730 matches
-
impact funcțional este mult mai mare [74]. A fost citat în literatură abordul laparoscopic cu ligatura transhiatală a ductului toracic după o pleurectomie dreaptă, pentru un mezoteliom malign difuz soldată cu fistula limfatică [81]. Alte tehnici Se pot utiliza: anastomoza ductului toracic la nivelul venei azygos [74] sau la nivelul jugularei externe; anastomoza capetelor de duct toracic secționate cu fire monofilament neresorbabile; (interes istoric); patch-ul venos la nivelul fistulei; (interes istoric); șuntul pleurovenos (drenajul chilului în atriul drept pe calea venelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
ligatura transhiatală a ductului toracic după o pleurectomie dreaptă, pentru un mezoteliom malign difuz soldată cu fistula limfatică [81]. Alte tehnici Se pot utiliza: anastomoza ductului toracic la nivelul venei azygos [74] sau la nivelul jugularei externe; anastomoza capetelor de duct toracic secționate cu fire monofilament neresorbabile; (interes istoric); patch-ul venos la nivelul fistulei; (interes istoric); șuntul pleurovenos (drenajul chilului în atriul drept pe calea venelor safenă și femurală-Kirkland) - tehnică abandonată datorită rezultatelor slabe [44, 50]; embolizarea de duct toracic - în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
capetelor de duct toracic secționate cu fire monofilament neresorbabile; (interes istoric); patch-ul venos la nivelul fistulei; (interes istoric); șuntul pleurovenos (drenajul chilului în atriul drept pe calea venelor safenă și femurală-Kirkland) - tehnică abandonată datorită rezultatelor slabe [44, 50]; embolizarea de duct toracic - în leziuni de duct toracic [46]. Șuntul pleuro-peritoneal Șuntul pleuro-peritoneal cu dispozitiv Denver, dublu valvular este o altă metodă chirurgicală aplicabilă în chilotorax [53, 77, 83]. Ea vizează recuperarea limfei printr-un drenaj pleuroperitoneal, peritoneul având capacitate de absorbție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cu fire monofilament neresorbabile; (interes istoric); patch-ul venos la nivelul fistulei; (interes istoric); șuntul pleurovenos (drenajul chilului în atriul drept pe calea venelor safenă și femurală-Kirkland) - tehnică abandonată datorită rezultatelor slabe [44, 50]; embolizarea de duct toracic - în leziuni de duct toracic [46]. Șuntul pleuro-peritoneal Șuntul pleuro-peritoneal cu dispozitiv Denver, dublu valvular este o altă metodă chirurgicală aplicabilă în chilotorax [53, 77, 83]. Ea vizează recuperarea limfei printr-un drenaj pleuroperitoneal, peritoneul având capacitate de absorbție deosebită. De menționat că această
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cavă superioară [4]. Alte metode terapeutice Ventilația mecanică O altă metodă de tratament asociată sau aplicată singular o reprezintă ventilația cu presiune pozitivă (PPV), ce poate realiza reducerea și chiar oprirea pierderilor limfatice [74], printr-un mecanism de compresiune asupra ductului, respectiv asupra fistulei chiloase. Radioterapia Această metodă terapeutică este aplicată în cazurile de chilotorax nontraumatic, a cărui cauză este dovedită a fi tumorală (limfangiom, carcinom, limfom mediastinal etc.) sau infecțioasă. Doza de iradiere utilizată este în jur de 1500-2000 cGy
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
astenia, greața, fatigabilitatea tranzitorie. În majoritatea cazurilor tratamentul iradiant reușește să inducă o simfiză pleurală, ce duce la închiderea fistulei chiloase. În cazurile de chilotorax secundar unei tumori operabile chirurgia primează față de radioterapie, realizându-se extirparea tumorii și ligatura de duct toracic. Uneori, se poate asocia cu manevre de pleurodeză, cu diferite substanțe iritante (nitrogen mustard, antibiotice etc.) [53]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE Tumorile pleurale primare se prezintă macroscopic ca leziuni difuze sau localizate. Tumorile cu un pattern difuz, cunoscute ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
unei ființe umane, care depășește limitele posibilității lui de adaptare, de a da un răspuns adecvat. VEZICĂ BILIARĂ: (colecistul sau fierea) este un organ în formă de pară, cu o lungime de aproximativ 8 - 10 cm, legat de ficat prin ductul hepatic. Rolul colecistului este de a colecta secreția externă hepatică (bila), care contribuie la digestia alimentelor. Bila conține colesterol, săruri biliare, lecitina și alte substanțe. VEZICĂ URINARĂ: este un organ cavitar muscular, situat în partea de jos a abdomenului, în
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
mai mici de 3 cm în diametru este evaluată mai bine prin EUS decât mărimea tumorilor mai mari de 3 cm (90% versus 30%) [8]. În cazul în care la CT nu se observă prezența unei mase tumorale sau dilatarea ductului pancreatic, în lipsa icterului obstructiv, EUS poate identifica o masă tumorală pancreatică în 7-9% dintre cazuri [9-12]. Dacă este prezentă dilatarea ductală biliopancreatică în combinație cu icterul obstructiv, prevalența tumorilor pancreatice maligne este de 85% [13]. Rata unui rezultat pozitiv la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
cu ale sensibilității pentru diagnostic obținute la EUS, CT și ecografie, cu o valoare predictivă negativă de 82% la EUS [20]. Datorită costurilor ridicate, PET nu este utilizată de rutină pentru detecție. EUS versus ecoendoscopia intraductală (IDUS) IDUS identifică pereții ductului pancreatic sub forma unui strat hiperecogen și țesutul înconjurător neoplazic sub forma unei zone hipoecogene. Nu s-a detectat nici o diferență între EUS și IDUS în detectarea tumorilor pancreatice. Datorită costurilor ridicate, IDUS se folosește arareori în detecția cancerului pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
pe 48 de pacienți explorați chirurgical [44], dar examinarea de rutină cu ajutorul PET nu este indicată. EUS versus ecografia transabdominală Deși masele tumorale hipoecogene pot fi vizualizate cu ajutorul ecografiei abdominale, la fel ca și dilatarea căii biliare principale și a ductului pancreatic, acuratețea ecografiei în diagnosticul cancerului pancreatic este modestă (sensibilitate 67%, specificitate 40%) [33]. Ecografia și RMN-ul nu au suficientă acuratețe în evaluarea stadiului și a rezecabilității; în acest scop trebuie utilizat CT-ul abdominal [45]. ASPIRAȚIA CU AC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
Mucinous Neoplasms - IPMN). Există o variantă de tumori intraductale tubulopapilare (Intraductal Tubulopapillary Neoplasms - ITPN). Tumorile ITPN sunt foarte rare reprezentând 1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8]:tumori ale ductului principal (main duct IPMN - MD-IPMN) având un risc de malignizare între 60-92% [9,10];tumori ale ramurilor ductale (branch duct IPMN - BD-IPMN) (deși considerate ca fiind cu risc de malignizare mai mic există date care arată un risc mai mare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
Există o variantă de tumori intraductale tubulopapilare (Intraductal Tubulopapillary Neoplasms - ITPN). Tumorile ITPN sunt foarte rare reprezentând 1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8]:tumori ale ductului principal (main duct IPMN - MD-IPMN) având un risc de malignizare între 60-92% [9,10];tumori ale ramurilor ductale (branch duct IPMN - BD-IPMN) (deși considerate ca fiind cu risc de malignizare mai mic există date care arată un risc mai mare decât se credea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8]:tumori ale ductului principal (main duct IPMN - MD-IPMN) având un risc de malignizare între 60-92% [9,10];tumori ale ramurilor ductale (branch duct IPMN - BD-IPMN) (deși considerate ca fiind cu risc de malignizare mai mic există date care arată un risc mai mare decât se credea inițial) [10];tumori cu aspect mixt - au risc de malignitate foarte mare (peste 70%) [9]. În raport cu tipul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
În raport cu tipul de IPMN prognosticul tumorilor MD-IPMN este mai sever decât cel al BD-IPMN [11]. Ca atare, rezecția chirurgicală este indicată întotdeauna în cazul MD-IPMN și doar în situația în care există anumite elemente sugestive pentru malignitate în cazul BD-IPMN (ductul pancreatic peste 10 mm, mărimea tumorii peste 3 cm, ganglioni măriți, simptome prezente) [8]. Din punct de vedere imunohistochimic se descriu patru categorii de IPMN: gastric, intestinal, pancreatico-biliar și oncocitic având prognostic diferit. Subtipul gastric se regăsește în cazul BD-IPMN
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
de tip expansiv (mass forming type tumors), situație în care ar avea și valoare prognostică pentru reducerea duratei de supravețuire [94]. Antigenul carbohidrat asociat colangiocarcinomului(CCA-CA) CCA-CA sau antigenul S121 nu este prezent în epiteliul biliar normal, ci numai în ductele biliare neoplazice sau hiperplazice/ displazice. Nivelul seric al CCA-CA este net crescut față de lotul de subiecți sănătoși sau lotul de pacienți cu alte boli gastrointestinale, inclusiv neoplazii gastrice, carcinom hepatocelular sau afecțiuni benigne hepatobiliare. Pentru diagnosticul CC, determinarea nivelului CCA-CA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
biliar după finalizarea BT, dacă această manoperă nu a precedat BT. Stenturile se schimbă la 3-4 luni, timp de 12-18 luni, după care riscul de stenoza biliară radică scade considerabil. Pentru CC hilare se pot cateteriza ambele ducte hepatice, dar ductul hepatic comun (DHC) este tratat printr-un singur aplicator pentru a evita hiperdozarea DHC prin armarea radioactivă a ambelor catetere alăturate. Este obligatorie antibioprofilaxia colangitei prin administrare intravenoasă ante-, perși post BT. CC situat la sub 1 cm de duoden
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
INTRODUCERE Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPRE) este o examinare care combină tehnica endoscopică cu cea radiologică pentru a pune în evidență ductele biliare și pancreatice prin injectarea directă a unui produs de contrast, după cateterizarea ampulei lui Vater. În ultimul deceniu s-a produs o dezvoltare importantă în ceea ce privește aparatura, dispozitivele și instrumentarul folosit în CPRE. Camerele video și-au îmbunătățit rezoluția, au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
un fir metalic care poate fi exteriorizat câțiva milimetri la capătul distal al cateterului. Cu acest fir metalic se incizează papila. Direcția și profunzimea inciziei sunt mai dificil de controlat cu acest bisturiu, dar se folosește atunci când cateterizarea prealabilă a ductului biliar nu a fost posibilă. INFORMAREA PACIENTULUI ȘI OBȚINEREA CONSIMȚĂMÂNTULUI Este foarte importantă informarea pacientului despre procedură, despre avantajele, dar și despre complicațiile examinării. Se vor alege cuvinte și expresii pe care pacientul să le înțeleagă. Pacientul trebuie să-și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
tratamente prevăzute sunt paliative, se va insista asupra beneficiilor, riscurilor procedurii, dar se vor discuta comparativ și celelalte metode de paliere [4]. PREGĂTIREA PRE-INTERVENȚIE Posibilele alergii la produsele iodate nu contraindică examinarea, deoarece produsul de contrast este introdus direct în duct. Eventualele reacții alergice sunt limitate la mucoasa ductală și nu au expresie clinică. Datorită dificultăților de colaborare cu pacientul, durata și complexitatea gesturilor terapeutice, se preferă sedarea profundă cu propofol. Sedarea cu benzodiazepine poate fi suficientă de asemenea, dacă se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
noninvazive, aceasta fiind cel mai frecvent utilizată pentru palierea tumorilor nerezecabile, care cauzează obstrucție biliară. Modificările pancreatogramei sugestive pentru neoplasm sunt: prezența unei stenoze ductale neregulate, solitare, de peste 1 cm, întreruperea bruscă a canalului pancreatic comun, sau dilatarea atât a ductului pancreatic cât și a căii biliare principale („semnul dublului canal”), prezent în cazul neoplasmelor situate la nivelul capului pancreatic. Aceste semne sunt însă nespecifice, ele putând apărea și în pancreatita cronică (fig. 289 și 290). Cel mai dificil diagnostic îl
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
îl constituie diferențierea stenozelor cronice benigne din pancreatita cronică de cele maligne. Criteriile radiologice de malignitate sunt: stenoze anfractuoase, adesea excentrice cu semiton radiologic. Prestenotic aspectul radiologic al ductelor pancreatice nu este modificat radiologic. Poststenotic dilatarea ductală este uniformă, iar ductele secundare și terțiare nu au modificări parietale, ele sunt dilatate uniform (fig. 291). În cazul pancreatitei cronice, stenozele sunt cel mai adesea multiple, există modificări sclerotice la nivelul canaliculelor pancreatice secundare și terțiare. Mai mult, prestenotic există modificări parietale ale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
din cea pancreatică. Periajul trebuie repetat de mai multe ori, pentru a putea crește șansa diagnosticului. Stenozele strânse pot fi dilatate și periajul poate fi efectuat după dilatare. Tipul de perie influențează nesemnificativ rezultatul metodei [6-9]. Pentru tumorile pancreatice periajul ductului pancreatic poate crește ușor riscul de complicații, în special de pancreatită acută, pierzându-și utilitatea în era ecoendoscopiei și puncției fin aspirative. Metoda poate fi suplimentară pentru diagnosticul diferențial dintre pancreatita cronică și cancer pancreatic [10-13]. Aceste manopere pot prelungi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
pancreatice, pot fi de etiologie inflamatorie (pseudochiste) sau de natură tumorală [8,9]. Chistadenomul seros este o leziune benignă, care poate fi abordată conservator in majoritatea cazurilor [5]. Tumorile chistice mucinoase, leziuni cu potențial malign, pot avea originea fie în ductele periferice (chistadenom mucinos), fie în ductul pancreatic principal și ramurile sale colaterale (neoplazie papilară ductală mucinoasă denumită și IPMN) [10-13]. Forme mai rare de neoplazii pancreatice chistice sunt: tumora pseudopapilară solidă, chist adenocarcinomul cu celule acinare, limfangiomul, hemangiomul și paragangliomul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
pseudochiste) sau de natură tumorală [8,9]. Chistadenomul seros este o leziune benignă, care poate fi abordată conservator in majoritatea cazurilor [5]. Tumorile chistice mucinoase, leziuni cu potențial malign, pot avea originea fie în ductele periferice (chistadenom mucinos), fie în ductul pancreatic principal și ramurile sale colaterale (neoplazie papilară ductală mucinoasă denumită și IPMN) [10-13]. Forme mai rare de neoplazii pancreatice chistice sunt: tumora pseudopapilară solidă, chist adenocarcinomul cu celule acinare, limfangiomul, hemangiomul și paragangliomul [14]. În diagnosticul diferențial al neoplaziilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
sau transabdominală (subiectivă) [46]. Tehnica de examinare Explorarea ultrasonografică a pancreasului cuprinde doi timpi:timpul nativ constă din studiul lojei pancreatice (detalii legate de structura parenchimului, prezența unei leziuni circumscrise, caracterizarea texturală a acesteia, aprecierea ecourilor pancreatice în ansamblu, aspectul ductului Wirsung, prezența de chiste și structuri calcificate), semnele de afectare vasculară prin tromboze și prin invazii vasculare, semnele de interesare a altor organe solide (metastaze). Acest timp este obligatoriu având menirea de a selecta regiunea de interes;timpul cu contrast
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]