguri ades ocolit-am prin liniști [...]. " " j'évitais leș chemins dans le silence pur [...]. " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413). La merveille, le miracle Surtout dans leș recueils de jeunesse, le poète est émerveillé par la lumière et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]