1,429 matches
-
special cele din Psihologia socială (coordonată de Ion Radu, 1994) și Structurile axiologice din perspectivă psihosocială (Petru Iluț, 1995), pe care le-am preluat, în parte, am introdus noi teorii și puncte de vedere cum ar fi „ambiguitatea”, teoria „atitudinii duale”, „ireversibilitatea axiologică”. La fel s-a procedat și în cazul comportamentului prosocial și antisocial. „Valorile” și „atitudinile” figurează însă în titlul cărții întrucât, dincolo de faptul că le-a fost alocat un spațiu larg, ele apar subîntinse pe tot parcursul lucrării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
distanța dintre cunoașterea comună și cea științifică este mult mai redusă față de științele „tari” și că avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri.) Să precizăm în acest sens că totuși, după cum sugeram, teoria atitudinilor duale nu se confundă cu ipocrizia, exprimată și în zicala de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu funcționează însă totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a răspunsurilor-atitudine și a celor comportamentale. Analizând 142 de studii asupra relației atitudine - comportament, I. Azjen și M. Fischbein
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celor macrosociali exteriori. Pe de altă parte, întrucât ideologia nu este perfect coerentă și mai cu seamă pentru că indivizii își pot însuși idei din diverse sisteme ideologice, se întâmplă ca la tot mai multe persoane să apară atitudini ambivalente sau duale. Asemenea pattern-uri nu sunt izolate, ci au un caracter de masă, manifestat și în ceea ce se numește neorasism sau neosexism. Printre altele, aceasta înseamnă că pe plan declarativ se admit egalitatea în drepturi, legitimitatea luptei pentru șanse egale din partea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
International Encyclopedia of the Social Science, MacMillan, New York. Wilson, E.O. ș1975ț (2003), Sociobiologia, Editura Trei, București. Wilson, E.O. (1979), On Human Nature, A Bantam Book, New York. Wilson T.D.; Lindzey, S.; Schooler, S.; Tonya, Y. (2000), „A model of dual attitudes”, Psychological Review, vol. 107, 1. Winstead, B.; Derlega, V.; Montgomery, M.; Pilkington, C. (1995), „The quality of friendships at work and job satisfaction”, Journal of Social and Personal Relationships, 12. Wright, J.D. (1978), Crowds and riots: A study in
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grijă, o permanentă preocupare a sinelui de el Însuși, fiind de fapt o elaborare așteptată a unei analize amânate a conștiinței de sine, care promite că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și cea care caută să acopere vinovăția. Dar această judecată a conștiinței de sine este amânată În cursul vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
au și poemele mai ample ce reiau motive biblice (Eva, Iuda), glosează tema ciclurilor istorice (Lumile, Civilizația) sau deplâng, în urma unei fervente căutări eșuate, absența divinității, a Logosului. Ca atitudine - și cu reflexe izomorfe în stil - poetul se vădește un dual: melancolic și exuberant, claustrat în faldurile tăcerii sau coborând frenetic, vitalist „în stradă”, visător și atent la urgențele veacului, ca în versurile din Viața sau ca în poemul Războiul, cu infiltrații de tip expresionist: vorbește de o „lume nouă”, exaltând
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
de C. Stere, Bizu de E. Lovinescu, Zbor alb de Radu Boureanu, Domnul Negoiță sau Individul contra statului de Tudor Teodorescu-Braniște, Soliloquii de Mircea Eliade și Omul de după ușă de Ion Călugăru. Sub semnul lui Urmuz este un nuanțat portret dual, om - scriitor, făcut de Lucian Boz cu prilejul apariției volumului Pagini bizare, conținând cele opt proze urmuziene editate de Sașa Pană, pe care le definește „ca un fel de rimbaudian Saison en Enfer, adică testament”. Destul de bine reprezentată este și
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
raport nu doar cu literatura lui Z., ci și cu proza românească anterioară și chiar cu cea de după, Lydda, „primul roman «de idei» românesc” (G. C. Nicolescu), este o compunere heteromorfă. Scrierea conține două părți, cea secundă se subdivide iarăși dual, raliind un jurnal (Însemnările bătrânului) și un grupaj de cugetări (Măsura dreaptă a vieții). Prima secțiune e construită epistolar, de unde și subtitlul Scrisori romane. Tânărul Mircea M. corespondează din Roma cu Filip A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în educație (școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu, a adulților. În condițiile unei slabe imagini de sine, participarea romilor la viața socială, culturală, politică, economică și civică va avea de suferit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Suportul social se referă la sprijinul ce poate veni din partea celorlalți prin încurajarea stimei de sine, oferirea de informații, mângâiere și uneori chiar resurse materiale. Politică de personal ’’family friendly’’ creată în special pentru a reduce stressul legat de carierele duale ( pe de o parte îngrijirea copiilor sau vârstnicilor și pe de altă parte îndeplinirea sarcinilor de serviciu). Acest tip de politică de personal include o combinație de suport social structurat, suport material și flexibilitate în adaptarea la nevoile angajaților. Programele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cu alcoolismul nu este determinată numai de frecvența mare Întâlnită În populație sau În clinica psihiatrică. Aceste tulburări, fiecare În parte sau asociate, se Însoțesc de numeroase implicații medicale, psihologice, familiale, economice și spirituale. Pacienții care suferă de aceste condiții duale apelează frecvent la serviciile medicale sau rețeaua specializată În asistența drogodependențelor. Agresivitatea este deasemenea o problemă importantă la pacienții cu tulburări psihice, mai ales În cazul asocierii alcoolismului. Comportamentele violente cum ar fi omuciderea, agresiunea fizică și violența domestică provoacă
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
diverse preparate de canabis este frecventă. Câteodată tulburarea delirantă nu se rezolvă În câteva ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
general, nu se poate decide dacă în formarea umană e mai avantajoasă educația generală sau cea specializată. S-a încercat o depășire a acestei dileme în deceniul șapte. G. Stoddard, de la New York University, a conceput așa-numitul Plan de progres dual (Dual Progress Plan) pentru învățământul primar. O serie de cursuri au fost definite ca „imperative culturale”: științe, matematică, arte, comerț și muzică. „Imperativele culturale” trebuie parcurse de toți elevii în același timp; „opțiunile culturale” puteau fi parcurse în ritm propriu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu se poate decide dacă în formarea umană e mai avantajoasă educația generală sau cea specializată. S-a încercat o depășire a acestei dileme în deceniul șapte. G. Stoddard, de la New York University, a conceput așa-numitul Plan de progres dual (Dual Progress Plan) pentru învățământul primar. O serie de cursuri au fost definite ca „imperative culturale”: științe, matematică, arte, comerț și muzică. „Imperativele culturale” trebuie parcurse de toți elevii în același timp; „opțiunile culturale” puteau fi parcurse în ritm propriu. Modelul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cunoștință ultimul timp de accesare a sistemului cu parola respectivă, pentru a se verifica dacă altcineva a folosit-o între timp. În cazul accesării bazelor de date deosebit de importante, cum sunt sistemele de operare, listele cu parole, se impune controlul dual al parolei, pe principiul „niciodată singur”. Dar, cele două persoane nu trebuie să fie tot timpul aceleași și ambele să fie la fel de bune cunoscătoare ale consecințelor declanșării unor operațiuni de la calculator. Pentru preîntâmpinarea vulnerabilităților din sistemul de protecție prin parole
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Modelul Biba În multe cărți, este amintit și modelul Biba, al lui Ken Biba, care se ocupă doar de integritatea sistemelor, nu și de confidențialitatea lor. El se bazează pe observația că în multe cazuri confidențialitatea și integritatea sunt concepte duale: în timp ce prin confidențialitate se impun restricții celor ce pot citi un mesaj, prin integritate sunt controlați cei ce pot scrie sau modifica un mesaj. În unele organizații guvernamentale sau comerciale există aplicații în care integritatea datelor este mult mai importantă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
induse de intuirea unor simboluri, tragice și impenetrabile, în spatele concretului cotidian. Din postura de homo viator (în care va fi întâlnit în sonetele sale), poetul dialoghează cu neantul, ce întunecă până și blagiana lumină. Casa, culorile, satul, lucrurile devin reprezentări duale ale stărilor celui ce are percepția dureroasă a marii aglomerări citadine unde omul se simte alienat, pierdut. Sunetul grav al discursului și semnele întunecării viziunii despre lume, evidentă în ultimii ani ai deceniului ‘80-’90, își fac simțită prezența încă
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Colaborează cu versuri, fragmente de roman, articole și cronici literare la „Viața românească”, „Adevărul”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Societatea de mâine”, „Acțiunea” ș.a. Prima carte, O plimbare pe Olt, îi apare în 1930. Proza lui N. este proiecția unei naturi duale: naturală și artificială, elementară și rafinat erudită și livrescă, solemn lirică și ironico-sarcastică sau umoristică, „normală” și abstrusă. Romanul Lupii (1933) e o narație cu schelet memorialistico-cinegetic. Invitat în Maramureș la o partidă de vânătoare și pescuit, autorul-narator are parte
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
se dezvolte secvențele schimbării”, astfel încât experiența clinică să poată beneficia de noi informații (p. 474). Trebuie reținut faptul că, „în timp ce cunoștințele bazate pe cercetare pot confirma ceea ce clinicienii «știu» deja, contribuția cercetării este o cale suplimentară de «cunoaștere» a descrierii duale a terapiei clasice de familie, care este interesantă și importantă [...Ă, reprezentând încă o modalitate de a înțelege contribuția cercetării în terapia de familie contemporană” (pp. 474-475). În încheierea volumului, autorii au elaborat trei anexe deosebit de utile. Anexa A cuprinde
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și eficientă a consiliului de administrație. Profesioniștii în domeniu afirmă că aceste roluri ar trebui separate, deși există multe exemple de companii de succes în care deciziile sunt luate de o singură persoană. În Germania, există un sistem de guvernanță dual, în care consiliul de execuție este responsabil pentru managementul organizației, iar consiliul de administrație este responsabil pentru supravegherea consiliului de execuție. Structurile guvernamentale și organizațiile nonprofit nu au întotdeauna un director executiv și un președinte propriu-zis, dar totuși vor avea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
criticat pentru concentrarea asupra maximizării profitului, reducerea costurilor și îmbunătățirea operativității. Grupul a efectuat audieri și proiecte care erau privite mai degrabă ca o creștere a valorii companiei, decât pentru monitorizarea și adecvarea controlului intern în reducerea riscurilor. În ciuda liniei duale a acestui raport, auditul intern a raportat și a răspuns în fața managementului de conducere, dar controlorul financiar-șef și directorul executiv erau implicați în fraudă. Managementul a atribuit proiecte speciale, în care s-au folosit resurse neprogramate, și departamentul de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
denumire a Biroului Politic - și Secretariatul CC) la momentul a trei congrese ale partidului comunist: În 1965, În 1969 și În 1974. Trebuie amintit că alți cinci membri marcanți ai elitei Dej (vezi tabelul 4) au continuat să dețină „responsabilități duale” după 1965. Tabelul 12. Elita guvernamentală Ceaușescu. Apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul CC la momentul congreselor partidului. Ierarhie după anul obținerii calității de membru al Comitetului Central Mandat guvernamental* Membru În CC Poziția În BP și În Secretariat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de autoorganizare informală. În replică, la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
speră -, acest balast nu va mai fi. Ce fericire! Omul va gândi, ca și calculatoarele, prin regresiune și recursul la două valori: 0 și 1. Alternativele posibile nu-i vor mai „tulbura” mințile. Măreția omului va sta în simplicitatea gândirii duale, perfecte. Omul binar își va încarna un nou mod de a fi asemenea mașinilor, va deveni un „sistem” atât de perfect, încât își va stăpâni, repudia sau reduce la zero propriile note și specificități subiective. El va fi „reformat”, va
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]